35,526 matches
-
societate un renegat, corespondent cu un ciumat sau un purtător de virus HIV. Furtul copilăriei mi-a schimonosit sufletul inocent, care nu putea să înțeleagă cum stă treaba cu privațiunea de libertate a atâtor nevinovați ai nației, majoritatea de factură intelectuală și de rang. Programarea mea la ruleta vieții s-a oprit, cu o sută de ani mai încolo de generația pașoptistă, pe care o ador ca pe un lucru sacru, căci, asemenea ei, am căutat și eu idealul național al
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fiecare întâlnire săptămânală, el ținându-mă la curent cu tot ce mișcă-n Vama, stimulați de efectul euforic rezultat din originala și inegalabila sa țuică fiartă. * Fratele cel mic al mamei, Arcadie, i-a întrecut pe toți ceilalți prin capacitățile intelectuale moștenite și prin studii, ajungând după absolvirea Academiei Militare din București, om de stat reprezentând România timp de 15 de ani la Congresele de dezarmare nucleară, chimică și bacteriologică, din Geneva, și la Conferințele pentru bugete militare, din New York. După
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
agresive sau nonagre-sive; centrate pe personalități politice sau pe partide. Campaniile electorale bazate pe ideologie. Aceste cam-panii sunt folosite în special de către actorii politici ale căror grupuri-țintă sunt formate din acei membri care au un grad de pregătire profesională și intelectuală peste medie, care sunt interesați și înțeleg dimensiunea ideologică și care sunt capabili să facă analiza unei doctrine politice. Campaniile electorale bazate pe imagine. Aceste cam-panii pun accentul într-o mult mai mare măsură pe imagine decât pe ideologie sau
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de întrebări stânjenitoare sau comentarii ironice, și toată lumea va fi mulțumită că viața lui decurge conform programului. Parcă ar fi folosit unul din citatele prețioase culese de prin romanele siropoase citite de vânzătoarele și coafezele care vor să treacă drept intelectuale și citesc ca să-și omoare timpul. Deschise ușa și o închise la loc, nu era pregătit să dea ochii cu nimeni. Fruntea sa sprijinea ușa, iar mâna îi rămase pe clanță, așteptând să îi treacă starea asta și să-i
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
trebuie omise: „orice obiect exterior al liberului arbitru poate fi considerat al meu din punct de vedere juridic, dacă eu (și numai atunci) Îl am În puterea mea, fără Însă a-l poseda”. Posesiunea, suspendând detențiunea, trebuie gândită conform conceptelor intelectuale, astfel fiind posibilă o legislație universal validă. Posibilitatea unei astfel de posesiuni raționale pure, minus detențiunea, are ca rezultat o antinomie, de aceea rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de cea care nu poate fi gândită decât
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nici originară nici autoritară. Contractul este cel care justifică, prin liberul arbitru unit al ambelor părți, actul prin care ceea ce aparține uneia din părți se preschimbă În ceea ce este al celeilalte părți. Această relație nu este una empirică, ci pur intelectuală. Actul promisiunii și cel al acceptării nu sunt succesive, ci provin dintr-o voință comună unică; doar astfel, obiectul este gândit ca achiziționat conform legilor rațiunii pure practice, excluzându-se condițiile sale empirice. „Însă nici prin voința particulară a celui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Înzestrarea caracteristică a omului este «rațiunea»; și de aceea este el, cu știința și voința sa, Îndreptat spre natura sa Însăși, spre dezvoltarea și manifestarea acestei forțe superioare. Aptitudinile sale, dezvoltate În capacități sunt virtuțile umane, cele etice și cele intelectuale, forțele voinței raționale și ale cunoașterii raționale. Manifestarea completă a acestor forțe, Într o viață desăvârșită, dă vieții omului valoarea cea mai Înaltă, bunul ei cel mai de preț. Așa se rostește judecata celorlalți, adică judecata celor inteligenți - subliniază Paulsen
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
concepție În etica sa. Având drept zestre caracteristică rațiunea, omul este Îndreptat, cu voința și știința sa, spre sine Însuși, spre natura-i proprie, spre manifestarea și dezvoltarea acesteia. Aptitudinile sale, dezvoltate În capacități, sunt de fapt, virtuțile umane, cele intelectuale, cele etice, forțele voinței și cunoașterii raționale. Forțele acestea, În manifestarea lor completă, Într-o viață „desăvârșită” conferă vieții omului valoarea cea mai Înaltă. S-ar putea spune că o astfel de viață este resimțită cu o mulțumire sau o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
