3,638 matches
-
simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care te însoțește. în viziunile doctrinare ale lui Ibn Arabî, atunci cînd călătorul spiritual (al-sâlik) atinge centrul fie acesta macrocosmic, sacramental sau interior el îl întîlnește pe tînărul erou (fatâ), dublul său angelic definit de Qushayrî drept cel care zdrobește idolii, iar idolul oricărui om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
însoțește. în viziunile doctrinare ale lui Ibn Arabî, atunci cînd călătorul spiritual (al-sâlik) atinge centrul fie acesta macrocosmic, sacramental sau interior el îl întîlnește pe tînărul erou (fatâ), dublul său angelic definit de Qushayrî drept cel care zdrobește idolii, iar idolul oricărui om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți realitatea esențială
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de putere". Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a speranței Într o lume de dincolo, acceptarea vieții În ceea ce comportă ea ca aspirație spre putere. Astfel, contrar falselor interpretări ale filozofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om 33Nietzsche Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de putere". Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a speranței Într o lume de dincolo, acceptarea vieții În ceea ce comportă ea ca aspirație spre putere. Astfel, contrar falselor interpretări ale filozofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om 33Nietzsche Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
vreme când aceasta vrea să-și interzică fabulația. Dar fenomenul de divinizare a culturii se poate observa astăzi pe o treaptă foarte modestă în politeismul popoarelor necivilizate. Negrii, care se înfurie și își sparg bietele păpuși de argilă care sunt idolii lor, sunt siguri că se răzbună crunt pe zeitățile ce nu le-au dat ascultare. Fenomenul de absorbire și de identificare a puterii supranaturale în însuși simbolul ci material e, în fond, același și aici ca și în religia greacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu implică, sub starea de păcat, o ireproșabilă directivă, care să determine creațiile noastre să fie făcute după asemănarea lui Dumnezeu. Libertatea e un mod de a fi al voinței omenești, atât de larg încât creațiile noastre pot să iasă idoli sau lucruri după asemănarea demonică. În realitate, nu există concepție filosofică sau religioasă care să acorde omului o mai adâncă și mai insondabilă libertate ca ortodoxia. Am schițat în capitolul precedent liniile doctrinale cum reies din Noul Testament, în legătură cu problema culturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de vedere luteran în această chestiune: „Nu există stat creștin și nici artă creștină, ci numai oameni de stat creștini și artiști creștini, și ei pot fi socotiți astfel dacă în funcția lor slujesc pe Dumnezeu, pe ei înșiși sau idoli(Hans v .Soden: Christentum und Kultur, pag. 32)” Stat creștin se poate să existe și să nu existe, după doctrina pe care o îmbrățișează și care dă caracterul dominant al instituțiilor sale. Noi știm însă că există amândouă aceste feluri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paranteză: dl. Vasile Grecu, care dă într-un volum câteva texte din aceste Erminii. crede că Apolloniu citat între înțelepți ar fi zeul Apollo(Vasile Gafencu: Cărțile de pictură bisericească bizantină, pag. 360), ceea ce, evident, e o regretabilă greșeală. Un idol nu poate ghici și prooroci despre Hristos. În realitate e vorba de un Apolloniu scriitor, autor de tratate Și probabil nu e altul decât Apolloniu din Tyr, care a scris o carte despre Zenon, filosoful stoic. Prezența acestor înțelepți, prooroci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putea să moștenească împărăția lui Dumnezeu; ci vor putrezi întru scârnăvia de jos!", p. 147) în cuvinte inspirate de același apostol: "Nu știți, oare, că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu." (Corinteni 1, 6, 9-10); [31] Caracterizarea divinului via negationis, pe care Teodor i-o reamintește lui Kesarion ("Pre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.2.1. Ereziile Occidentului și preambulul reformei / 114 2.2.2. Reforma lui Martin Luther și reușita cenzurii religioase / 118 2.2.3. Anglicanismul și reforma ca cenzură politică / 121 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor / 123 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură / 124 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reușita cenzurii religioase / 118 2.2.3. Anglicanismul și reforma ca cenzură politică / 121 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor / 123 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură / 124 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
politică / 121 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor / 123 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură / 124 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în diferite forme, ca reacție și contrareacție la gândirea medievală și la evoluția specifică bisericii catolice. Aceasta este completată de cenzura științifică în care este analizată posibilitatea umană de cunoaștere și unde sunt analizați, în principal, doi autori Francis Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism joacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cât mai apropiat de imediat și fără elemente specifice fantasticului. În funcție de importanța unei persoane la cenzură putem realiza următoarea clasificare (clasificare după subiectul cenzurii): 1. Cenzură individuală: schimbarea de imagine depinde de un singur om. De exemplu cenzura științifică prin intermediul idolilor a lui Francis Bacon, cenzura metafizică a lui René Descartes, cea religioasă a lui Martin Luther sau războaiele lui Napoleon. Este adevărat că o singură persoană nu poate impune o formă a cenzurii, dar ea este cea care o propune
