3,064 matches
-
1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. ... (2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. ... Articolul 114 (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 53/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270992_a_272321]
-
mică sau mai mare de 8 ore. ... (2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. ... Articolul 116 (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. ... (2) Programul de lucru inegal
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 53/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270992_a_272321]
-
inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. ... (2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. ... Articolul 117 Programul de muncă și modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoștință salariaților și sunt afișate la sediul angajatorului. Articolul 118 (1) Angajatorul
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 53/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270992_a_272321]
-
direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare; ... b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile; ... c) împart piețele sau sursele de aprovizionare; ... d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; ... e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. ... (2) Interdicția prevăzută la
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269552_a_270881]
-
în: ... a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile; ... b) limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor; ... c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; ... d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. ... (2) Ori de câte ori Consiliul Concurenței
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269552_a_270881]
-
1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. ... (2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. ... Articolul 106 (1) Durata maxim�� legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 108 din 28 ianuarie 2016 la nivel de grup de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în coordonarea Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş pentru anii 2015-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269512_a_270841]
-
1) Modul concret de stabilire a programului de lucru în cadrul săptămânii de lucru va fi stabilit prin regulamentul intern la nivelul unității, cu consultarea reprezentanților organizațiilor sindicale afiliate organizațiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. ... (2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. ... Articolul 109 Programul de muncă și modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoștința salariaților și sunt afișate la sediul angajatorului. Articolul 110 (1) Angajatorul
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 108 din 28 ianuarie 2016 la nivel de grup de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în coordonarea Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş pentru anii 2015-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269512_a_270841]
-
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. H. Durata muncii 1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ... ore/zi, .... ore/săptămână. a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ...... (ore zi/ore noapte/inegal); ... b) programul de lucru se poate modifica în condițiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil. ... 2. O fracțiune de normă de .... ore/zi, ore/săptămână ........ a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: .. (ore zi/ore noapte); ... b
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 108 din 28 ianuarie 2016 la nivel de grup de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în coordonarea Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş pentru anii 2015-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269512_a_270841]
-
multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE 15 și o repartizare inegală între cele 8 regiuni ale țării. ... (2) Condițiile pentru localizarea afacerilor sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe regiuni, iar IMM-urile, îndeosebi microîntreprinderile, au dificultăți în a obține finanțare, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în fostele localități monoindustriale
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 8 februarie 2008 (*actualizată*) pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258067_a_259396]
-
multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE 15 și o repartizare inegală între cele 8 regiuni ale țării. ... (2) Condițiile pentru localizarea afacerilor sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe regiuni, iar IMM-urile, îndeosebi microîntreprinderile, au dificultăți în a obține finanțare, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în fostele localități monoindustriale
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 8 februarie 2008 (*actualizată*) pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258069_a_259398]
-
multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE 15 și o repartizare inegală între cele 8 regiuni ale țării. ... (2) Condițiile pentru localizarea afacerilor sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe regiuni, iar IMM-urile, îndeosebi microîntreprinderile, au dificultăți în a obține finanțare, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în fostele localități monoindustriale
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 8 februarie 2008 (*actualizat*) pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258071_a_259400]
-
multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE 15 și o repartizare inegală între cele 8 regiuni ale țării. ... (2) Condițiile pentru localizarea afacerilor sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe regiuni, iar IMM-urile, îndeosebi microîntreprinderile, au dificultăți în a obține finanțare, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în fostele localități monoindustriale
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 8 februarie 2008 (*actualizată*) pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258075_a_259404]
-
multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE 15 și o repartizare inegală între cele 8 regiuni ale țării. ... (2) Condițiile pentru localizarea afacerilor sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe regiuni, iar IMM-urile, îndeosebi microîntreprinderile, au dificultăți în a obține finanțare, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în fostele localități monoindustriale
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 8 februarie 2008 (*actualizată*) pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258073_a_259402]
-
multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE 15 și o repartizare inegală între cele 8 regiuni ale țării. ... (2) Condițiile pentru localizarea afacerilor sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe regiuni, iar IMM-urile, îndeosebi microîntreprinderile, au dificultăți în a obține finanțare, în special în regiunile mai slab dezvoltate și în fostele localități monoindustriale
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 8 februarie 2008 (*actualizată*) pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258065_a_259394]
-
