19,025 matches
-
adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate prin uz (formule de adresare, formule introductive/de încheiere etc.). Aspecte particulare - Texte legislative: îndeplinesc și o funcție normativă (stabilesc norme legislative pe baza cărora se desfășoară activitatea în domeniile vieții publice, reglementează relațiile dintre persoane juridice și persoane private, drepturi și obligații etc.). Textele specifice (legi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale subiectului, întro succesiune lineară) și mai estompate în epica modernă. În romane, fiecare linie narativă este generată de un conflict dezvoltat gradual până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o descriere veridică a mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum în Enigma Otiliei de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
organizează ca o structură polifonică, pe mai multe „voci“. Partea întâi (strofele 1- 43) surprinde întrun decor romantic povestea iubirii peste fire între ființe care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al basmului, prin formula introductivă specifică. Secvența expozitivă schițează portretele celor doi protagoniști. Imaginea eroinei se singularizează prin superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA RADU GABRIEL PÂRVU Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Domnului profesor Mircea Flonta, cu întreaga mea recunoștință CUPRINS Cuvânt introductiv / 9 I. Preliminarii despre Zeitgeist / 13 1. Argumente și contraargumente în privința unei încadrări în epocă / 13 2. Perspective filozofice, perspective larg culturale / 14 A) Raționalism universalist clasicism / 17 B) Istorism relativist romantism / 19 C) Pozitivism realism / 22 3. Poziția lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
205 2. Filozofia și/sau știința / 208 3. Păcatul originar al filozofiei / 215 4. Un concept generic în loc de definiție / 220 5. Modelul pluralității / 221 6. Asumarea creativității / 225 7. Perenitatea modelului pluralității / 229 Note și comentarii / 231 Bibliografie / 239 Cuvânt introductiv La întrebarea despre cât de oportună mai este în zilele noastre o lucrare referitoare la Dilthey s-ar putea da măcar două răspunsuri afirmative. Primul are în vedere faptul că filozofului german nu-i este întotdeauna (re)cunoscută importanța pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
faptele în mod teleologic sau finalist" (ibid., p. 26). Când vorbim despre o terminologie oarecum derutantă, avem în vedere mai ales faptul că von Wright consideră că tradiția galileană își "are obîrșia" chiar în Platon (ibid.). 64 M. Flonta, Notă introductivă la ibid., p. 6. 65 A. Comte, op. cit., p. 277. 66 Apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 4. În schimb, "valorizările" își fac însă din plin simțită prezența la romantici, care prin fervoarea trăirilor nu pot rămâne neutri și obiectivi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu idealismul libertății (cf. Tudor Vianu, Opere, vol. 13, pp. 388-396). 70 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 162. 71 Ibid., p. 165. 72 Ibid., pp. 161-162. În acest sens amintim citatul ales de Dilthey drept moto pentru " Prima carte introductivă" din Introducere în științele spiritului. Subintitulată Privire generală asupra corelației științelor particulare ale spiritului, unde se demonstrează necesitatea unei științe fundamentale, această parte este precedată de un citat edificator din Hermann von Helmholtz: "De altfel, realitatea științei, care cercetează fidelă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lume, o explicație teleologică. În opoziție cu explicația cauzală, explicația teleologică nu are nimic comun cu predicția sau cu retrodicția evenimentelor viitoare sau trecute. Validitatea explicației teleologice nu depinde în nici un fel de adevărul anumitor corelații legice" (M. Flonta, Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 6). De asemenea, mai reținem că din punctul de vedere al lui M. Riedel, "monismul metodologic" (adică "păstrarea unității unei metode în confruntare cu particularitățile empirice ale obiectului cunoașterii") este una
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
A. Metzger, op. cit., p. 74. 158 Ibid., p. 31. În același loc, Metzger precizează că, "potrivit scopului ei, cunoașterea <<științifică>> este [...] identică cu edificarea constructiv-exactă (univocă) și matematico-deductivă a lumii pe baza elementelor ipotetice ale explicației". 159 M. Flonta, Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 6. Ca și Dilthey în privința tipurilor de viziuni asupra lumii, von Wright nu optează pentru una dintre cele două "tradiții metodologice" (vezi și III, 4, inclusiv nota 95): Ar fi desigur
