20,383 matches
-
observarea portarului și a acțiunii jucătorilor din atac și a adversarilor În repliere; * demarcaj direct și adoptarea unui plasament care să-l facă disponibil să ia parte la joc prin recepționarea unei pase lungi; * degajarea mingii de către portar sau de către intermediar; * prinderea mingii venite din spate, din alergare În viteză; * pase efectuate din alergare În viteză, pase În lateral, oblic-Înainte, oblicînapoi; * driblingul simplu și multiplu, În linie dreaptă și cu schimbări de direcție; * aruncarea la poartă din săritură și din alergare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sarcina apărătorilor. Dacă În faza de desfășurare a contraatacului traseele mingii și ale jucătorilor sunt destul de clare, În această fază a transportului mingii În jumătatea de teren adversă există o gamă largă de posibilități de soluționare a situațiilor de joc: * Intermediarul va observa dacă este posibilă o pasă lungă spre unul dintre vârfuri. * Dacă posesorul mingii va fi atacat de apărător, el va continua jocul cu o pasă din săritură. * Intermediarul va decide În urma analizării situației, dacă va executa o pasă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
gamă largă de posibilități de soluționare a situațiilor de joc: * Intermediarul va observa dacă este posibilă o pasă lungă spre unul dintre vârfuri. * Dacă posesorul mingii va fi atacat de apărător, el va continua jocul cu o pasă din săritură. * Intermediarul va decide În urma analizării situației, dacă va executa o pasă directă la vârf sau precedată de o fentă de pasare sau schimbare de direcție pentru a scoate adversarul din joc. Dacă portarul nu este capabil să efectueze pasa lungă În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pasă directă la vârf sau precedată de o fentă de pasare sau schimbare de direcție pentru a scoate adversarul din joc. Dacă portarul nu este capabil să efectueze pasa lungă În condiții de siguranță, aceasta poate fi preluată de un intermediar. Nu este posibilă pasa lungă deci, se va continua cu o pasă rapidă, scurtă În adâncime sau pe diagonală. Dacă pe traseu apare un apărător ofensiv, care atacă posesorul mingii, atunci jucătorii fără minge trebuie să sprijine jucătorul cu minge
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
care atacă posesorul mingii, atunci jucătorii fără minge trebuie să sprijine jucătorul cu minge asigurându-i eficiența pasei. În general, conducătorul de joc trebuie să fie În permanență punctul de sprijin. În faza de transport a mingii este indicat, ca intermediarii să se deplaseze pe o traiectorie exterioară Înjumătatea de teren din atac, În spatele vârfurilor. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex.1. Pase În doi din alergare cu accent pe viteză. Recomandări: indicat este să se mențină distanța constantă Între jucători
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și apărători. Se exersează atacarea adversarului cu minge și retragerea la semicerc, deci colaborarea Între doi apărători aflați În zone Învecinate (fig. nr. 171). Ex. 4. Jucătorii sunt plasați În atac pe posturile: interi și pivot, cu apărători (centru și intermediari). Atacanții pasează Între ei, iar apărătorii execută deplasări Înainte pentru atacarea adversarului cu mingea și retragere oblică până În dreptul pivotului care acționează static (pentru a efectua marcaj la acesta) (fig. nr. 172). Ex. 5. Jucătorii sund dispuși astfel: atacanți (cinci
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
multiplu 5. Tehnica portarului procedee tehnice specifice portarului repunerea mingii În joc de către portar 6. Depășirea 7. Pătrunderea 8. *Replierea 9. Marcajul adversaului aflat În posesia mingii și demarcajul 10. Blocarea mingilor aruncate la poartă 11. Contraatac direct și *cu intermediar 12. *Intercepția 13. Intercepția 14. Sistemul de atac cu un pivot 15. Sistemul de apărare 6:0 16. Acțiuni tactice În sistemul de apărare 17. Acțiuni tehnico-tactice specifice sistemului de atac cunoscut 18. Acțiuni tehnico tactice specifice sistemului de apărare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Procedee tehnice folosite În apărare: pozițiile și deplasările specifice pe semicerc blocarea mingii aruncate de adversar culegerea mingii de pe sol scoaterea mingii din dribling jocul portarului 3. Acțiuni tactice folosite În atac: demarcajul pătrunderea depășirea 4. Contraatacul direct și cu intermediar 5. Variante de contraatac 6. Sistemul de atac cu un jucător pivot 7. Acțiuni tactice folosite În apărare: replierea marcajul adversarului cu și fără minge intercepția 8. Variante de acțiuni tactice individuale și colective, de atac și de apărare 9
