4,059 matches
-
sub această Înfățișare. Ceea ce a relatat Herodot despre Zamolxis nu se inserează deloc În sistemul de mitologii și tehnici șamane. Dar faptul că unii cercetători antici l-au asociat pe acesta cu unele personaje caracterizate prin calități deosebite: coborîre În infern, inițiere, extaz, transă șamanică, eshatologie arată că Zamolxis aparține acestui mediu religios și cultural propriu tracilor și populațiilor Înrudite balcanice. Cultul lui Zamolxis era centrat pe o experiență eshatologică pentru că era susceptibilă de a asigura o postexistență fericită inițiatului Într-
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
implică în toată povestea asta și face un fel de proces public acelei femei. Dar există și elemente bune, care i-au contrariat pe mulți. Unii dintre occidentali își imaginau că și în România anilor '70 era un soi de infern, ca în lagărele de concentare, pentru că așa stăteau lucrurile în anii '80. Am încercat să le explic că România deceniului anterior, cel puțin aparent, se apropia foarte mult de viața și de așteptările oamenilor din societățile civilizate din Europa Occidentală
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
leziuni pe corpul lor (subl.ns.)”. Îngrijorat de propria-i familie, autorul mărturiei își descrie căutările dar și pierderile materiale suferite la propria-i casă, neuitând și pe cele ale instituției la care lucra. Din fericire, soția lui scăpase din infernul bombelor rusești dar pagubele erau destul de mari. Împreună cu președintele Băncii „Grădina”, Ioan Popescu, Emil Focșa a semnat documentul din care am citat după ce la final scrisese și pierderile suferite: „Un trior mare al Coop I. Gh. Duca; 12 borune cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a înarmării, angajarea totală a Națiunii, toate acestea au drept urmare aprigul război care aprinde întreaga Europă începînd din august 1914. Între 1914 și 1918, războiul devine deopotrivă total și mondial. Însă el devine total mai ales în Europa, dezlănțuind un infern de foc și metal, de gaze asfixiante, pustiind cîmpiile, distrugînd orașele, aruncînd în aer populațiile civile. Războiului-Suicid, căruia îi pune capăt nu Revoluția rusă, ci intervenția americană, îi succede o Pace în care se amestecă haotic idealismul și cinismul, dreptul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
bandei celor patru"*** (1976). Vietnamul eliberator se transformă în asupritor (fuga așa-numiților boat-people**** începînd cu 1976), apoi în stat colonialist (invadarea Cambodgiei în 1978), după ce Cambodgia lui Pol Pot devenise o închisoare dementă (1976-1978). Mini-paradisul cubanez se degradează în infern de buzunar, și în cele din urmă Chivotul Legii roșii se pierde undeva între Angola și Abisinia. Lumea a Treia ne dezvăluie nu că va salva lumea, ci că ea are nevoie să fie salvată, de foamete, de sărăcie, de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
țările satelite, moștenirea clasică europeană a unor scriitori precum Cervantes, Shakespeare, Molière, Diderot, Hugo, inclusiv sublima moștenire proprie, a operelor lui Pușkin, Tolstoi, Dostoievski, Cehov. Ea continuă să întrețină, sub supraveghere, legăturile științifice care îi sînt vitale și culege, în infernul bibliotecilor sale centrale, roadele actuale ale culturilor europene și americane. În sfîrșit, și poate mai ales: de cealaltă parte a cortinei, oamenii de cultură nu numai că au devenit lucizi prin experiența trăită a unui sistem care îi orbea pe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și Democrația au același fundament, puterea Poporului pentru Popor, și același program, "Libertate, Egalitate, Fraternitate". Firește, totalitarismul din URSS nu instaurează nicidecum puterea poporului, iar sistemul său ierarhic tip castă, cu o Nomenklatură privilegiată pe culmi și prizonieri îngropați în infernurile concentraționare, contrazice libertatea, egalitatea și fraternitatea. Însă Partidul este cel presupus a constitui conștiința luminată a poporului, iar ierarhia nu este justificată filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îmblânzi soarta evreilor expuși la persecuția germanilor naziști. Trebuie să subliniez că populația română nu este antisemită. Am fost martor al unor mișcătoare scene de solidaritate și de ajutor între români și evrei în momentele de grea încercare din timpul infernului nazist în Europa. Mareșalul Antonescu a rezistat cu succes presiunii naziste, care impunea măsuri dure împotriva evreilor. Aș aminti doar câteva exemple: grație intervenției energice a Mareșalului Antonescu, a fost oprită deportarea a mai mult de 20.000 de evrei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