complexă În cazul obligațiilor juridice față de sine Însuși. Dar ele pot fi interpretate cel mai ușor reducându-le la obligații față de alte persoane și, În acest caz, acestea din urmă au drepturile corespunzătoare. A proclama obligații față de propria noastră ființă, intelectuală sau fizică, ca de exemplu, obligativitatea Învățământului, anumite obligații sanitare, pedepsirea tentativei de sinuicid etc., Înseamnă a proclama juridic, obligații de celălalt, față de alte persoane, față de alte ființe umane, sau față de societatea Însăși. Este aceeași situație ca pentru obligațiile față de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
explica prin cauza psihosocială, așa cum se susține. Dar Întrebarea este dacă pe lângă acest fel de a o gândi ca realitate psihică, nu mai există și un al doilea fel posibil de a o considera, și anume În valoarea conținutului ei intelectual, ca afirmație a unei realități etice adevărate. Dacă se observă bine, orice cunoștință intelectuală este susceptibilă de cel puțin două feluri de a fi gândită. Ne putem desigur Întreba, și trebuie să ne Întrebăm, prin ce proces genetic s-a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a o gândi ca realitate psihică, nu mai există și un al doilea fel posibil de a o considera, și anume În valoarea conținutului ei intelectual, ca afirmație a unei realități etice adevărate. Dacă se observă bine, orice cunoștință intelectuală este susceptibilă de cel puțin două feluri de a fi gândită. Ne putem desigur Întreba, și trebuie să ne Întrebăm, prin ce proces genetic s-a produs ea În mintea noastră ca realitate psihologică. Vom purcede atunci la cercetarea cauzelor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu trebuie să ne dea de-a gata aceste argumente și raționamente numai pentru a le Învăța pe, dinafară fără a le Înțelege, ci ea trebuie să Învețe să le refacem singuri spre a ne convinge prin propriile noastre mijloace intelectuale. În cazul acesta cercetarea logică nu se mai Îndreaptă desigur asupra cauzelor psihice subiective și sociale care ne-au provocat o idee, ci asupra obiectului pe care l-am cugetat prin acea idee, spre a vedea dacă ea corespunde sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
naturală, spre a o putea explica pe cale genetică-cauzală, printr-o legare a ei de realități naturale; pe această cale, putem cel mult Înțelege numai cum a apărut norma pozitivă ca fenomen social sau cum s-a produs În noi starea intelectuală de conștiință prin care gândim o asemenea obligație, dar prin aceasta este evident că nu am explicat deloc obiectul gândirii pe care această stare de conștiință o reprezintă, adică obligația Însăși. Într-adevăr, Îndată ce am Încerca a explica această obligație
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tot cazul, să violeze vreodată principiul general al libertății de gândire și al libertății cuvântului. Într-un Stat bine ordonat - observă Giorgio del Vecchio - pot deci coexista asociațiile avînd scopuri diferite și chiar opuse, nu numai În domeniul economic și intelectual, dar, de asemenea, În domeniul politic, cu excepția faptului dacă, din ea, decurge o amenințare concretă și directă pentru ordinea juridică a Statului”. Analiza pertinentă și echilibrată a filosofului neokantian italian apreciază, cu justețe și profunzime, că „normele care domnesc diferitele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
frunze la câini se mirau și ei. Dar - asta era! Deputați; șefi; vicepreședinți la consiliul popular județean. Unul de la partidul aflat la putere, altul de la unul din opoziție. șef, președintele, adică, un al treilea, la fel, de aceeași factură politico intelectuală, ca și ei. Doar, că, mai șmecher, își zicea el, și, mai cu multă trecere la cei mai mari în funcții decât dânșii. Schimbălău și Schimbălete își aveau birourile pe același palier, învecinate, despărțite de același perete. Pe una din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
două, fetele; fete bătrâne; în una, doamna care avea grijă de toți membrii familiei; și, în una, Smarald. Smarald era fiul cel mare al familiei. școlit, doldora! Burdușit cu tot felul de cunoștințe, care-i permiseseră să urce, pe scara intelectuală, până aproape de vârful ei. Adicăpână la rangul de membru corespondent al Academiei Române. Era larg cunoscut în lume; apreciat; lăudat de o serie de alți membri ai instituției respective, dar, virulent criticat și contestat, de alții. Așa e viața, spunea el
