8,976 matches
-
luna februarie 1952 a fost mutat la atelierul de tâmplărie, fiind ulterior plimbat prin mai multe camere în vara lui 1952, înainte de a fi eliberat. Referitor la acțiunea din Pitești, susține că cel mai greu de suportat erau tensiunea și incertitudinea asupra a ceea ce va urma, recunoscând că și-a schimbat mentalitatea în urma torturilor timp de câteva luni, până a ajuns la Gherla. După eliberare a urmat Facultatea de Teologie din Cluj, devenind preot reformat. A scris o carte în limba
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Rynerson, 1998, p. 296). În general, bărbatul care agreseasă ori abuzează de o femeie (o bate, o lovește, o violează etc.) manifestă, potrivit cercetătorilor americani Anne H. Fishel și Barbara C. Rynerson (1998, p. 297), sentimente de gelozie, posesivitate, incertitudine. În relația „victimă-agresor” (ne referim la relația de cuplu) spun autorii, nevoile emoționale se află în interdependență, „cu toate că ele se exprimă într-un mod negativ și distructiv”. Abuzul intrafamilial Plecând de la cele menționate mai sus, putem distinge o serie de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Roussillon asupra paradoxului (1991) și asupra mecanismelor metadefensive în instituții (1988). Să luăm exemplul ideologiei. Producerea unei ideologii de către ungrup are evidente funcții defensive (Kaës, 1980; Mucchielli, 1981). Într-adevăr, ea protejează identitatea grupului împotriva disonanței istorice sau politice, elimină incertitudinea „îndulcind” percepția asupra evenimentelor istorice deranjante, consolidează în permanență sentimentul de luciditate al grupului, permite evitarea evenimentelor îngrijorătoare, constituie o justificare a viziunii asupra lumii, dezvinovățește recurgerea la violență și, în fine, joacă rolul unui filtru, distingând doar două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sau valorile (pe scurt, ideologia) pe care el poate ajunge să și le exprime”. Conduitele noastre sunt evident acelea care vor genera secrețiile noastre ideologice. Ideologia apare, după cum subliniază Mucchielli (1981), ca o justificare a viziunii asupra lumii; ea elimină incertitudinea evitând faptele îngrijorătoare. Acest mecanism defensiv este cât se poate de manifest atunci când violența este disculpată prin trimiterea făcută la o anume ideologie. „În războaiele ideologice sau în războaiele sfinte, dreptatea și Dumnezeu sunt întotdeauna de partea propriului grup, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sublimare” va apărea cu regularitate în majoritatea scrierilor lui Freud până la sfârșitul vieții sale. Porret (1994) numără mai mult de o sută de menționări ale acestui concept. În acest răstimp, optica lui Freud asupra sublimării a înregistrat o importantă evoluție. Incertitudini și contradicții s-au tot succedat. Flournoy (1967) a încercat un lung recensământ al lor, pe care ar fi prea plictisitor să-l rezumăm aici, dar care explică remarca descurajată făcută de însuși Freud, într-o scrisoare către Putnam: „În
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de prostocrație” și se întreabă retoric: „Caragiale să fie oare singurul nostru reazem spiritual?” (Bunul simț politic ca paradox). Nu numai titlul, ci fiecare pagină emană un aer vag avangardist, ușor nonconformist, generat de un climat al momentului, de libertățile, incertitudinile, speranțele, iluziile și decepțiile unei etape din viața social-politică a țării. Versuri semnează Bedros Horasangian, George Popescu, Marin Alexandru Ioan, Max Bănescu. Revista mai publică, în traducere, o Lecție despre metaforă, conferință ținută la Universitatea din Palermo de Jorge Luis
„CETITOR DEPARAZITEAZA-ŢI CREIERUL!”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
viitor profesional. Decizia „modernizatoare” a puterii comuniste, care căuta să provoace o mobilitate a cadrelor conducătoare din Întreprinderi, preluând ideea Solidarității de a se organiza concursuri pentru posturile de direcțiune, a declanșat un reflex de autoapărare la toate cadrele. Astfel, incertitudinii verdictului concursului, unde puteau interveni criterii meritocratice, dar și presiuni sindicale, ei i-au preferat o Încercare de a-și mări șansele prin crearea unui edificiu juridic privat și independent, unde nu trebuiau să dea socoteală decât acționarilor. Aceste trei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