centrul său scena uciderii celor doi soți cu care se încheie, dintr-un anumit punct de vedere, nuvela. Cititorul se simte brusc eliberat de tensiunea emoțională în care trăise urmându-i pas cu pas pe protagoniști în periplul lor în infern. E, fără doar și poate, episodul cel mai controversat al nuvelei, din perspectiva interpretării sale. S-a ajuns până acolo încât doi dintre cei mai de seamă cunoscători ai operei slaviciene să susțină opinii diametral opuse. Suntem puși, parcă, în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
diabolice permanente în străfundul mentalităților colective din secolul trecut, chiar din anii în care ne-am obișnuit să vedem triumfînd oficial Gîndirea raționalistă și Ideea scientistă, în conformitate cu trăsăturile sale tradiționale, avînd alături legiunile servitorilor săi din lumea de pucioasă a Infernului, Prințul întunericului rămîne el însuși eroul privilegiat al unei literaturi abundente 15. El continuă să inspke spaimă, fascinație sau măcar o curiozitate ciudată. Numărul admiratorilor săi e încă destul de mare pentru a permite la tot felul de escroci să fie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
suferință, în zvârcoliri, în greșeli repetate, zdrobindu și liniștea și Văvârșind multe greșeli. Nu ascultă nici de sfatul lui Bogdan (un bun prieten al lui Vlad), nici de vrăjitoare, nici de amenințări, de nimeni și de nimic. Ea coboară-n infernul sinelui, prăbușindu-se. De ce dorește totuși să devină „mâna care să șteargă lacrima” unui necunoscut? Prin natura sa originară, ființa Sământeană SĂFătuiește pentru că este păFătoasă. Invocă și Divinitatea, dar si puterile demonice. Magda aleargăși la preot, dar și la ghicitoare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
multe luminițe întru vestirea sărbătoririi nașterii sale. Să-i vestim aniversarea nu numai în Casa Veșniciei de pe platoul Nicula, ci oriunde simțim vibrație artistică. Orice „FĂOătorie a unui vis” am întreprinde, tot „ziua lui...” sărbători-vom! Cuvintele „ard pururi” (Cât infern), oriunde-am fi! îndemnul nostru este-a nu ne uita înaintașii, rostind și-o vorbă înțeleaptă: „veșnic un braț al cumpenei / va pluti în repaus sus / și unul spre pământ...” (Dezechilibrăm) în fond, cu toții suntem amintire-a prezentului, spasm binecuvântat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ca el să-i primească, îndemnându-l să se grăbească. Dar episcopul a refuzat în mod categoric și nici măcar nu s-a mișcat de la locul său, spunându-i: «Dacă eu aș accepta, ei m-ar trage cu hamurile lor în infern». 120. Robert Grosseteste, episcopul de Lincoln, s-a simțit odată atât de ofensat, deoarece ministrul provincial nu-i permisese unui frate să locuiască în casa sa, așa cum făcuse și în alte ocazii, încât nu a mai vrut să vorbească cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ori a unor ape învolburate în vâltoarea unei cascade. Niciodată nu a spus un cuvânt necontrolat sau nesigur. Avea pregătit întotdeauna răspunsul la orice lucru. Spunea lucruri minunate despre curtea cerească, adică despre măreția paradisului, și lucruri teribile despre suferințele infernului. Era originar din provincia Provenza, de statură medie, cu un ten mai degrabă închis. Era un om spiritual în cel mai mare grad, așa încât puteai să crezi că vezi un alt Paul, sau un alt Elizeu. Ceea ce Ecleziastul a spus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vieții și revelarea zeului sălășluind în trupul omenesc. Prețuirea valorilor tomitane libertate, iubire, frugalitate este luminată de arcul unui dor metafizic al nemuririi prin artă. Purificarea suferită se aseamănă cu topos-ul izgonirii din Rai. Exilul este o coborâre în Infern și o inițiere în destin. Omul trăiește în lume, în exil, iar suferința este o treaptă spre desăvârșire. Durerea sa este fizică și metafizică, provocată de răul imanent (relegatio), dar și de un rău transcendent (fatum). Răscolirea suferinței îl apropie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
era pe cale să se împlinească, când precipitarea evenimentelor, cum se va vedea, i-a răpit și această speranță. Tomis e atât de odios încât poetul i-ar fi preferat orice alt loc, chiar și în capătul lumii, până și în Infern, afirmă Ovidiu în elocventa sa oratorie poetică 125. Am fi înclinați să credem că permanentele lamentări împotriva locului de relegatio își găsesc o oarecare justificare în condițiile deloc ideale ale orașului grec de la Pontus Euxin, în comparație cu minunățiile Romei, pe care
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
estetică a poemei (e bine să se aibă în vedere varianta Alecsandri), problema ar merita o discuție specială. Sinaia, 2009 CAPITOLUL I DOSAR MITOLOGIC 1. AVENTURI THANATICE EXEMPLARE A. Zeul care trebuie să moară Spre deosebire de divinitățile feminine, care coboară în infern experimentînd moartea naturală pentru a se întoarce victorioase, acoliții masculini cunosc o situație sensibil diferențiată. Moartea lor nu are o cauză precis formulată, inteligibilă pentru epoca modernă, dar ea trebuie să se întîmple neapărat și încă în mod năprasnic. Acest