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Eseuri, București, Editura Humanitas, 1992, p. 75. Citatul face parte din eseul Sistem și fragment, unde găsim o profundă analiză a raportului dintre cele două tipuri de discurs filozofic. 177 Apud A. Marga, op. cit., p. 22. 178 Mircea Flonta, Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 5. 179 Argumente în acest sens se găsesc, printre altele, în lucrările lui C. Antoniade (op. cit., pp. 79-83) și L. Blaga ( Fețele unui veac, pp. 151-157, unde Comte este socotit pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
urmă susținea că "tot ce-i omenesc este condiționat și determinat de niște principii raționale, în esență invariabile, iar aceasta mai ales într-un sens normativ"3. Dacă privim lucrurile într-un plan larg cultural, așa cum am făcut în capitolul introductiv, putem interpreta această dispută ca o replică vehementă pe care preromantismul, iar ulterior romantismul au dat-o clasicismului. În primul capitol (nota 21) am văzut totuși că încă din perioada iluminismului apar premise istoriste și se creează o breșă în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teoretice și formarea conceptelor practice se dizolvă în conceptul unei critici a rațiunii istorice, numai de departe vizată de Kant"26. Am putea spune că de aceea Dilthey simte nevoia să dea o replică la "critica rațiunii pure" (vezi Cuvântul introductiv). În legătură cu "fundamentul normativ" al istoriei trebuie să semnalăm totuși o diferență semnificativă între cei doi istoriști. Droysen rămâne în mai mare măsură îndatorat speculației din epocă. Acest fapt este constatat chiar de către Dilthey, care în Construcția lumii istorice... arată că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un moment dat, imposibil de precizat (în legătură cu relativizarea apriorismului la Dilthey vezi II, 2Ba și III, 3), și nu sunt deduse dintr-un principiu mai general, ca niște scheme oricând aplicabile asupra realității. De altfel, am și văzut în capitolul introductiv (I, 3E) că Dilthey le conferă presupozițiilor capacitatea de "a se adapta la o diversitate cunoscută inductiv, mereu mai exact, a conținuturilor experienței", idee la care vom reveni de îndată, dar într-un alt context. Renunțând la aparatul conceptual al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în scopul obținerii unei cunoașteri obiective, deși obiectul ei ultim, "enigma vieții și a lumii", este pe cât de necuantificabil empiric, pe atât de neconceptualizabil pe cale rațională. Aceste aspirații și exigențe divergente fac din filozofia tradițională ein merkwürdiges Doppelwesen (vezi Cuvântul introductiv). Dacă acordăm prioritate obiectivității în dauna aspirației universaliste și ținem seama de incapacitatea filozofiei de a conceptualiza totalitatea existenței sub forma unui principiu fundamental, universal valabil la scara istoriei și nu sub forma a ceea ce Noica, în stilul său de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
când urmărim apariția unui stil nou ne reține atenția faptul că acesta se autodefinește prin contrast cu cel vechi; el se afirmă prin negație, ca o replică modernă, progresistă, care contestă ideologia demodată, retrogradă, a stilului anterior. Când, în capitolul introductiv, ne-am referit la motivația psihologică a proclamării Marelui Tot de către romantici (care vedeau în acesta o soluție ideală pentru inadaptarea lor la realitate), vizam doar un aspect particular. Acum, judecând lucrurile pe urmele lui Dilthey, vom spune că succesiunea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de la început, nu se poate sustrage unei tentații universaliste de refundamentare a lumii și a cunoașterii despre aceasta. O filozofie sau alta este oarecum condamnată să le valorizeze pe celelalte din punctul ei de vedere, unitar și sistematic. În capitolul introductiv (I, 3F) am văzut că nici Hegel, nici Comte nu au putut evita o asemenea fatalitate. Când facem aceste afirmații, nu avem intenția să valorizăm conceptul de "filozofie ca Weltanschauung" și cu atât mai puțin să-i luăm apărarea lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
