4,292 matches
-
minerale exploatabile precum piritele de la Roșia Nouă. Dintre obiectivele turistice ale comunei amintim ansamblul "Castelului Salbek" (sec. al XIX-lea) - astăzi sanatoriu pentru tratarea afecțiunilor pneumofiziologice, biserica de lemn din Corbești, construită în anul 1800, biserica de lemn ce poartă hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie" construită la 1809 și pictată în 1819 din satul Roșia Nouă și castelul (sec. al XVIII-lea - XIX-lea) construit în stil neoclasic din satul Ilteu. Comuna Petriș are relieful caracteristic Văii Mureșului, cunoscând alternanța zonelor de
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
, comuna Chețani, județul Mureș, datează din secolul al XVIII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată în prima parte a secolului al XVIII-lea, înlocuind o biserică mai veche, pentru care tradiția păstra data de
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
, comuna Apahida, județul Cluj, datează din anul 1806. Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Și edificiul-monument istoric din această localitate în care începe Câmpia Transilvaniei este, în mod paradoxal, tot unul „de munte",atât tipologic, cât și
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
lemn, una fiind vechea biserică de lemn din Bobâlna, iar cea de-a doua fiind vechea biserică a mănăstirii de la Șimișna, județul Sălaj strămutată în Pustuța în 1795. În 1638 satul avea biserică și preot. Biserica actuală de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost edificată între 1910-1912. Pe un Minei din 1838, cumpărat în 1889 de Balint Ioan a Vasilichii Bodogului, este o amplă însemnare privind construirea lăcașului: „Această sfântă Biserică s-au edificat de meșter Tămaș
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
cu hramul Sfântul Nicolae datează din 1725 sau 1744-1748. A fost renovată în anii 1760, 1857, 1957, 1982. În altar se află picturi de factură populară și icoane pe tâmplă din 1857. Are 15 metri lungime, 6 metri lățime și 14 metri
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
anul 1914 se precizează că „biserica greco-catolică din Lemniu avea în administrare și filia Toplița, aflată la o distanță de 2 km de biserica mamă. Și aceasta, se pare că a fost construită în același an, 1535, și avea același hram ca și biserica de lemn din Lemniu” (dispărută între timp) . O altă variantă, mai plauzibilă, sugerează că „biserica a fost construită în anul 1698 în localitatea Lozna și cumpărată de locuitorii din Toplița, după mai bine de un secol, în
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
Biserica de lemn din Aghireșu, comuna Aghireșu, județul Cluj, datează din anul 1780. Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost adusă din localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
de ape uzate neepurate sau depozitarea deșeurilor menajere și activătățile zootehnice reprezintă surse potențiale de poluare a apelor subterane și de suprafață cu substanțe organice, compuși ai azotului, precum și surse de încărcare biologică. Bisericile parohiale: Mănăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfântă Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în staul Cucova. Două obiective din comuna Valea Seaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local, ambele fiind clasificate că situri arheologice. Unul
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
depozitarea deșeurilor menajere și activătățile zootehnice reprezintă surse potențiale de poluare a apelor subterane și de suprafață cu substanțe organice, compuși ai azotului, precum și surse de încărcare biologică. Bisericile parohiale: Mănăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfântă Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în staul Cucova. Două obiective din comuna Valea Seaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local, ambele fiind clasificate că situri arheologice. Unul este necropola de la Valea Seaca
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
1617, respectiv Merești, la 1633. Biserica din sat,din lemn pe temelie de zid, a fost construită între 1742-1748, reparată la 1778 și 1884, iar în Anuarul din 1909 apare ca fiind în stare proastă. Actuala construcție a bisericii (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril) a fost ridicată în 1922, lucru consemnat în Anuarul din 1930. Din punct de vedere al împărțirii administrativ - teritoriale, comuna Albești nu s-a prezentat mereu în această componență. Astfel, în 1865, centru de comună
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
și mult timp după aceea. Are un plan dreptunghiular, cu absida poligonală, decroșată. Picturi murale populare sunt datate din anul 1762. Biserica a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999. Biserica de lemn din Budești-Josani are hramul Sfântului Nicolae încă din anul datării sale, 1643. Biserica se află din anul 1948 în posesia Bisericii Ortodoxe Române, Parohia Ortodoxă Română Budești. Lăcașul a fost revendicat cu succes de Biserica Română Unită cu Roma după 1989. În data de
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
se păstrează în cele două monumente istorice pe care le are satul (bisericile de lemn din Susani și din Josani), edificii reprezentative pentru arhitectura de lemn a Maramureșului, adevărate tezaure de artă veche românească. Biserica de lemn din Josani, cu hramul Sfântul Nicolae, este construită pe o mică colină, dominând zona centrală a satului. Ridicată de către comunitatea sătească, în prima jumătate a secolului al XVII-lea (tradiția menționează anul 1643), edificiul se impune prin monumentalitate și valoarea artistică, fiind cea mai
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
