4,844 matches
-
100 de kilometri-cubi. Odată topiți, enorma masă de apă rezultată mai întâi îmbibase atmosfera planetei și apoi îi atinsese suprafața, creînd astfel oceane și oxigenând aerul. În 2081 A.D., Institutul de Semantică Generală ― care intra atunci în perioada sa guvernamentală ― intui potențialitățile pentru non-A ale acestei magnifice planete. La epoca respectivă, arborii și restul vegetației transplantate pe Venus căpătaseră un caracter luxuriant. Metoda de selecționare a coloniilor de către Mașină a apărut 100 de ani mai târziu și astfel a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
zise Gosseyn. Hardie protestă: ― Nu răspunzi complet la întrebări. Ți-a dovedit cu ceva? ― Știa prea multe lucruri care sunt de competența Mașinii, dar nu m-a presat să mă predau. Ceea ce am considerat suspect. Hardie căzu pe gânduri. ― Îți intuiesc raționamentul. Dar nu-ți pot aduce vreo clarificare. În ultimul timp, Crang îl domină pe Thorson, iar eu, în multe probleme, sunt cu totul lăsat de-o parte. Mă tem ― zise el cu uu zâmbet ranchiunos ― că m-au pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
voce mai dură, continuă: ― Am trista îndatorire de a vă aduce la cunoștință că președintele Michael Hardie a fost asasinat în această seară de către un bărbat cunoscut sub numele de Gilbert Gosseyn, un agent al Mașinii jocurilor. Abia poate fi intuită amploarea conspirației împotriva cetățenilor pămîntului. Gosseyn, a cărui fugă a fost ajutată de pretinși detectivi venusieni, începând din această seară devine obiectul celei mai mari vânători de oameni din istoria acestor ultimi ani. Toți cetățenii care respectă legea sunt rugați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nu ți se fi întâmplat ceva; când suntem amândoi, n-am grijă, atunci putem muri împreună“. Mărturisesc că teama ei mi se părea de neînțeles și nu realizam cum de putea să aibă, măcar pentru o clipă, senzația despărțirii; dar, intuind într-o măsură ceea ce mișună dincolo de aparențele comunei maladii umane, păstram convingerea că ea, marea iubită liberă, nu putea să greșească. De altfel, mă cam îndoiam de adevărurile mele destul de grosolane, în dosul cărora știam că se află totdeauna gata
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mai dure pe care mi le impusesem, și așa mai departe. Lectura sporadică a ziarelor îmi oferea și o compensație : mizeria lor îngăduia o oarecare superficialitate, relaxantă de cele mai multe ori : citeam doar titlurile și primele cuvinte ale știrilor, iar dacă intuiam în ele ceva care ar fi putut să mă intereseze, tăiam cu foarfeca și lipeam tăieturile pe o coală de hârtie albă; astfel, la câteva luni o dată, când se strângeau mai multe fragmente scăpate din pornografia inconștient intenționată a ansamblului
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vrea să mi le citești tu ? Sunt acolo, pe masă...“. Ea lua hârtiile, se culca lângă mine, în beznă, cred că închidea și ochii, întunericul devenea cald și moale. Zenobia citea cu degetele, cuvintele picurau când limpezi, când tulburi, le intuiam exact pe cele care trecuseră dincolo. Altă dată, când pohemele mele mă plictiseau (simțeam fiecare literă-frână, fiecare cuvânt menit să mă întoarcă, să readucă îngerul în closetul comun al mentalului și rătăceam prin imensul pustiu al revanșei), o rugam să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să spun că, de pildă, gigantismul presimțit devenise pentru mine un fel de dimensiune pur spirituală, abstractă, fluidă și informă, în care imensitatea și micimea, anomalia și firescul, promiscuitatea și splendoarea coexistau, fără să mai existe ca atare. Începusem să intuiesc totala nepăsare activă cuprinsă în solicitările ei cele mai directe : imaginați-vă un far la țărmul mării, noaptea, pe vreme de furtună; pe când nebuna Paznică a farului trimite semne către toate navele, corabia ignorată a fiecăruia se zbate singură în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
agresiv în același timp. De fapt, folosesc cuvinte diferite pentru o stare egală pe care limbajul se sfiește să o prindă în cleștele lui. Poate că așa făceam și în pântecele mamei sau înainte sau după (nu mai știu după ce). Intuiam neîndoielnic de ce insistase Zenobia să vin aici și așteptam să ajungă la capăt o întâlnire care pentru mine era gata încheiată. „De ce nu-mi răspunzi ?“ Iason ridicase din nou tonul. „Crezi că numai tu știi ? Mai sunt și alții pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se risipise brusc. Ceva necesar în care mă lăsasem implicat conștient, deși fără voia mea, se împlinise. știam în ce măsură totul fusese favorizat și de greșelile mele comportamentale, aproape neluate în seamă. știam e un fel de a vorbi. De fapt, intuiam doar câteva biete efecte succesive și aleatorii în același timp, aflate într-o zonă fără direcții, ale căror jalnice elemente imediate sunt de cele mai multe ori înșelătoare. De fapt, știam că nu vreau să știu așa; de fapt, presimțeam o mișcare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