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o simplitate imagistică și metodică. La începutul secolului al XVII-lea putem urmări următoarele tipuri de cenzură. În primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a avut drept punct de pornire o neînțelegere politică de natură personală. Dar și aceasta a fost ca o stare de echilibru între cele două spații cel catolic și cel protestant. 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor 35 La începutul secolului al XVII-lea existau multe modalități de a privi realitatea. Imaginile asupra lumii ce s-au succedat au creat imposibilitatea de a avea o viziune holistică asupra universului. Limitele epistemice ale fiecărui dintre noi arată că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un început pur de imaginar. Dacă cenzura este totală, nimic nu se mai interpune între imediat și posibilitățile noastre de cunoaștere. Acest început este absolut necesar pentru reconstrucția unei noi imagini asupra lumii. O încercare de cenzură totală este teoria idolilor a lui Francis Bacon, care prin enumerarea erorilor posibile încearcă să realizeze o conștientizare asupra acestora și, astfel, să le eliminăm pe cât este cu putință. Nevoia de se schimba modalitatea de a face știință s-a dovedit unul dintre motivele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o mare eroare ce trebuia depășită. Cenzura lui Bacon se realizează la două niveluri diferite: la nivelul cunoștințelor prin eliminarea informațiilor pe care le deținem și la nivelul metodicii prin înlocuirea modalității de a cunoaște lumea cu ajutorul unui nou instrument. Idolii baconieni împiedică cunoașterea datorită faptului că se interpun între minte și realitate. Pentru a reprezenta aceasta Bacon folosește metafora oglinzii, care arată într-un mod plastic diferența dintre ceea ce este cunoașterea și posibilitățile acesteia. 2.3.1. Metafora oglinzii între
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu teoria sa care a apărut tocmai pentru că mediul științific în care trăiește era pregătit să-i accepte teoria. Astfel în loc să se depărteze în mod real de imaginar el creează o nouă structură a acestuia. 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului Încercările de a cenzura imaginarul nu sunt noi, precum nici termenul de idol care prin structura sa a devenit un simbol al cenzurii. Idolum însemna în latina nu numai "idol" ("obiect de cult
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în loc să se depărteze în mod real de imaginar el creează o nouă structură a acestuia. 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului Încercările de a cenzura imaginarul nu sunt noi, precum nici termenul de idol care prin structura sa a devenit un simbol al cenzurii. Idolum însemna în latina nu numai "idol" ("obiect de cult"), ci și nălucă, umbră, fantomă 42. Un înțeles asemănător îl are și cuvântul grecesc είδωλο (idol, fantoma, umbră). Acesta conține
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului Încercările de a cenzura imaginarul nu sunt noi, precum nici termenul de idol care prin structura sa a devenit un simbol al cenzurii. Idolum însemna în latina nu numai "idol" ("obiect de cult"), ci și nălucă, umbră, fantomă 42. Un înțeles asemănător îl are și cuvântul grecesc είδωλο (idol, fantoma, umbră). Acesta conține rădăcina είδ (rădăcină conținută și de είδoV), care se referă la "ceea ce se vede". Un derivat al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
precum nici termenul de idol care prin structura sa a devenit un simbol al cenzurii. Idolum însemna în latina nu numai "idol" ("obiect de cult"), ci și nălucă, umbră, fantomă 42. Un înțeles asemănător îl are și cuvântul grecesc είδωλο (idol, fantoma, umbră). Acesta conține rădăcina είδ (rădăcină conținută și de είδoV), care se referă la "ceea ce se vede". Un derivat al lui eidwion este cuvântul ειδωλολατρεία (idolatrie), termen folosit în traducerea în limba greacă a Vechiului Testament (Septuaginta)43 în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rădăcina είδ (rădăcină conținută și de είδoV), care se referă la "ceea ce se vede". Un derivat al lui eidwion este cuvântul ειδωλολατρεία (idolatrie), termen folosit în traducerea în limba greacă a Vechiului Testament (Septuaginta)43 în sensul de închinare la idoli. Aceasta a fost condamnată și ideea idolului a devenit aceea de imagine fantastică fără suport real, dar în același timp și un tabu. Idolatria se referea la orice formă de închinare sau de respect vizavi de o imagine. Ulterior, întreaga
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se referă la "ceea ce se vede". Un derivat al lui eidwion este cuvântul ειδωλολατρεία (idolatrie), termen folosit în traducerea în limba greacă a Vechiului Testament (Septuaginta)43 în sensul de închinare la idoli. Aceasta a fost condamnată și ideea idolului a devenit aceea de imagine fantastică fără suport real, dar în același timp și un tabu. Idolatria se referea la orice formă de închinare sau de respect vizavi de o imagine. Ulterior, întreaga literatură patristică va condamna închinarea la idoli
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]