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Prin tehnici sacrificiale, Ulise coboară în subterane, dialogînd cu eroii de la Troia, transformați în umbre jalnice. Alta este situația Inannei, în cea mai veche ipostază sumeriană, așa cum a fost identificată de asiriologul S. N. Kramer. Zeița se hotărăște să coboare în infern, în lumea morților, dar cu de la sine putere. Este stăpînă doar peste „Marele de Sus” și crede că împărăția sa nu are margini, că se întinde și peste „Marele de Jos”. Dar se înșeală. În subterane, singura autoritate recunoscută este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ea își îndreaptă gîndul spre Marele de Jos; De la Marele de Sus, zeița își îndreaptă gîndul spre Marele de Jos; De la Marele de Sus, Inanna își îndreaptă gîndul spre Marele de Jos. Doamna mea părăsi cerul, părăsi pămîntul, În lumea Infernului ea coborî; Ea părăsi domnia, ea părăsi stăpînirea, În lumea Infernului ea coborî. Ce a determinat-o pe zeiță să părăsească cerul, pămîntul și domnia n-o să știm exact niciodată, după cum o să ne scape în amănunt motivul agresiunii demonilor Galla
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Sus, zeița își îndreaptă gîndul spre Marele de Jos; De la Marele de Sus, Inanna își îndreaptă gîndul spre Marele de Jos. Doamna mea părăsi cerul, părăsi pămîntul, În lumea Infernului ea coborî; Ea părăsi domnia, ea părăsi stăpînirea, În lumea Infernului ea coborî. Ce a determinat-o pe zeiță să părăsească cerul, pămîntul și domnia n-o să știm exact niciodată, după cum o să ne scape în amănunt motivul agresiunii demonilor Galla asupra păstorului Dumuzi; poate dorința de a străbate ținuturi improprii, spiritul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asocieze „în profunzime” (Gilbert Durand), să se așeze în serii simbolice la nivele distincte: una, în continuarea tradiției, unește viața și moartea (Eros - Thanatos); a doua se limpezește în direcția moralei, sus însemnînd binele, valorizarea existenței ideale, jos încapsulînd răul, infernul și moartea. De aici pînă la inventarea raiului și a iadului, calea, într-o direcție ori în alta, se arată liniară și rapidă. Varianta babiloniană debutează cu imaginea „lumii de jos”, destul de întinsă ca text, probabil cel mai „vechi” loc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acvatice, vegetale, zoo, antropo (îl întîlnim și în legenda lui Utnapiștim, primul om care și-a dobîndit viață prelungă), o salvează pe Iștar. El plăsmuiește un chip, probabil tot din lut, Asușunamir, pe care îl învață cum să fure din infern Apa vieții, dintr-un burduf știut numai de Ereșkigal. Iștar ar putea să reînvie dacă ar bea din acea apă. Iată un singur scenariu pe două variante ale călătoriei și morții. O variantă ilustrează soarta Inannei, care pune în dialog
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Fă ceva, o, zeu al Furtunii! Du-te și caută-l pe Telepinus tu însuți!»”. În realitate, Telepinus somna, adică se afla într-o poiană tăinuită, semn că pusese stavilă vieții și decretase sezonul morții, iarna vegetațională, hibernală. Călătorii în infern (Inanna, Iștar) sau în necunoscut (Hator, Telepinus), iată unul și același scenariu al morții și al învierii. Uneori eroul devine „uituc”, se lenevește, intră în decreptitudine. Se pun în practică ritualuri pentru înviorarea lui, dat fiind că nu are cine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
economia cosmică. Caloianului i se înscenează propria-i moarte, pe timp de secetă („A murit tatăl Soarelui”), pentru a i se grăbi reînvierea așteptată („A înviat Muma ploii”), cum ni se relevă prin dualismul Caloian-Caloiță. Așadar, călătoria zeiței Inanna în infern, din textele sumeriene, model și proiect mitologic, a căpătat diverse configurații, variante și forme succedanee (care se cuvin decriptate cu prudență), de la o cultură la alta. Moartea a constituit o enigmă-întrebare a omenirii din totdeauna și nu va înceta vreodată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
anumitor actori, divinități ale vegetației, preotese, femei specializate pe segmente ritualice, de unde alunecările de sens de la un caz la altul. Inanna vechilor sumerieni este, în fapt, o divinitate războinică, dar patronează, totodată, cultul vegetației și al rodniciei. Coboară înlăcrimată în infern, la sora ei, Ereșkigal, pentru ca, prin autosacrificiu ritualic, să reglementeze destinul plantei care moare și învie. Totuși, la întoarcerea pe pămînt, nu ezită să-l trimită la moarte pe acolitul ei masculin, frumosul Dumuzi, zeul-păstor. Se pare că jertfa se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]