3,545 matches
-
aprilie 1945 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Sandor și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 80689 Munchen, Ludlstr. 16/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Rozelor nr. 10, județul Mureș. 397. Hora Virta, născut la 24 mai 1956 în localitatea Plugova, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Hora Grigorie și Drăgulescu Crina, cu domiciliul actual în Germania, 80687 Munchen, Pronner Platz 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Băile Herculane, Str. Trandafirilor
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Există numeroase tipuri de interese speciale bazate pe natură, viață sălbatică, locuri istorice, activități economice și interese profesionale, cum ar fi de pildă studiul zonelor glaciare, al plantelor sau vizita la monumente istorice. De asemenea, sărbătorile tradiționale, cum ar fi „Hora de la Prislop” atrag an de an numeroși turiști în parc. • Turismul religios reprezintă o altă caracteristică importantă a zonei parcului. Un punct important de atracție îl reprezintă Mănăstirea Moisei, aflată la un din porțile nord- estice de intrare în parc
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
apropie, în orice sat vei găsi o gazdă primitoare. Ospitalitatea e o tradiție și o caracteristică a noastră, a românilor, este un mijloc de cunoaștere și comunicare. Străbatem un drum de munte, printre gospodării țărănești, mărginite de garduri ce închipuie hore umane și poposim la o poartă înaltă. Iată, gazda te invită în casă, îți oferă cea mai frumoasă cameră, îți pune pe masă cele mai bune bucate, încearcă să te introducă în lumea ei cu tradiții și obiceiuri străvechi, cu
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
semnificantului rezultatul acțiunii verbului implicit „a face” sau al altui verb cu o semantică determinată: a fărâma = a face fărâme, a găuri = a face găuri, a (se) oua = a face ouă; a doini = a cânta doine, a hori = a cânta hore, a valsa = a dansa valsuri etc.; • verbe de mișcare: a pleca, a intra, a ieși, a zbura, a înota etc.; • verbe comportamentale: a mima, a simula, a se face, a se preface, a minți, a se mândri etc. • verbe modale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
face călătorii), a benchetui (a face/a participa la banchet) etc.: „Într-o zi se vedeau doi oameni călătorind prin pustiu.” (M. Eminescu) - exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a cânta doine), a hori (a cânta hore), a psalmodia, a rapsodia, a cotiza (a da cotizație), a triumfa (a obține triumf) etc.: „Stăteau toate uimite pe când trecea păstorașul - împărat, doinind și horind.” (M. Eminescu) - verbele de mișcare, care nu au nevoie de o limită externă în desfășurarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar când cu flori și fan
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar când cu flori și fan cosit Va trece vară pe câmpii, În aur lanurile-or fi Și hora-n sat ne-o veseli. 95 ¾ IARNĂ Iarnă după Moș Grigore Sfătosul Peste casă și pe stradă, Legănați ușor, Au pornit de ieri să cadă Fulgi de proaspătă zăpadă. Câte-un fulg de geam s-anină Și copacii în grădina
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a noastră Vin de la munte miresme de brazi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit diferențiat. Aici se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
meri tă să fi e cunoscută. Din scrierile lui Ioannes Sommer se desprind și alte informații prețioase pentru cercetătorii de astăzi. Le redăm sumar: ziua de sărbătoare pentru țărani era o zi de odihnă; în zilele de sărbătoare aveau loc hore; în zilele de sărbătoare, dimineața, școlarii mergeau la biserică încolonați și pe grupe: în casele oamenilor bogați se găseau cupe cu desen în relief; aceste case erau prevăzute cu cămări bogate; se făceau vânători cu câini de vânătoare; la lucrări
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina. Era considerată ca una din cele mai frumoase zile din an prin atmosfera ce se cre a. Obice iul acesta pe care l-am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pânʹ nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească V un învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca să mă rog. Dar ție-ți place doina, hora, îți place-al viței dulce rod, Tu povestește tuturora De moș Istrate-Voievod. Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei, Să verse dintre cupe multe Și la pământ vo două-trei. Căci are-n sân Moldova noastră Viteze inimi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și pastrama pe grătar, “Iată vine n graba mare De la vie, un plin car !” Mai cu foc scripca bătrână Se aude peste vii, Tot prinzând cu a ei mână Roată-n horă flori de ii, Mustul e pe săturate, Să mai tragem înc-o turî.... Mă opresc aicea frate Cî îmi vine apă-n gură! Of ! Una din lucrările sculptorului poet. N.D. COCEA Nicolae D. Cocea - (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de struguri aruncați feciorilor în față. în același timp, în cele trei călcătoare uriașe alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cules oștenii Cu jungherele în mâni. Voia bună-n cupe toarnă De la unul la celălalt... „Foaie verde poamă coarnă” Cântă toți cu glas înalt. 