86,363 matches
-
ani 47% 6-9 ani 24% 10-12 ani 16% > 13 ani 13% Oficiul Român pentru Adopție, 2009 2007 1294 cazuri înregistrate < 1 an 11% 1-4 ani 48% 5-9 ani 19% > 10 ani 22% Alte rezultate semnificative pentru factorul vârstă: Fitzgerald 129 identifica o rată de întrerupere de 4,9% pentru categoria de vârstă 0-2 ani, de 6,6% pentru categoria de vârstă 3-5 ani, de 12,8% pentru categoria 6-9 ani, respectiv 14,3% pentru categoria copiilor cu vârstă de peste 10 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani procentul întreruperilor este de 10%, aceeași rată fiind semnalată și de Trimitiére131 pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 6 și 12 ani. Pentru categoria de vârstă 12 18 ani procentul întreruperilor, semnalat de Trimitiére este de 13%. Boyne 132 identifica o rată a întreruperilor de 15% pentru adopția copiilor cu vârstă cuprinsă între 6 și 8 ani, 25% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 9 și 11 ani, respectiv de 47% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 12 și 17
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani, 25% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 9 și 11 ani, respectiv de 47% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 12 și 17 ani, procente semnificativ mai ridicate decât cele identificate anterior de ceilalți cercetători. Rushton et al.133 identifică în studiile lor o rată a întreruperilor de 19% pentru adopția copiilor cu vârstă cuprinsă între 5 și 9 ani. Pentru aceeași grupă de vârstă, Quinton et al134 identifică ulterior o rată a întreruperilor de doar 5%. În 2001, Rushton
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
decât cele identificate anterior de ceilalți cercetători. Rushton et al.133 identifică în studiile lor o rată a întreruperilor de 19% pentru adopția copiilor cu vârstă cuprinsă între 5 și 9 ani. Pentru aceeași grupă de vârstă, Quinton et al134 identifică ulterior o rată a întreruperilor de doar 5%. În 2001, Rushton et al135 revin cu un alt studiu în care obțin o rată a întreruperilor de 10% pentru categoria copiilor cu vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani. Rushton și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a întreruperilor de doar 5%. În 2001, Rushton et al135 revin cu un alt studiu în care obțin o rată a întreruperilor de 10% pentru categoria copiilor cu vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani. Rushton și Dance 136 au identificat într-un studiu realizat în 2003 că, rata întreruperilor adopțiilor pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani este de 6%, pentru copiii cu vârsta între 7 și 8 ani este de 20-30%, iar pentru cei de 9
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani 9 ani și peste 6% între 20-30% între 40-50% În ceea ce privește rata adopțiilor desfăcute, aceasta este semnificativ mai mică pentru toate categoriile de vârstă comparativ cu rata adopțiilor întrerupte, așa cum se poate constata din toate studiile. De pildă, Groza 137 identifica o rata de aproximativ 2%. Și în acest caz, adopția unor copii cu vârstă mai mare prezintă rate mai ridicate de desfacere. De pildă Goerge et. al138 identificau o rată a adopțiilor desfăcute de 2,64% pentru copii sub un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întrerupte, așa cum se poate constata din toate studiile. De pildă, Groza 137 identifica o rata de aproximativ 2%. Și în acest caz, adopția unor copii cu vârstă mai mare prezintă rate mai ridicate de desfacere. De pildă Goerge et. al138 identificau o rată a adopțiilor desfăcute de 2,64% pentru copii sub un an, de 3,76% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 1 și 4 ani, 9,11% pentru copiii cu vârstă între 10 și 14 ani, respectiv de 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în momentul adopției. Acești copii au manifestat mai puține tulburări comportamentale decât copiii din plasamentele întrerupte/desfăcute. În studiile sale, realizate asupra unui eșantion format din copii de gen feminin cu istoric de abuz și neglijare, Tan, Tony Xing149 a identificat trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile adoptive, performanțe școlare și în activități extracuriculare scăzute, comportamentele de respingere a mamelor adoptatoare. Adopția copiilor cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul 2.10. Tabelul 2.10 Studii cu privire la adopția copiilor cu nevoi speciale Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Fitzgerald, 1985, UK Si-a propus să evalueze: apariția circumstanțelor care periclitează evoluția în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor studii realizate de ea și colaboratorii săi în Nebraska, a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor cu dizabilități. Un factor important este reprezentat de atitudinile profesioniștilor, mai exact de: pesimismul specialiștilor cu privire la adoptabilitatea copiilor cu dizabilități, procedura dificilă de decădere din drepturile parentale a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ușor drepturile familiei adoptive în raport cu copilul și totodată își dezvoltă sentimente pozitive în raport cu propriul lor rol jucat în viața copilului și nu resimt gelozie sau relație de competiție între ei și părinții adoptatori 161. Rezultate în favoare adopției deschise au identificat și Cushman, Kalmuss și Pearila 162. Potrivit lor menținerea unei legături constante a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
