5,599 matches
-
balamalele trebuie să fie fixe” (2005: 117). Spre deosebire de științele experimentale, în cele socioumane, gradul de complexitate al realității studiate - altfel spus, numărul mare de variabile implicate - descurajează teoriile concise, unilaterale, transpozabile eventual în limbaj matematic. Această complexitate, ca și fluiditatea inerentă obiectului de studiu explică totodată natura aparte a constantelor acceptate, ca și a variabilelor percepute în raport cu acestea. Astfel, pentru a nu se risipi la nesfârșit în precizări preliminare ale substantivelor pe care le folosesc („gratoar”, „oraș”, „clasă socială”, „burghezie”, „societate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
vizează resurse de calitate (carne, grăsime, miere), prețuite și greu de capturat, chiar și atunci când, în termeni pur calorici, contribuția lor cotidiană este inferioară celei a femeilor (vezi Hawkes 1993 vs. Marlowe 2007). Aceasta nu înseamnă, însă, că prestigiul este inerent activităților vânătorești, premisa fiind frecvent contrazisă de exemplele etnografice (Kent 1999). Chiar și în societățile vânătorești complexe, amplasate de obicei în zonele temperate sau reci, vânătoarea este departe de modelul „recreațional sportiv”, mânat de vânătoarea de trofee și de prestigiu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
extinderii, prin fisiuni repetate, a rețelelor demografice. Cu toate acestea, creșterea capacității craniene a noilor hominide (1200 cm3), posibila achiziție a limbajului, stăpânirea focului și modificările tehnologice trebuie să fi adus modificări, adâncind cel puțin succesul structurii sociale originale. Creșterea inerentă a teritoriilor exploatate, ca și concentrarea către vânătoare, ambele inevitabile în contextele temperate și reci, gradual colonizate (Roebroeks 2006), nu sunt de imaginat fără o accentuare a diviziunii activităților și fără stabilizarea socială a acestei complementarități economice, însoțită de clarificarea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
un tip original de habitat, „structurile de locuire centrifuge”, plasate nu departe de „cuiburile” primatelor (Kolen 1999) -, absența (sau cel puțin raritatea și ambiguitatea) simbolurilor materiale de apartenență la un grup, sau a celor marcând identitatea individuală, deci și lipsa inerentă a unor rețele sociale extinse, capabile să fi încurajat codificarea acestor mesaje stilistice (Gamble 1999), toate par să contrasteze vădit cu orientarea aproape exclusivă<footnote Deși puține, nu lipsesc indiciile completării dietei cu resurse vegetale (Lev et al. 2005; Madella
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai mici. footnote>, ca și exploatarea unor contexte topografice aparte, eterogene, cu o mare diversitate biotică (Soffer 2009). Etiologic, prima regulă se verifică în cadrul tuturor carnivorelor care dețin vârful piramidei trofice și, după toate datele, acesta era statutul Neanderthalienilor. Fragilitatea inerentă acestui mod de viață, care nu putea asigura traversarea efectivă a unor perioade climatice dure - contracarate, aparent, doar prin exploatarea intensivă a aceluiași spectru alimentar (Hoffecker 2009; Pathou Matis 2000) - explică de ce șocurile climatice trebuie să fi răvășit sistemele demografice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
demografică nu a fost, cu siguranță, spectaculoasă, cel puțin în prima parte a acestei epoci, deși ea apare, retrospectiv, ca suficientă pentru surclasarea tipurilor umane endemice (Zubrow 1989). Ea trebuie în mod necesar asociată unei longevități crescute (Caspari & Lee 2004), inerent corelabilă, în plan social, cu o reducere semnificativă a mortalității infantile. Escaladarea graduală a scării demografice este documentată de explozia vizibilă a densității siturilor arheologice și, indirect, de lărgirea continuă a bazei alimentare, inclusiv către resurse vegetale și, îndeosebi, acvatice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dacă managementul definește scopul auditului. Principalele determinări ale managementului referitoare la scopul auditului pot să aibă în vedere o serie de considerente pentru definirea misiunii, astfel: misiune preventivă: identificarea efectele potențiale care pot apărea datorită manifestării perturbațiilor generate de riscurile inerente și reziduale; misiunea de evaluare: stabilirea nivelului de conformare cu referențialele și cu practicile, atingere a indicatorilor de performanță sau adaosul de plusvaloare; misiunea de îmbunătățire: recomandări privind creșterea eficienții și eficacității; misiunea de performanță: examinează dacă criteriile și indicatorii
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
aprobarea documentelor referitoare la sistem. 5.8. Pregătirea concluziilor auditului Înainte de ședința de închidere, echipa de audit trebuie să ia în considerare: • analizarea constatărilor auditului și a altor informații adecvate colectate în timpul auditului, în raport cu obiectivele auditului; • convenirea concluziilor auditului, incertitudinea inerentă a procesului de audit; având în vedere • pregătirea recomandărilor, dacă este specificat în obiectivele auditului; • discutarea activității de urmărire rezultate din audit, dacă este inclus în planul de audit. 5.9. Desfășurarea ședinței de închidere Ședința de închidere este condusă