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
subiectiv al copilului: trebuie discutat întotdeauna; trebuie arătată motivația lucrurilor; trebuie obținut acordul; trebuie modificate, la nevoie, cerințele pentru a le apropia de perspectiva copilului. • Structurant legitimarea autorității părinților prin perceperea lor ca reprezentanți ai exigențelor sociale: părintele e inevitabilul intermediarul prin care e stabilită coexistența dintre grup și individ; adultul încarnează principiul realității, al obiectivității socialului pe care toți trebuie să-l accepte; părintele marchează limitele libertății, ale liberului arbitru; adultul indică și spațiile de cooperare și solidaritate. Supoziția formulată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și entimema Putem spune că modelul redus al mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție [dacă p atunci q] și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care devine adevărată pentru membrii unei comunități 541. Acest lucru este posibil deoarece prin repetiție sunt inoculate stereotipuri care se interpun între oameni și realitate, construind ceea ce Walter Lippmann denumea pseudorealitatea, un anumit mediu de ficțiuni care are rolul de intermediar între realitate și mintea indivizilor. Pentru Lippmann stereotipurile au o funcție de economie prin care individul evită reflecția și o funcție de justificare cu ajutorul căreia individul atribuie trăsături negative unui grup, astfel explicându-și caracteristicile pozitive ale grupului său, funcție despre care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Centrul European pentru Dezvoltarea Pregătirii Vocaționale (European Centre for the Development of Vonational Training Cedefop) lucrează aproape de programul LEONARDO DA VINCI și de eforturile de a construi Europass-ul de formare (inițial Cardul de Competențe Personale). Acum Centrul funcționează ca un intermediar între conducerea UE și statele membre, contribuind la compatibilizarea politicilor vocaționale și, în consecință, la unitatea europeană. Centrul operează o Rețea de Documentare astfel încât să mențină un flux continuu de informație despre educația vocațională între statele membre. Alături de aceste programe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școala la reconsiderări ale orarelor în acord cu orarele profesionale ale părinților, cu nevoile de petrecere a timpului liber, precum și cu nevoile de informare ale părinților, și la redefinirea spațiilor școlare. * Implicarea părinților în activitatea școlară a copilului introduce un intermediar în raporturile dintre școală și copil, iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din urmă, este responsabil pentru educația sa și este principalul comunicator între școală și casă. Studiile asupra participării sociale, concentrate mai mult asupra aspectelor eficienței, deci managementului, au lăsat în umbră subiectul principal, sau, mai degrabă, l-au abordat prin intermediari părinții. Rolul elevilor în parteneriate este luat în considerare în numai câteva studii asupra percepției despre conexiunile școală-familie și a modului în care ei participă ca parteneri (Moutadon). Opiniile acestora sunt surprinzătoare spre exemplu își exprimă dorința de a fi
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o primă etapă substanțele de origine alimentară sau precursorii energogenetici din rezervele organismului (glicogen, lipide, proteine) sunt catabolizati până la substanțe simple (monozaharide, acizi grași, glicerol, aminoacizi), din aceste reacții rezultând o cantitate mică de energie. În etapa următoare compușii simpli intermediari ai metabolismului glucidic, lipidic și protidic sunt catabolizați parțial rezultând apă, dioxid de carbon, uree, acizii acetic, α-cetoglutaric și oxalacetic (ultimii doi acizi și ureea sunt produși finali ai catabolizării aminoacizilor). Din aceste reacții rezultă 1/3 din energia eliberată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
oficiu și să nu accepte în niciun chip, dacă miniștrii ar fi dorit să-l realeagă. Aceste amănunte le-a aflat chiar din gura fratelui Pellegrino din Bologna care, fiind prezent la acel capitul, a trebuit să îndeplinească misiunea de intermediar între miniștri și fratele Ioan din Parma. 5. După ce a fost schimbat fratele Ioan, în același capitul, a fost ales al nouălea general, fratele Bonaventura de Bagnoreggio, mare doctor în teologie, așa cum toți știu. El a rămas în funcție timp