liberalismul de traficul de droguri, de afaceri ilegale și de jocuri piramidale, În timp ce economia de piață era prezentată În termeni de Îmbogățire a speculanților În detrimentul poporului. Sistemul economic american era propus drept exemplu pentru un liberalism generator de penurie și incertitudine socială. „În Statele Unite, 40 de milioane de salariați nu au asigurare medicală pentru ei și pentru familiile lor, iar 4 milioane de locuitori nu au acoperiș deasupra capului.” În ciuda unei anumite exploatări a temerilor sociale alimentate de comunism, mesajul PDSR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
informațiile și să se compare, independent de conținutul lor sau de modul în care sunt emise, transmise și recepționate. Preocupările de măsurare a cantității de informație provin din teoria statistică a comunicației și se bazează pe ideea că informația exprimă incertitudinea înlăturată prin realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile. În 1928, R.V. Hartley (1888-1970) a introdus noțiunea de cantitate de informație. În 1948, Claude Shannon 12 numește măsura informației entropie informațională, prin analogie cu entropia din termodinamică ce
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în momentul consumului, iar imaginea lor poate fi rezultatul descrierii raportat la o experiență anterioară. Se pot constata condițiile producerii lor, suportul material, dar nu serviciul care este cumpărat ca ceva intangibil, pe bază de încredere. Pentru a-și micșora incertitudinea, pentru a-și întări încrederea, cumpărătorii vor solicita semne sau dovezi ale calității serviciului oferit, care, în fond, depinde de locul unde se realizează, personalul, echipamentele, materialul informativ despre participarea cumpărătorului la consum, simbolurile și prețul care pot accentua sau
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se pot impune condițiile în care va avea loc prestația serviciului. Baza materială privind mașinile, aparatele, mobilierul, dotările care facilitează serviciul, fiind bunuri materiale, se pot supune sistemului de certificare a calității, la fel nivelul pregătirii profesionale a personalului. Marea incertitudine rezidă însă în momentul și împrejurările în care se produce și care-i determină variabilitatea de la un caz la altul. Studenții, care beneficiază de serviciul de învățământ în aceeași grupă, deși au condiții materiale identice, perceperea individuală determinată de trăsăturile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru ofertă de servicii o societate care și-a pus la punct o strategie, un sistem organizatoric corespunzător și personal calificat în operațiunile specifice și în relațiile profesionale cu clienții. Producerea și consumul unui serviciu au în permanență starea de incertitudine dată de comportamentul celor ce participă la realizarea lui, personalul ofertantului și clientul consumator, situație care impune cunoașterea și analiza relațiilor mereu schimbătoare între componentele serviciului. Cercetarea pieței serviciilor și a consumului lor a permis unele generalizări, care s-au
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
inițial, redimensionându-se în alte câteva poezii, în care lumina armonizează elementele, infuzându-le o energie creatoare. Treptat, apar umbre - ușoare melancolii, apoi dureri provocate de neliniști intelectuale. Dezrădăcinarea, îndepărtarea de natură, revelațiile paradoxale ale spiritului duc la o rătăcire printre incertitudini, creează o predispoziție pentru receptarea predilectă a răului, a vieții ca pedeapsă. Suferința devine principalul conținut al trăirii, și imaginile care induc stări de neliniște, timorare, urât, oboseală predomină. Natura însăși pare o țesătură de viziuni și simboluri care alimentează
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
un alt plan al narațiunii îl are ca protagonist pe fiul preotului, Andrei, elev, supus și el patimilor erotice. Viața de internat, ambianța unei mari școli ieșene, diversitatea tipurilor de liceeni, melancolia adolescentului chinuit de misterele senzualității, dar și de incertitudini spirituale, neliniștit în așteptarea unui „ceva” nedefinit, sunt prinse în secvențe autentice și coerente. Și în Obsesia (1946), componenta erotică este văzută ca una din trăsăturile esențiale ale răului uman, făcând mai pregnantă viziunea întunecată asupra lumii ca ființare anarhică
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume de o savoare frustă, gesturile lor sunt nuanțat surprinse, iar lexicul e mustos. Răzgândire schițează cu umor portretul unui suplinitor improvizat, iar Din zile de august sugerează bine panica, incertitudinile și suferințele unei familii țărănești în vara anului 1944. SCRIERI: Demonul, Bolgrad, 1936. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 138; Cezar V. Bahrian, Redescoperirea valorilor, CNT, 1987, 5; Sterian Vicol, Înaintând odată cu veacul. Gh. Bujoreanu, „Porto Franco” (Galați), 1990, 3; Cimpoi, Ist.