specific Condon 168 constata că, sentimentele de furie au scăzut în timp la un procent de 33% dintre mamele biologice, 17% au semnalat o scădere a sentimentelor de vinovăție, dar se mențin constante sentimentele de tristețe. De asemenea Condon 169 identifica și alte aspecte negative ale întreruperii legăturilor dintre mama biologică și copilul său: mai mult de jumătate dintre mamele biologice studiate de el au recurs la consum de alcool sau sedative în încercarea de a face față sentimentelor. Tabelul 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diminua sentimentul lor de control, poate submina drepturile parentale și diminua relațiile de atașament dintre părinții adoptatori și copii 180. De altfel, într-un studiu explorator realizat pe un număr de 17 familii adoptatoare și părinții biologici corespondenți, s-au identificat următoarele contra-argumente ale părinților raportat la adopția deschisă: deschiderea adopției poate fi confuză pentru copil, mai ales dacă a fost adoptat de timpuriu, iar părinții s-ar simți urmăriți chiar și după finalizarea adopției. Părinții care au ales adopția semi-deschisă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pozitive ale acestor studii tindem să înclinăm spre a fi pentru adopția deschisă. Trebuie să precizăm însă că, studiile în domeniu sunt limitate, preponderent de tip calitativ, transversale, realizate în mare măsură pe eșantioane mici, neprobabiliste. O altă limită semnificativă identificată de Gross 189 este aceea a definirii operaționale diferite a conceptului "adopție deschisă" și "a gradelor de deschidere", ceea ce face ca și comparațiile dintre studii să fie dificil de realizat. De asemenea, același autor prezenta existența unor factori care pot
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Altstein 201 semnalau că, o serie de părinți care au adoptat transrasial, subliniau importanța informării despre ereditatea rasială a copilului și pregătirea acestora de a transmite informațiile obținute copiilor pentru o mai bună dezvoltare a acestora. Un alt aspect semnificativ identificat în studiile de specialitate, cu influența asupra adaptării copiilor adoptați transrasial este de natură extrafamilială și face referire la discriminarea socială pe criteriul rasei 202. Cei mai afectați dintre copii de discriminare au fost copiii negri (53%) și asiatici (33
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea că, persoanele albe l-au acceptat pe copilul de culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă a relațiilor părinte-copil. Referitor la dificultățile inițial întâmpinate, Zastrow 204 identifică opoziția rudelor față de decizia de a adopta transrasial, dar și această opoziție a cunoscut o regresie în timp. Dintre dificultățile preconizate de părinți că vor apărea pe viitor, când copiii vor crește, semnificative au fost: dificultatea de a-l ajuta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea că, persoanele albe l-au acceptat pe copilul de culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă a relațiilor părinte-copil. Referitor la dificultățile inițial întâmpinate, se identifică opoziția rudelor față de decizia de a adopta transrasial dintre dificultățile preconizate de părinți că vor apărea pe viitor, când copiii vor crește, semnificative au fost: dificultatea de a-l ajuta pe copil să înțeleagă cultura persoanelor de culoare și de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat copii din România, au simțit nevoia unor servicii suplimentare precum: grupuri de suport (în special pentru părinții care au adoptat copii cu vârstă mai mare), consiliere pentru rezolvarea problemelor comportamentale, logopedie și centre respiro 221. LeMare et al222 identificau un procent de 15% dintre familiile care au adoptat copii din România, în faza a doua a studiului care nu au putut accesa serviciile de suport parental, iar pentru faza a treia 26% dintre părinți nu au putut accesa serviciile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a doua a studiului care nu au putut accesa serviciile de suport parental, iar pentru faza a treia 26% dintre părinți nu au putut accesa serviciile educaționale necesare, iar 10% serviciile de logopedie. În procente mai mici nu au fost identificate serviciile respiro, serviciile medicale de specialitate și serviciile de consiliere, nici în faza 2, nici în faza 3 a studiului. Ames223 arăta că, aproximativ jumătate dintre părinții adoptatori nu au găsit toate serviciile de care ar fi avut nevoie. Principalele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost deseori limitate la datele fundamentale ca data nașterii, greutate și nume. Istoria medicală și cea socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul marital și vârsta părinților. Barth și Berry 228 sintetizând literatura de specialitate identificată până în acel moment subliniază rolul important al familie extinse și al suportului social pentru reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă o nevoie mai mică de servicii sociale. Analizând toate aceste studii, putem concluziona
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an sau doi intr-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma sa la nevoile sale afective; în unele cazuri s-a constatat existența unui atașament nediferențiat, copiii manifestând un comportament deosebit de prietenos față de străini
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca fiind bazat pe securitate. Prin urmare se poate vorbi in aceste cazuri de un atașament bazat pe securitate fals. relația dintre tipul de atașament și problemele comportamentale este slabă; acest fapt poate fi cauzat și de atașamentul fals securizant identificat anterior în concluzie, atât relațiile de atașament cât și problemele de comportament pot reflecta aspecte ale experienței pre-adopție. Perioada de timp petrecută în instituție corelează cu scorul obținut pe Child Behavior Checklist, dar nu și cu atașamentul securizant așa cum a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]