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
simboluri, metafore, alegorii, vehiculul privilegiat al sensurilor și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universalității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu propriile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări concrete pentru care arhetipul este o imagine mai adecvată decât conceptul pur analitic fiind astfel tot un adevăr dar, întrupat sensibil. Concretul este întotdeauna concretizarea unui universal. Semnificația este tocmai sensul formei, altfel nu ar avea sens
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și din această atmosferă. Această viziune a întregii planete nu este totuși cea firească pentru noi, oamenii care locuim pe pământ. Atitudinea noastră este puțin ambiguă. Atracția la care suntem supuși poate fi percepută cu greutate ca fiind o proprietate inerentă masei propriilor noastre corpuri. Această masă trage în jos ca un vector care pornește din corp ca prim centru - o concepție centrică ce ignoră existența puterii de atracție exterioare. Totuși, mai puțin îngust și mai puțin modest, recunoaștem puterea excentrică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
percepută ca o forță activă care ne trage în jos. Chiar și așa, ea nu este simțită ca aflându-se sub controlul nostru. Este o povară cu care trebuie să ne împăcăm. Orice inițiativă de mișcare trebuie să învingă inerția inerentă greutății. Învingerea rezistenței greutății este o experiență fundamentală a libertății umane. Păsările și insectele ce zboară prin aer își etalează triumful asupra obstacolului greutății. Pentru percepția spontană naivă, mișcarea este privilegiul corpurilor vii, în timp ce corpurile moarte sunt imobilizate de propria
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Cu siguranță, în scopuri mundane, efectul este minimal, dar subînțelege opusul a ceea ce descoperim pe cale vizuală. Când percepția este ancorată asupra centrului de atracție, greutatea vizuală crește odată cu distanța. Fenomenul corespunde mai mult comportamentului fizic al energiei potențiale. Energia potențială inerentă unui obiect crește când obiectul se îndepărtează de centrul de atracție. Tot astfel, experiența vizuală ne informează că într-un tablou, cu cât un obiect este situat mai sus în spațiul pictural, cu atât ne apare ca fiind mai greu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centru propriu. Deși susținută de gravitate, ea se poate desprinde pentru a pluti în spațiu fără un efort prea mare. În figura umană, ca subiect favorit al sculpturii, pot fi explorate relațiile dintre centrii compoziționali interni ai corpului și forțele inerente ale bazei. De fapt, relația | 35Centrii și rivalii lor este exprimată mult mai pregnant în dans, unde figura umană, centrată în jurul mijlocului său, este prezentată în interacțiunea mobilă cu forțele ce o atrag către podea. Baletul clasic exprimă iluzia unei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mod corespunzător, decorațiile de pe plafon și ale pavimentului încorporează în ele adesea un vector excentric suplimentar, orientat pe orizontală. Mai cu seamă pe paviment vectorul orizontal este întărit de vizitatorii aflați în mișcare. Activitatea direcționată completează și uneori domină centricitatea inerentă compoziției. Permiteți-mi să adaug aici o remarcă privitoare la diferența dintre contemplarea plafonului și cea a pavimentului. O decorație de plafon este văzută de la distanță și, prin urmare, este percepută în întregime și fără impedimente. Sub un unghi de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Bineînțeles că orice operă de artă întruchipează un obiect perceptibil, existând așadar numai în conștiința privitorului. Proprietățile sale sunt aspecte ale rezultatului percepției privitorului. Chiar și așa, este bine să distingem între aceste proprietăți pe acelea care sunt contribuția structurii inerente a operei de cele care sunt rezultatul propriului comportament al privitorului. Opera de artă este o imagine al cărei centru este încărcat de energie vizuală ce emană către privitor. Faptul devine foarte evident în anumite aspecte ale subiectului care atrag
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atracția centrului primar, greutatea sa va crește odată cu creșterea distanței față de acel centru. Dacă, dimpotrivă, privitorul își fixează atenția pe respectivul obiect vizual, acesta va arăta tot mai independent de atracția centrului exterior și posedat doar de propria-i greutate, inerentă atunci când se mișcă prin fața lui. Deși ochii privitorului sunt absolut liberi pentru a cerceta opera de artă într-o modalitate care confirmă sau se abate de la firescul ei, structura intrinsecă a compoziției, mecanismul propriu vederii nu operează în întregime fără