169 Vesel joc s-a-ntins îndată Lâng-un plin butoi gălbui Și-a dat semn de horă-n gloată Chiar Ștefan cu Doamna lui. * Altă dată, George Lesnea șarja două notații mai savuroase, pe măsura vinului gustat adesea: Dă prin Suceava după treburi, rar, Stă-n vremuri tulburi numai printre steaguri Și-n vremuri bune, hojma prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Feerica luminare, în care a sta-nvăluit Tot orașul și palatul, ce ca ziua cea firească Așa-ș reflecta lumina peste pământul-negrit. Mulțimea întâmpină pe Doamna cu urale, doamna vesel le răspunde, trece apoi peste Bahlui... „iar pe panta Zagaviei, unde hora încʹ se bat e, Aici dânsa se coboară, cam la vârful dealului Și-admirându le pe toate, lasă un greu, adânc oftat. Fața-i dalbă și măreață, de o tristețe se cuprinde Ochii se umplu de lacrimi, nu mai poate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din alte activități. Cine a uitat de cirezile de vite de la Cotnari, de oile din turmele inginerului Dincă ? ... COTNARIUL este localitate de mare tradiție... De asta, locuitorii ei, ortodocși și catolici, au lucr at totde auna înfrăținduse, cu bucurie, în hore și clăci, cu chiote, la culesul roadelor, la vie mai ales... Cartea lui Constantin Hușanu intitulată COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ, incită, deși circa 80 de pagini le dedică istoricului, geografiei, economicului locurilor, fiecare rând oferind informații utile cititorului. De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări improvizate, le deșărtau în trei călcătoare”...unde „alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat și precipitat de bătută”... Invitați să-i degustăm vinul, Manole Arcașu se mândrea, șoptindu-ne, ca o binecuvântare: „e COTNARIUL meu de viață lungă...” Fără discuție, scriitorii care au scris despre Cotnari și vinul de aici sunt mult
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el consideră că în fața lui se află simple fete tinere, surprinse într-o secvență de timp favorabilă. De aceea, răspunsurile sale sunt confuze, lipsite de direcționalitate, de precizie. O dată ce greșelile încep, țiganca nefiind ghicită din prima încercare, este prins in horă, fără posibilitatea de a se împotrivi. Această învârtire rituală este o reiterare a vieții sale, învartită în mii de etape succesive, toate fiind greșite. Ca o consecință a greșelii lui, mediul se schimbă; totul ar fi putut să fie altfel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este ocazia de a se găsi față în față cu propriile Ursitoare: „Gavrilescule, fetele astea așteaptă ceva de la tine. Fă-le plăcerea. Daca vor să le ghicești, ghicește-le. Dar atenție! Atenție, Gavrilescule, că, dacă iar greșești, te prind în hora lor și nu te mai deștepți pana la ziuă...”. Încercarea eșuează din nou; ca unul care a pierdut simțul arhaic, capacitatea sa de raționament fiind total inoperantă în lumea primordială, el se rătăcește în labirint, nu îl biruie, pierzând astfel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atmosfera fierbinte a lor, stând topiți (de căldură) în fața televizoarelor și a „simboalelor” celor 101 de partide intrate deja în campanie. Cum era și firesc, cel mai tare ne-a sărit în ochi buchețelul acela cu trei trandafiri ce joacă Hora Unirii făcând un pas înainte și doi înapoi, sugerându-ne însăși mișcarea președintelui nostru („legitim”) care, în ciuda marii sale mobilități fizice, are și ceva deosebit de rigid și de artificial, menit a ne face să izbucnim în râs chiar și atunci când
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
am argumente. Poate să fi fost pentru amândouă. Sigur este că m-am speriat, gândindu-mă că s-ar putea să pierd un an de școală. Mai trecusem prin ceva asemănător când, în 1959, acasă la profesorul Hațieganu, am cântat „Hora Unirii”. Un coleg s-a urcat pe statuia lui Matei Corvin și de acolo am plecat pe la profesori să le cântăm. Era prima oară când se cânta în mod deschis. Pe urmă am aflat că i-au luat de la cămin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
urcat pe statuia lui Matei Corvin și de acolo am plecat pe la profesori să le cântăm. Era prima oară când se cânta în mod deschis. Pe urmă am aflat că i-au luat de la cămin pe mai mulți care cântaseră „Hora Unirii”. Așa că n-am trecut pe la facultate o săptămână, am stat ascuns la un șofer de la Salvare. C.Ș.: Mi-ai spus că mulți dintre cei care frecventaseră cenaclul lui Zaciu, Ion Alexandru, Blandiana, plecaseră la București. Apropo, Ion sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
străin 447, existaseră, chiar în 1859, lideri politici care nu ezitaseră să-și exprime nemulțumirea și neîncrederea față de proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident. Tot în 1857 Alecsandri publica poezia Moldova care era și ea foarte critică la adresa separatiștilor. De cealaltă parte a "baricadei" se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]