aflate într-o zonă fără direcții, ale căror jalnice elemente imediate sunt de cele mai multe ori înșelătoare. De fapt, știam că nu vreau să știu așa; de fapt, presimțeam o mișcare subaparentă al cărei punct final cuprindea și incipiența. De fapt, intuiam punctul final pretutindeni și mai ales în riguroasa zonă liberă de dincolo de el. De fapt, îl intuiam reversibil până la inexistență, nu pot să fiu mai clar pentru că vorbesc mereu despre altceva. De fapt, nu mă interesa nici să înțeleg nici
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
fapt, știam că nu vreau să știu așa; de fapt, presimțeam o mișcare subaparentă al cărei punct final cuprindea și incipiența. De fapt, intuiam punctul final pretutindeni și mai ales în riguroasa zonă liberă de dincolo de el. De fapt, îl intuiam reversibil până la inexistență, nu pot să fiu mai clar pentru că vorbesc mereu despre altceva. De fapt, nu mă interesa nici să înțeleg nici să explic. știam fără să știu, printr-o logică a stărilor greu de exprimat și greu de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
printre martorii vii și morți ai uriașei noastre farse existențiale. Jucam din nou un joc cam fioros. Amurgise, cerul se roșea spre apus, defuncții treceau pe lângă mine, degetele unora străluceau, habar n-aveau de jocul nostru. În fața unei farmacii am intuit un zâmbet, ca o strălucire în geamul vitrinei. O siluetă se instalase acolo, de partea cealaltă a geamului. I-am spus cât se poate de blând : „Bună seara, doamnă Gerda...“. „Exthaohdinah !...“, a exclamat ea. „Închipuie ște-ți, chiah în secunda asta
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
firul, ar fi trebuit să-l apuc de un capăt și să trag, dar nu se putea așa, dintr-odată. Mă temeam să nu sporesc blestemul încâlcelii. „Mă sufocau“, spunea Maria. „De mică mă sufocau...“ Pesemne însă că mi-a intuit neliniștea, s-a gândit să mă cruțe. „De data asta ne-am născut greșit, dar nu-i nimic“, a oftat ea. „Poate că data viitoare...“ Pe urmă s-a aplecat spre mine, aveam pe piept o insignă cu un șarpe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ridicat alene, a aruncat mucul de țigară care se stinsese de mult între buzele lui vinete și subțiri, l-a strivit grijuliu cu talpa galoșului, și-a luat rămas-bun de la mine și a plecat târând căruciorul prin universul lui caprin. Intuind oarecum sensul exemplar al existenței sale, m-am mai întors o dată spre ostrovul pustiu. Pe urmă am pornit și eu, târât de lanțul caprelor mele, pe malul mlaștinii, spre casa acoperită cu iederă acum ruginie a domnului Sima. * La Centrul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
este deplină. Urmă o scurtă tăcere. Apoi Mașina reluă, cu o curioasă nuanță de tristețe în voce. ― Eu nu sunt decât un creier imobil și vag informat de ce se urzește prin cotloanele îndepărtate ale Terrei Eu nu pot decât să intuiesc planurile ce se pun la cale. Veți ce se urzește prin cotloanele îndepărtate ale Terrei. Eu fi surprins și dezamăgit când veți afla că nu pot să vă spun mai mult. ― Dar ce puteți totuși să-mi spuneți, întrebă Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
100 de kilometri-cubi. Odată topiți, enorma masă de apă rezultată mai întâi îmbibase atmosfera planetei și apoi îi atinsese suprafața, creînd astfel oceane și oxigenând aerul. În 2081 A.D., Institutul de Semantică Generală ― care intra atunci în perioada sa guvernamentală ― intui potențialitățile pentru non-A ale acestei magnifice planete. La epoca respectivă, arborii și restul vegetației transplantate pe Venus căpătaseră un caracter luxuriant. Metoda de selecționare a coloniilor de către Mașină a apărut 100 de ani mai târziu și astfel a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
zise Gosseyn. Hardie protestă: ― Nu răspunzi complet la întrebări. Ți-a dovedit cu ceva? ― Știa prea multe lucruri care sunt de competența Mașinii, dar nu m-a presat să mă predau. Ceea ce am considerat suspect. Hardie căzu pe gânduri. ― Îți intuiesc raționamentul. Dar nu-ți pot aduce vreo clarificare. În ultimul timp, Crang îl domină pe Thorson, iar eu, în multe probleme, sunt cu totul lăsat de-o parte. Mă tem ― zise el cu uu zâmbet ranchiunos ― că m-au pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