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru a evita curbura marginală. , scrie Jacob Burckhardt într-un articol important consacrat subiectului nostru. O privire aruncată în urmă la cupa lui Duris (vezi figura 44) ne va convinge că un mare artist a fost capabil să folosească incongruențele inerente formatului circular în propriul avantaj. Toate formele verticale sunt făcute să se conformeze centricității compoziției. Spatele lui Hercule este curbat, părțile de sus ale scaunelor sunt întoarse oarecum spre centru, copacul își neagă verticalitatea, până și caracterul direct al excentricității
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nu-și piardă propriul caracter datorită cerințelor curburii rotative. Fiecare element păstrează vizibil norma prin care a fost constrâns la înfățișarea actuală. Gâtul înclinat își menține verticalitatea potențială și brațele rețin puterea mușchilor membrelor în rotire. Acest caracter unghiular drept, inerent subiectului terestru, care este făcut să se muleze armoniei sferei, fără a fi deghizat sau impus, pare a fi soluția cea mai bună pe care pictura o poate oferi problemei tondoului. De fapt, Burckhardt a scris despre . Tondoul ar putea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
implică în universalitatea structurilor perceptive, este totuși indicată o abordare mai directă a bazei fizice a experienței umane. Când ființele umane, indiferent de formația lor culturală, manifestă anumite caracteristici comune în viziunea lor, ajungem să corelăm aceste similarități cu condițiile inerente ale sistemului nervos. Psihologul gestaltist Wolfgang Köhler a arătat că procesele de organizare ce creează percepția vizuală derivă din cauze inabordabile în mod direct. Percepem rezultatele organizării vizuale și, într-o oarecare măsură, putem chiar simți tensiunile dinamice pe care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sofisticată a perceperii rotunjimii ca o generalitate potrivită, sugerată de forma dată. Perceperea mărului ca rotund creează ceea ce eu am numit un concept sau o categorie perceptivă. Diferențierea rotunjimii ca sinele său conceptual în stare nudă de rotunjimea ca schemă inerentă ce dă formă imaginii care o include sieși este în mod fundamental relevantă pentru compoziție în domeniul artistic. Ca un exemplu, pot să mă refer la un eseu de Rosalind Krauss, în care aceasta descrie ce s-a întâmplat în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Această lipsă a prezenței efective naște deseori întrebarea dacă artiștii ale căror opere se conformează principiilor noastre compoziționale le-au folosit deliberat sau doar intuitiv. Folosirea intuitivă este pe de-a-ntregul posibilă dacă acceptăm că structura centrică și excentrică este inerentă oricărei perceperi depline. Cineva ar putea însă - examinând cu atenție prezenta carte - să devină conștient de aceste modele compoziționale, aplicându le intenționat. Se știe însă că regulile învățate sunt riscante în munca de atelier, ele pot avea tendința de a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fizic, greutatea este efectul atracției gravitaționale. Din punct de vedere chinestezic, ea este privită ca o atracție excentrică descendentă sau ca o apăsare în jos generată centric de obiectul în sine. Din punct de vedere vizual, greutatea este puterea dinamică inerentă unui obiect prin chiar prezența, mărimea, forma, locul său etc. IERARHIE - Gradație a forței, greutății sau importanței create vizual de gradienți perceptivi. Înălțimea la care este plasat un obiect, dimensiunea lui, distanța față de privitor etc. sunt factori care determină poziția
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o căldură afectivă excesivă, avându-i întotdeauna “la dispoziție” pe amândoi părinții, iar uneori și pe bunici, pentru a le satisface și cea mai mică dorință, vor deveni capricioși sau încăpățânați și nu vor putea mai târziu să suporte frustrările inerente impuse de un cadru social în care se cere disciplină, muncă și aderare la scopurile colective. Când copilul va crește, părinții se vor plânge că acesta nu-i ascultă și este indisciplinat, că nu este niciodată mulțumit de ceea ce i
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
va fi utilă cititorului dacă acestea nu vor fi prelucrate și așezate ordonat. Reorganizarea cea mai serioasă, pe fundamente biblioteconomice, se face la actuala BCU Iași sub directoratul lui Klein. Rigoarea germană se regăsește și azi în activitatea bibliotecii, modificări inerente au apărut odată cu trecerea timpului, dar structura de bază a rămas aceeași. Iată drumul periodicului: „Înainte de 1932 periodicele se inventariau numai pe fișe, nefiind trecute în nici un registru inventar, fie din lipsă de personal sau din comoditate. După această dată
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
neputința cunoașterii religioase, fixând o limită riguroasă prin chiar utilizarea noțiunilor de infinit și nenăscut. Astfel, în jurul abisului intradivin există un cerc de tăcere. Nu este vorba de o imposibilitate logică, umană, ci de profunzimea insondabilă a ființei dumnezeiești; întunericul inerent credinței protejează taina de nepătruns a proximității lui Dumnezeu. Teoria palamită este elocventă în privința decelării cu acuitate a misticii ortodoxe. Este mistica paradoxală a întunericului dumnezeiesc, rază a luminii sale. De la stadiul cunoașterii umane, Sfântul Duh trece ființa, prin participare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]