iunie 2013, deși există unele diferențe între bănci. În ansamblu, depozitele companiilor și populației în sistem au crescut cu doar aproximativ 10 procente de la finele anului 2011. Deși situația lichidităților sistemului bancar s-a îmbunătățit, condițiile de finanțare sunt încă inegale între bănci. Ritmul de scădere a îndatorării băncilor străine s-a accelerat, în concordanță cu evoluțiile din regiune, dar procesul se menține ordonat până în prezent, finanțarea de către băncile-mamă scăzând cu 26 procente din anul 2011. Riscurile decurgând din retragerea în
ARANJAMENT STAND-BY din 12 septembrie 2013 de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 12 septembrie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258039_a_259368]
-
poate fi necesar să se ia în considerare factorii de calcul actuariali care diferă în funcție de sex, în cazul regimurilor cu cotizații definite; În cazul regimurilor cu prestații definite, finanțate prin capitalizare, anumite elemente (ale căror exemple sunt anexate) pot fi inegale atunci când inegalitatea sumelor rezultă din efectele utilizării factorilor actuariali care diferă în funcție de sex, la data la care este pusă în aplicare finanțarea regimului; (i) a stabili nivele diferite pentru contribuția lucrătorilor; a stabili nivele diferite pentru contribuția angajatorilor, cu excepția: - cazului
jrc3049as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88205_a_88992]
-
articol: "Articolul 9a Atunci când femeile și bărbații pot solicita o vârstă de pensionare flexibilă, în conformitate cu aceleași condiții, acest lucru nu se consideră a fi incompatibil cu prezenta directivă." 7. Se adaugă următoarea anexă: "ANEXĂ Exemple de elemente care pot fi inegale, în ceea ce privește regimurile prestații definite, finanțate prin capitalizare, prevăzute în art. 6 lit. (h): - conversia într-o sumă capitală a unei părți din pensia periodică, - transferul drepturilor de pensie, - o pensie de reversie plătibilă unei persoane aflate în întreținere în schimbul cedării
jrc3049as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88205_a_88992]
-
lor; întrucât procedurile pentru informarea și consultarea lucrătorilor, prevăzute în legislația sau practica statelor membre, nu sunt întotdeauna adaptate la structura transnațională a entității care ia deciziile care îi afectează pe acești lucrători; întrucât această situație poate determina un tratament inegal al lucrătorilor afectați de deciziile din cadrul aceleiași întreprinderi sau al aceluiași grup de întreprinderi; întrucât trebuie adoptate dispoziții adecvate pentru a asigura ca lucrătorii angajați în întreprinderile de dimensiune comunitară și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară să fie corect
jrc2494as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87648_a_88435]
-
legislative, regulamentare și administrative în vigoare în diferite state membre privind caracteristicile securității vaselor de agrement au un conținut și un câmp de aplicare diferit; întrucât astfel de disparități sunt de natură să creeze obstacole schimburilor și condiții de concurență inegale pe piața internă; întrucât armonizarea legislațiilor naționale este singura cale de a suprima aceste piedici pentru liberul-schimb; întrucât acest obiectiv nu poate fi atins într-o manieră satisfăcătoare de către statele membre individuale; întrucât prezenta directivă nu stabilește decât cerințele indispensabile
jrc2481as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87635_a_88422]
-
efectuării de noi modificări; (2) întrucât, fără să aducă atingere dispozițiilor comunitare, normele impuse pentru anumite produse periculoase în statele membre prezintă mari discrepanțe legate de clasificare, ambalare și etichetare; întrucât aceste discrepanțe constituie un obstacol pentru schimburi, creează condiții inegale de concurență și afectează în mod direct funcționarea pieței interne; întrucât este necesară, prin urmare, eliminarea acestor obstacole din calea schimburilor prin apropierea legislațiilor specifice în vigoare în statele membre; (3) întrucât, fiind legate de sănătatea, siguranța și protecția omului
jrc4105as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89268_a_90055]
-
27 iunie 1977 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind extractele de cafea și cicoare 4 a fost justificată prin faptul că diferențele dintre legislațiile naționale privind extractele de cafea și cicoare ar putea genera condiții pentru formarea unei concurențe inegale ce ar putea induce în eroare consumatorii și prin aceasta ar putea avea un efect direct asupra realizării și funcționării pieței comune; întrucât directiva menționată anterior a avut prin urmare ca scop definirea extractelor de cafea și cicoare pentru a
jrc4066as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89229_a_90016]
-
lumina planului comun aprobat de comitetul de conciliere la 9 decembrie 1998, (1) întrucât diferențele dintre legislațiile naționale privind tratarea alimentelor prin radiații ionizante și condițiile acestora de utilizare împiedică circulația liberă a alimentelor și pot crea condiții de concurență inegale, prin aceasta afectând direct funcționarea pieței interne; (2) întrucât este necesară adoptarea de măsuri ce urmăresc o bună funcționare a pieței interne; întrucât piața internă include o zonă fără frontiere interne în care este asigurată circulația liberă a mărfurilor, a
jrc4064as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89227_a_90014]
-
indirect - a prețului de cumpărare sau de vânzare sau a altor condiții comerciale; b) limitarea sau controlul producției, piețelor, dezvoltării tehnice sau a investițiilor; c) repartizarea piețelor sau a surselor de aprovizionare; d) aplicarea, față de partenerii comerciali, a unor condiții inegale la prestații echivalente, dezavantajându-i astfel din punct de vedere al concurenței; e) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea, de către parteneri, a efectuării unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în baza uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor
jrc3926as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89089_a_89876]
-
în special în: a) impunerea - direct sau indirect - a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau a altor condiții comerciale inechitabile; b) limitarea producției, piețelor, sau a dezvoltării tehnice, în prejudiciul consumatorilor; c) aplicarea, față de partenerii comerciali, a unor condiții inegale la prestații echivalente, dezavantajându-i astfel din punct de vedere al concurenței; d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea, de către parteneri, a efectuării unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în baza uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor
jrc3926as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89089_a_89876]
-
indirect - a prețului de cumpărare sau de vânzare sau a altor condiții comerciale; b) limitarea sau controlul producției, piețelor, dezvoltării tehnice sau a investițiilor; c) repartizarea piețelor sau a surselor de aprovizionare; d) aplicarea, față de partenerii comerciali, a unor condiții inegale la prestații echivalente, dezavantajându-i astfel din punct de vedere al concurenței; e) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea, de către parteneri, a efectuării unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în baza uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor
jrc3926as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89089_a_89876]