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care, dincolo de a reconfirma că obligativitatea observanței se restrângea doar la precepte, a precizat că pregătirea culturală era un element indispensabil pentru membrii Ordinului. Mai mult decât atât, papa a reafirmat posibilitatea ca frații să primească bani, deși numai prin intermediari. A adus modificări aproape la toate capitolele Regulii, a confirmat interzicerea dreptului de proprietate (bunurile folosite de Ordin rămâneau proprietatea Bisericii Romane), însă fără a menționa modul în care trebuiau folosite lucrurile. Dacă Quo elongati și Ordinem vestrum se referă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
necesități și nevoi de-ale lor au fost ignorate. Apoi, cei care sunt numiți sau prezentați astfel de către frați nu sunt reprezentanții sau depozitarii lor, ci ai celor care oferă bunurile și banii. Nici frații nu primesc personal sau prin intermediar bani sau bunuri numind sau prezentând astfel pe cineva, fie recurgând la cei numiți în acest scop sau prezentați astfel, nefiind intenția lor ca din voință proprie să fie păstrați acei bani sau bunuri, ori să fie ceruți de la ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
argumentului derutant al lui Groag, trebuie ținut cont că, dacă Fabia era cum era de fapt rudă cu Paulus Fabius Maximus, scrisorile lui Ovidiu către Fabia erau, fără îndoială, înmânate lui Paulus însuși pentru a fi citite: Fabia servea de intermediar, așa cum rezultă clar din corespondența dintre Paulus și Ovidiu. Situația trebuie să fi fost aceasta încă de la primele scrisori către soție; scrisori pe care Sulmonezul i le-a adresat de la începutul relegării la Tomis. Fabiei, Ovidiu îi adresează următoarele scrisori
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
27,4 10,4 14,5 Bun cu indice bun 8,2 13,6 9,1 17,3 8,2 16,4 27,3 din localitate 15,0 20,8 16,1 25,0 14,5 26,9 48,4 Intermediar cu indice intermediar 11,0 13,8 15,6 20,2 13,8 17,4 8,3 din localitate 20,0 20,8 27,4 28,9 24,2 28,4 14,5 Inadecvat cu indice inadecvat 13,5 14
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 14,5 Bun cu indice bun 8,2 13,6 9,1 17,3 8,2 16,4 27,3 din localitate 15,0 20,8 16,1 25,0 14,5 26,9 48,4 Intermediar cu indice intermediar 11,0 13,8 15,6 20,2 13,8 17,4 8,3 din localitate 20,0 20,8 27,4 28,9 24,2 28,4 14,5 Inadecvat cu indice inadecvat 13,5 14,8 16,8
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bun 25,3 37,9 36,8 100 nivel de instruire 18,2 16,6 22,7 18,9 Bun indice bun 19,1 44,5 36,4 100 nivel de instruire 17,4 24,6 28,4 23,9 Intermediar indice intermediar 18,3 44,0 37,6 100 nivel de instruire 16,5 24,1 29,1 23,6 Inadecvat indice inadecvat 37,4 44,5 18,1 100 nivel de instruire 47,9 34,7 19,9 33
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care au indice inadecvat, 70,5% au născut înainte de 1989 și doar 29,5% după 1989 (Tabelul 105). Indicele Kotelchuck prima sarcină % Nașteri înainte-după 1989 Înainte de 1989 După 1989 Foarte bun 54,9 45,1 Bun 47,2 52,8 Intermediar 55,8 44,2 Inadecvat 70,5 29,5 Tabelul 105 . Distribuția indicelui Kotelchuck la prima naștere înainte-după anul 1989 Totuși, în cercetarea noastră semnalăm că ponderea femeilor care au născut după 1989 cu un APCU foarte bun este de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sarcinilor fiecărui post și aprecierea muncii, excelența în muncă trebuie recompensată substanțial, prioritate pentru atragerea, dezvoltarea și reținerea persoanelor talentate în firmă, considerarea liderului drept un arhitect cultural al firmei, ce asigură preponderența cunoștințelor în comunicarea internă din organizație, 5. Intermediarii bazați pe cunoștințe. Conturarea acestei profesii a fost determinată de incapacitatea abordărilor bazate pe tehnologiile de vârf de a identifica, transmite și conecta diferite tipuri de cunoștințe. Firma IBM a cercetat prin interviuri multiclient și au menționat trei tipuri de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
bazați pe cunoștințe. Conturarea acestei profesii a fost determinată de incapacitatea abordărilor bazate pe tehnologiile de vârf de a identifica, transmite și conecta diferite tipuri de cunoștințe. Firma IBM a cercetat prin interviuri multiclient și au menționat trei tipuri de intermediari: « stewards », cercetători și brokeri. Funcțiile principale ale intermediarilor sunt: extragerea și codificarea cunoștințelor, conectarea de persoane și regăsire și transfer de cunoștințe. Abilitățile și calitățile intermediarilor sunt: pentru « stewards » primare: capacitate analitică, cunoașterea domeniului implicat, a conținutului cunoștințelor, capacitate de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]