88 Ibid., pp. 74-75. Vezi în acest sens și II, 2Bc. 89 Ibid., p. 75. 90 W. Dilthey, Construcția..., p. 82. 91 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 13. 92 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 507. 93 Id., Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 12. "A recunoaște locul proeminent al determinismului de tipul inteligibilității în științele istorice și sociale nu înseamnă totuși a nega existența unor regularități în comportarea oamenilor și a contesta posibilitatea de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că pe fondul imperativului de cunoaștere cu valoare obiectivă a filozofiei ca Weltanschauung această tensiune îmbracă la Dilthey forma unei confruntări între necesitatea clarității științifice și necesitatea profunzimii speculative. Acum vom explica dualismul funciar al filozofiei (vezi, printre altele, Cuvântul introductiv) din perspectiva (in)capacității acesteia de a găsi un concept universal valabil pentru totalitatea existenței. În această măsură, Dilthey vorbește despre un eșec al diverselor viziuni metafizice (vezi II, 2Bf), deși eșecuri există numai în cazul unor întreprinderi principial realizabile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cumva este o viziune ce aparține "domeniilor limitrofe") și să stabilească unde este locul sistemului respectiv din punct de vedere tipologic. De aceea, nu întâmplător am afirmat la începutul lucrării că demersul său este unul de tip socratic (vezi Cuvântul introductiv). Spuneam că Dilthey nu-și propune să dea definiția Filozofiei (vezi și infra nota 81). Ca să fi vrut să ofere această definiție, și nu o definiție a filozofiei, autorul ar fi trebuit să fie convins în primul rând că există
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0232/233800 • Tel./Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro • http://www.euroinst.ro DILTHEY SAU DESPRE PĂCATUL ORIGINAR AL FILOZOFIEI Cuvânt introductiv 2 1 Preliminarii despre Zeitgeist 80 79 DILTHEY SAU DESPRE PĂCATUL ORIGINAR AL FILOZOFIEI Progres și discontinuitate în viziunea istoristă ... 250 245 Două articulații majore ale filozofiei lui Dilthey... Dualismul funciar al filozofiei Bibliografie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și studii de etnologie, istorie orală sau folclor în presa culturală și în reviste de specialitate, este coautor al mai multor volume și a coordonat o serie de proiecte culturale dedicate unor comunități locale sau profesionale din mediul rural. Cuvînt introductiv în care se vorbește despre seria „Din viața poporului român“, se explică cum s-a făcut această carte din alte două și se adaugă cîteva cuvinte referitoare la superstiție în ziua de 13 martie 1908, într-o ședință a Secțiunii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au dobîndit astăzi alte sensuri (pp. 407- 416). Pentru definiri s-a ape lat la glosarul tipărit la sfîrșitul cărții lui Artur Gorovei și la Partea I a Dicționarului enciclopedic ilustrat, semnată de I. Aurel Candrea, ambele citate în Cuvîntul introductiv. Cuvintele urmate de asterisc se regăsesc în glosar. Ediția de față rămîne îndatorată dnei Rodica Pandele, primul lector al textului și consilier al îngrijitorilor ediției. EDITURA Ac Ac dacă găsești e semn de sfadă. Ac dacă găsești e a sărăcie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unui congres internațional 56, organizat în perioada 31 octombrie-2 noiembrie 1936, la Bruxelles, de Biroul de la Londra la care asistă cvasitotalitatea stîngii socialiste revoluționare din Europa, cu excepția troțkiștilor care îl disprețuiesc și a anarhiștilor care îl ignoră. Într-un raport introductiv, Fenner Brockway, secretar al ILP, pune accentul pe caracterul internațional al luptei de clasă pe care o cunoaște acum Spania, "prima bătălie a războiului de clasă care va deveni european". A lăsa pe fasciști să cîștige ar însemna să li
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a II-a actualizată INSTITUTUL EUROPEAN 2012 La realizarea prezentei lucrări s-a avut în vedere legislația în vigoare la data de 1 noiembrie 2012. . Cuprins Abrevieri / 11 Liminarii / 13 PARTEA I: REGULI GENERALE APLICABILE SOCIETĂȚILOR COMERCIALE Capitolul 1. Aspecte introductive privind societățile comerciale / 17 1. Reglementarea societăților comerciale / 17 2. Repere istorice privind regimul juridic al societăților comerciale / 23 3. Definiția și natura juridică a societății comerciale / 27 4. Formele societăților comerciale / 29 5. Delimitarea societății comerciale de alte forme
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
așa cum sunt ele reflectate în legislație, doctrină și jurisprudență la momentul actual, într-o etapă în care economia de piață a României se află încă într-o etapă de tranziție. PARTEA I Reguli generale aplicabile societăților comerciale Capitolul 1 Aspecte introductive privind societățile comerciale 1. Reglementarea societăților comerciale Dreptul comun în materia societăților comerciale este reprezentat de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale 2 care reglementează cu caracter general constituirea, organizarea, funcționarea, modificarea și încetarea societăților comerciale. În afara acesteia mai
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]