voce mai dură, continuă: ― Am trista îndatorire de a vă aduce la cunoștință că președintele Michael Hardie a fost asasinat în această seară de către un bărbat cunoscut sub numele de Gilbert Gosseyn, un agent al Mașinii jocurilor. Abia poate fi intuită amploarea conspirației împotriva cetățenilor pămîntului. Gosseyn, a cărui fugă a fost ajutată de pretinși detectivi venusieni, începând din această seară devine obiectul celei mai mari vânători de oameni din istoria acestor ultimi ani. Toți cetățenii care respectă legea sunt rugați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
tu înțelegi ceva, mă închin! ― Nu, nu înțeleg. Și ce s-a întîmplat cu hîrtia? ― Ce poate să se întîmple cu o hîrtie? Conchise spiritual: Aștepta s-o ridice dumnealui. Melania Lupu păru decepționată: "A sesizat deci, draga mea, a intuit! Recunoaște că nu te așteptai la atâta per-spi-ca-ci-ta-te. Mă întreb însă de ce n-a zburat hârtiuța. Probabil, curentul nu a fost îndeajuns de puternic. Nu poți spera că acest eșec îl va face să abandoneze ideea. Presupune, fetițo, că va
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Am toate atuurile în mână. Știu că autorul e bătrâna, dispun de cinci declarații sincere ale unor oameni care au asistat la tot circul de când intră leii în arenă și până ies în muzică de fanfară, cunosc cu aproximație sau intuiesc fiecare șmecherie, posed și antecedentele unui caz anterior și totuși nu pot face nimic! Sânt incapabil să-i demonstrez Melaniei un singur centimetru de vinovăție. Numai când mă gândesc cum zâmbește îmi vine amețeală. ― Cu permisiunea dumneavoastră, nu sânt de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și panglici de staniol, bucurîndu-se ca o fetiță ― cu pantofii ei micuți și uzați unde-și punea singură câte un cadou ieftin, cu colecția de ilustrate înflorate, căpăta acum dimensiuni noi, înspăimîntătoare. ÎI uimeau sângele ei rece, adresa cu care intuia și desăvârșea câte un amănunt lugubru. Îi atribui spontan o biografie aventuroasă: escroacă de talie mondială, complicea și amanta vreunui mare gangster din țară ori de aiurea. Îi acorda dintr-o dată însușiri cu generozitatea tipică marelui reviriment. Surpriza pe care
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de... de un dublu asasinat? Ar fi îngrozitor... Cristescu nu răspunse. Se plimba prin încăpere, cu mâinile la spate. Vedea interiorul cu alți ochi decât la prima vizită. Atunci fusese izbit de lipsa de gust, de ghiveciul ăsta de broderii, intuise obsesii de maniacă "nu intra încălțat", "nu pune degetele pe vitrină", "ai grijă, cade scrumul", "se roade covorul", "se strică perdeaua" etc. etc. etc. Acum odaia îl impresiona. Putea să ghicească eforturile emoționante ale Valericăi Scurtu ― o femeie urâtă ― de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o mișcare spre direcția din care veniseră. ― I-am lăsat singuri... Oare e bine? - Totdeauna sau, mă rog, aproape întotdeauna câștigă cel care sesizează intențiile adversarului cu o fracțiune de secundă înaintea celuilalt. Au trecut câteva zile și încă nu intuiesc mobilul. Pentru ce tot circul ăsta? Trebuie lăsați să acționeze. N-o vor face niciodată cu un sergent la ușa lor. Hai, urează-mi drum bun și du-te! Cristescu coborî agale spre Piața Victoriei. În jurul lui, fulgii de zăpadă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privirea. ― Domnule Matei, vă rog, n-are rost... ― De acord. Să trecem peste amănunte. Deci juna Lola găsește de cuviință să-și împartă patul conjugal cu al treilea individ, un locotenent de cavalerie. Bătrânul fierbea gata să izbucnească. Melania Lupu, intuind deznodământul, încercă să depășească momentul. ― Sânt chestiuni care, credeți-mă, nu mă interesează. Nu interesează pe nimeni... ― Te înșeli, tanti! E o poveste plină de semnificație. Constatând infidelitatea doamnei, Grigore Popa găsește de cuviință să o sancționeze. ― Ce prostie! îngînă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am încheiat-o a fost atunci. ― În ce sens? ― Nu aveam ochi decât pentru ea, iar în afaceri asta se plătește. ― Un sentiment spontan și irezistibil... ― Calificativul mi se pare exact. Privindu-vă, sânt tentat să cred că n-o intuiți pe doamna Lupu. Nu-i sesizați esența, substanța cu totul particulară a individualității ei. ― Probabil că nu vă înșelați. ― Mă întreb cum e posibil? Are un farmec greu de definit poate, dar care te reține imediat. Intră grație aici, sensibilitate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]