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
, George (23.IV.1903, Vetrișoaia, j. Vaslui - 14.IX.1976, București), poet și traducător. Este fiul Domnicăi (n. Bejan) și al lui Gheorghe Buznea, țărani. B. a avut o tinerețe supusă lipsurilor și incertitudinilor, neizbutind să-și termine studiile începute la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Prin 1926-1927, frecventa cenaclul lui Mihail Dragomirescu și încerca să se afirme cu versuri la „Falanga” și „Universul literar”. Mai apoi, pe când era în serviciul Bibliotecii
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
din Planta memoria (1985). Odată cu acesta și cu Cină bogată în viscol (1983), abstractizarea peisajului și închiderea poemului într-o ermetică și glacială vizualitate, suspendarea și chiar anularea, pe alocuri, a centrului afectiv în numele contemplației cu vibrații de sarcasm, fluxul incertitudinilor, generat între altele și de eliminarea punctuației - totul oferă sugestia unui eu pierdut, amăgit de propria-i imagine. Ineditele cuprinse în finalul antologiei Cheia închisă (1987), în strictă continuitate cu claustrul eliberator din Planta memoria, investesc absența cu atributele revelației
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
mai impresionantă înainte de 23 august 1944. Limitele sale în această fază sunt sentimentul de a se crede singur, acela de a vorbi în pustiu, fiindcă poetul nu vede clar drumul viitor al revelației. De aici o estompare melancolică, cu umbrele incertitudinii și ale nelămuritului. Poetul întorcând spatele artei pure, proclamă poemul sălbatic: Nu cu penița Cu ascuțișul coasei Îmi scriu poemele sălbatice Cuvintele-mi zboară de foc și de plumb Ca gloanțele de flintă. Profesiile de credință combatante sunt numeroase. (...) Așadar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate de clar faptul că urmează să aflăm este percepția lui asupra anumitor lucruri, și nu afirmarea unui principiu general. Introduceri de genul îmi imaginez că, bănuiesc că, din câte știu reprezintă indicatori ai faptului că vorbitorul dorește să exprime incertitudinea afirmației pe care urmează să o facă. Un alt tip de limitare este delimitarea gamei de acțiuni cărora li se aplică generalizarea respectivă. Expresii de genul de obicei sau pentru cea mai mare parte semnalează acest tip de limitare și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
actual și ancestral, dintre cult și folcloric); se fac încercări de „hegemonizare” spirituală prin vehicularea masivă a unor conduite, valori, registre langajiere, literare, etice etc. dintr-un anumit perimetru cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Deschise, multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat și legi Sisteme etatice subsidiare, drept și contracte, parteneriat, opinie publică Activități economice dominante Agricole Industriale Cognitive Cultură Locală Puternice componente socio-profesionale Diversificată și hibridă (prin multiapartenență
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se fac referiri la semnalele primite din mediu , ce informează asupra situației din afara domeniului . Oamenii de știință care au studiat modul de procesare a informației, au folosit termenul într-un mod mai restrictiv când se fac referiri la cantitatea de incertitudini ce a fost redusă de faptul că semnalul a fost prezentat. Cantitatea de informații transmisă este afectată atât de (a) cantitatea de incertitudini prezentate înainte ca semnalul să apară și (b) cantitatea reducerilor de incertitudini. Dacă în timp ce mergi prin ploaie
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
a informației, au folosit termenul într-un mod mai restrictiv când se fac referiri la cantitatea de incertitudini ce a fost redusă de faptul că semnalul a fost prezentat. Cantitatea de informații transmisă este afectată atât de (a) cantitatea de incertitudini prezentate înainte ca semnalul să apară și (b) cantitatea reducerilor de incertitudini. Dacă în timp ce mergi prin ploaie prietenul tău te atenționează că plouă, semnalul transmite puține informații pentru că în origine existau puține incertitudini. Dar dacă prietenul ar fi spus că
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
fac referiri la cantitatea de incertitudini ce a fost redusă de faptul că semnalul a fost prezentat. Cantitatea de informații transmisă este afectată atât de (a) cantitatea de incertitudini prezentate înainte ca semnalul să apară și (b) cantitatea reducerilor de incertitudini. Dacă în timp ce mergi prin ploaie prietenul tău te atenționează că plouă, semnalul transmite puține informații pentru că în origine existau puține incertitudini. Dar dacă prietenul ar fi spus că tocmai plouă în Deșertul Sahara, acest semnal realizează transmiterea unui număr mare
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
este afectată atât de (a) cantitatea de incertitudini prezentate înainte ca semnalul să apară și (b) cantitatea reducerilor de incertitudini. Dacă în timp ce mergi prin ploaie prietenul tău te atenționează că plouă, semnalul transmite puține informații pentru că în origine existau puține incertitudini. Dar dacă prietenul ar fi spus că tocmai plouă în Deșertul Sahara, acest semnal realizează transmiterea unui număr mare de informații, deoarece (a) există probabilitatea scăzută de realizare în deșert a fenomenului, și (b) nu deții informații anterioare cum că
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]