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din aplauze...Spaniolii, dimpotrivă, se plimbau prin sală, vorbeau la telefonul mobil, dar ...dădeau senzația că trăiesc povestea, alături de interpreți. Despre români, Richard Cant a afirmat, măgulitor, că suntem un public subtil și rafinat, care gustă scenele de mare Încărcătură intelectuală (scene nesesizate de alții) . Așa o fi! Mă crispează atitudinile de cramponare - de un partener erotic, ori de o funcție. Am mai spus-o : am avut ghinionul să fiu alături de mulți directori de teatru, În clipa În care li se
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Camillo, Bruni Domenico, Verucci Virgilio ; Bubico, Dl.Goe, Dea...Caragiale, Prostia omenească, Capra cu trei iezi, Micul prinț - aici nu mai e cazul, desigur, să citez autorii de la care s-a pornit). Ruxandra Bucescu se ocupă, cu seriozitatea și alonja intelectuală care o caracterizează, de specificul genului abordat, dar și de concepte ancilare : arhetip, pantomimă, carnaval, ludic ș.a.m.d. Autoarea precizează că a cunoscut cu adevărat Commedia dell’Arte la ea acasă, În Italia, cînd a a vut șansa să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
o plăcuță pe care scria „Vă rugăm nu fumați!”; musafirii Însă nu luau În seamă avertismentul și aprindeau cîte-o țigară, provocînd gazdei dese accese de tuse. „Nu e deajuns să fii artist; un actor trebuie să aibă o vastă formație intelectuală; ca să joci Hamlet, trebuie să-ți dai osteneala să te cultivi” ( a scris În revista Moskva, după ce l-a văzut pe celebrul Ivanov-Kozelski În rolul prințului danez). De altfel, nu a existat premieră a lui APC fără emoții & peripeții ; premiera
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
că cam nu ți se potrivea", mai urcă o treaptă în ironie demoazela, surâzând acid. Bărbatul se întoarce spre ea, mijindu-și ochii, nu tocmai a tresărire de amor, și plusează sec: "Bine că ești tu deșteaptă! Te dai mare intelectuală, ce să-ți zic!" "Normal. Da' nu că mă dau, ci află tu că, virgulă, chiar și sunt! A doua promoție de Filologie de la Spiru, băiatule! Cea mai tare facultate particulară de la noi, dacă mă-nțelegi... Plus că, fii atent
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se înjură între ei. Mișto!" " Da. Și se înjură așa, de amoru' artii, din orgoliu, nu numai pentru bani. Oricum, treaba e că mai toată lumea de la noi, când se ajunge, da' chiar și mai înainte, vrea să arate că e intelectuală." " Da, mă, fată, asta o știe oricine. Da' cum speculăm noi treaba asta în revistă? Îi chemăm p-ăștia, pe rând, să-și dea la cap în paginile puse cu generozitate la dispoziție de patroana și redactora-șefă a publicației, sau
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
am aburcat, sub privirile uimite ale fârtaților mei, pe o coală albă, aflată pe birou și, apucând cu nădejde mina de grafit, m-am pus să scriu. O îndeletnicire al naibii de dificilă pentru un gândac, fie el și de talia mea intelectuală. Fiindcă în cazul ăsta nu intelectul te poate trăda, ci capacitatea de coordonare a mișcărilor și efortul fizic în sine. Am scris până am simțit că gâfâi de oboseală. Cu toate acestea, am izbutit un text citeț și bine încadrat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
multe confuzii, mai ales în rândurile anumitor străini care, chipurile, ar zice că patria noastră e splendidă, dar păcat că e locuită de români. Dar de ce scriu eu "chipurile"? Fiindcă formația mea științifică mă obligă să desființez, cu justificată mânie intelectuală, o mistificare ce s-a transformat într-o altă legendă modernă și televizivă. Ea a fost lansată pe piața ideilor (fixe) de o mare personalitate de televiziune de-a noastră, teleast de largă recunoaștere internațională. Fraza, exact în această exprimare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a fi nonconformist măcar o dată în viață, ca să-ți poată demonstra de cât conformism e în stare. Antidot. Honore de Balzac în Muza departamentului: „Astfel este fără îndoială adevărata iubire, cuprinde toate felurile de a iubi: iubire din inimă, iubire intelectuală, iubire-pasiune, iubire-capriciu, iubire-atracție, după definițiile lui Beyle.” Iubirea! Tresar și azi gândindu-mă cu mare emoție, la clipele acelea petrecute în februarie ‘77. E ca și cum mi sar opri și acum, respirația: “De multe ori Iozefina intra în bibliotecă, saluta cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu gândul la inimă, ascultațivă inima, urmăriți inima cu bătăile ei neîntrerupte și vă veți regăsi echilibrul vostru și pasiunea pentru viață, pentru că intuiția, cunoașterea interioară, vin odată cu o inimă echilibrată. Adevărata inteligență este cea a inimii, ea nu este intelectuală ci este emoțională, nu seamănă cu g=ndirea, seamănă cu simțirea, asta este diferența dintre creier și inimă. Creierul g=ndește logic și inima simte, de aceea este important ca cele două organe să fie într-un echilibru perfect, inima
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]