cu absida altarului rectangulară aparține secolului al XVII-lea, fiind una din puținele biserici de lemn care mai păstrează acest tip de absidă, iar pereții supraînălțați ca și acoperișul cu dublă poală, sunt frecvente în secolul al XVIII-lea. Prezența hramului „Sf. Cuvioasă Paraschiva” la biserica din Poienile Izei se explică prin aceea că între Maramureș și Moldova a existat o strânsă legătură istorică, națională, culturală și spirituală, iar în urma aducerii moaștelor Cuvioasei Paraschiva la Iași, au dorit să se pună
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Drumul Bogdanului, având în total 1370 de locuitori ce trăiau în 294 de case. În comuna Fundeni funcționau o moară cu aburi, două stâne, o școală cu 72 de elevi (din care 27 de fete) și o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Dumitru. Comuna Zărnești (denumită și "Zărneștii de Câlnău") avea în componență cătunele Ghizdita, Luncași și Zărnești, cu o populație de 1300 de locuitori. În comună funcționau o școală la Ghizdita, o biserică, o moară cu aburi și 3 stâne
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
1950) La 12 martie 1950, PS Părtenie Ciopron a fost numit că stareț al Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava. În perioada cât a condus mănăstirea din Suceava, a fost delegat de mitropolitul Sebastian Rusan să-l reprezinte la hramuri, praznice împărătești sau sfințiri de biserici. De asemenea, în perioada 1956-1957, patriarhul Justinian Marină i-a propus să candideze la posturile de episcop al Clujului sau de mitropolit al Ardealului, dar PS Părtenie a refuzat pe motivuzl că nu cunoaște
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
sfăt, nu și preot. Conscripția de delimitare confesională din anii 1760-1762 a consemnat existența a 23 de familii ortodoxe. În 1830 a fost construită altă biserică din lemn, renovată în 1911 și demolată în 1927. Biserica actuală de lemn, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost edificată în 1925 și pictată în 1926 de Vidor Mihai din Dej. Asemănătoare ca formă cu biserica de lemn din satul vecin Antăș.
Biserica de lemn din Blidărești () [Corola-website/Science/310343_a_311672]
-
amplasamentul mănăstirii, existase o bisericuță mai veche din lemn, numită "Biserica Albă", construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului. În vara anului 1933, intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim și al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva. În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniță
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniță cu 11 clopote, Seminarul Teologic "Veniamin Costache", precum și un muzeu cu o colecție de artă bisericească și sala tiparului. Specific este Aghiazmatarul circular din fața mânăstirii, unde se face sfințirea apei la hram. În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni. Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească (18000 volume) și a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
Viața monahală în codrii Dobrovățului a existat înainte de construirea bisericii lui Ștefan cel mare. În apropiere de locul unde se află astăzi mănăstirea a ființat în secolul al XV-lea un vechi schit de lemn a lui Giurgiu Călugărul, cu hramul Schimbarea la Față, unde viețuiau câțiva călugări sihaștri. Acesta a fost menționat pentru prima dată în anul 1499, fiind păstorit la acea dată de „chir popa Ioanichie”. Fosta mănăstire a fost cumpărată de domnie în anul 1503, împreună cu cinci sate, de la urmașii
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
peretele vestic al pridvorului, în dreapta ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, care s-a și început a se zidi în anul 7011 (=1503), luna aprilie, 27 zile și s-a sfârșit în anul 7012 (=1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător, luna ..."". Inscripția nu
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
în „Monumentul”, vol. VI (Ed. Trinitas, Iași, 2005), p. 13.</ref> În anul 1607, domnitorul Simion Movilă (1606-1607) și soția sa, Marghita (călugărită cu numele de Melania), au construit, la 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al lor, Pavel, mort la o vârstă fragedă. Printr-un document din 26 martie 1651, la elaborarea căruia și-au dat acordul mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
integral păstrată. Deasupra ușii din gropniță care dă spre naos există următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul bătrânului Ștefan Voievod, a zugrăvit și împodobit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, la mănăstirea de la Dobrovăț, la anul 703... luna ..."". Luna și anul nu se mai disting. Pictura a fost restaurată în perioada 1930-1936, fiind spălată de retușurile ulterioare și de praful și fumul depuse în ultimele sute
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de formă octogonală. Cu această ocazie, pe fațada turnului s-a amplasat o placă cu următoarea pisanie: ""Întru numele Domnului H(risto)s începutu-s-au acest turn a se zidi din temelie după cum se vede în lontru, cu paraclis, hramul Sf(ânt)ului Mare Mucenic Gheorghe, în dzilele luminatului domnului Ioan Constantin Neculai (Mavrocordat) Voievod, cu toată cheltuiala și osârdie sf(â)nți(ei) sale chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru vecinica sa pomenire. Fost-au sârguitori cu osteneala Dum(nealui
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
lucrări de restaurare care au urmărit consolidarea structurii de rezistență a turnului. La 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, domnitorul Simion Movilă (1606-1607) și soția sa, Marghita (călugărită cu numele de Melania), au construit în 1607 un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al său, Pavel, mort la o vârstă fragedă. Mormântul fiului său se afla în interiorul bisericuței, într-o boltă amenajată în peretele de sud. Deasupra mormântului s-a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei cu banii lui M. Tâmpescu și Toader al Tomei. În anul 1960, biserica de lemn a fost tencuită. În anul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]