3,337 matches
-
measuring the performances of the companies”, Economie teoretică și aplicată, Supliment Analiză economico financiară și evaluarea proprietăților, 2009, p. 204. footnote> Model de calculare Relația de calcul al EVA propusă de Stern Stewart este: EVA = Rezultatul operațional net - Costul capitalului investit. Rezultatul operațional net sau rezultatul net din exploatare (eng. NOPAT - net operating profit after taxes) este în termeni contabili rezultatul din exploatare, determinându-se prin deducerea impozitului pe profit din profitul operațional. Profitul operațional se determină ca diferență între cifra
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
-se prin deducerea impozitului pe profit din profitul operațional. Profitul operațional se determină ca diferență între cifra de afaceri netă și cheltuielile din exploatare aferente. EVA este practic „profitul operațional din care este dedus costul de oportunitate al întregului capital investit, reprezentând practic măsura profitului economic real obținut de întreprindere.”<footnote G.B. Stewart, The Quest for Value. A Guide for Senior Managers, Harper Business, New York, 1991, p. 136. footnote> O altă modalitate de reprezentare a EVA este. RI - rentabilitatea capitalului total
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
un sistem de management al companiilor, strâns legat de măsurarea performanței și acordarea bonusurilor pentru toate categoriile de angajați. Conform acestor autori, beneficiile imediate ale utilizării EVA sunt: Indicatorul se bazează pe un instrument nou de măsurare a rentabilității capitalului investit, ce elimină înregistrările contabile ce pot distorsiona informațiile economice. Aceste înregistrări contabile pot duce în eroare investitorii în legătură cu capacitatea companiei de a fi performantă; EVA oferă un criteriu nou și îmbunătățit pentru evaluarea operațiunilor companiei și a deciziilor strategice, inclusiv
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
amortizare ales. Amortizarea liniară poate fi utilizată, calculându-se valoarea acesteia pornind de la suma cheltuielilor de cercetare-dezvoltare dintr-o anumită perioadă. Amortizarea este scăzută apoi din rezultatul net din exploatare, iar suma neamortizată a cheltuielilor va fi adăugată în capitalul investit, conform exemplului de mai jos<footnote Exemplu adaptat după S.D. Young, S.F. O’Byrne, EVA and Value-Based Management: A Practical Guide to Implementation, McGraw-Hill, 2000, p. 213. footnote>. O companie prezintă următoarea situație a cheltuielilor de cercetaredezvoltare în perioada 2005
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
2009 + 12.780 (valoarea ch. cercetaredezvoltare din 2009) - 11.523 (valoare amortiz. medii pentru cei cinci ani). Suma neamortizată pentru fiecare an va fi. Valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare este de 25.991 lei. Această valoare se adaugă capitalului investit. Capital investit + 25.991 lei. Alte ajustări importante: impozitele amânate, provizioanele pentru garanțiile acordate clienților, rezervele prin metoda LIFO, cheltuielile cu amortizarea, fondul comercial, cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturi sau leasing, cheltuielile cu restructurarea, cu publicitatea, cheltuielile cu pregătirea profesională
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
780 (valoarea ch. cercetaredezvoltare din 2009) - 11.523 (valoare amortiz. medii pentru cei cinci ani). Suma neamortizată pentru fiecare an va fi. Valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare este de 25.991 lei. Această valoare se adaugă capitalului investit. Capital investit + 25.991 lei. Alte ajustări importante: impozitele amânate, provizioanele pentru garanțiile acordate clienților, rezervele prin metoda LIFO, cheltuielile cu amortizarea, fondul comercial, cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturi sau leasing, cheltuielile cu restructurarea, cu publicitatea, cheltuielile cu pregătirea profesională a angajaților
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Economice Adăugate (EVA) În cele ce urmează am prezentat modalitatea de calculare a valorii economice adăugate, având în vedere informațiile prezentate mai sus. În exemplu calculat nu am luat în considerare ajustările contabile aferente rezultatului operațional net sau pentru capitalul investit. Analiza factorială a valorii economice adăugate are în vedere modelul de calcul. Modelul utilizat este<footnote G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord.), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, p. 318. footnote>. Verificând calculele se observă că suma influențelor este
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
determinând creșterea valorii economice adăugate cu 27.446,15 lei. Creșterea ratei de rentabilitate a capitalului investit cu 3,71 puncte procentuale a avut o influență de 869.343,6 lei în totalul modificării. Creșterea ratei de rentabilitate a capitalului investit a fost determinată de creșterea mai accentuată a profitului operațional net (23,92%) față de creșterea capitalului investit (4,27%). Costul mediu ponderat al capitalului a crescut cu 4,27 puncte procentuale, determinând o influență negativă de 999.588,74 de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
cu 3,71 puncte procentuale a avut o influență de 869.343,6 lei în totalul modificării. Creșterea ratei de rentabilitate a capitalului investit a fost determinată de creșterea mai accentuată a profitului operațional net (23,92%) față de creșterea capitalului investit (4,27%). Costul mediu ponderat al capitalului a crescut cu 4,27 puncte procentuale, determinând o influență negativă de 999.588,74 de lei. Printre motivele creșterii accentuate a costului mediu ponderat al capitalului, regăsim creșterea costului capitalului propriu cu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
din exploatare; a* - rentabilitatea cerută calculată pe baza valorilor curente ale fiecărui element de activ, ajustate la inflație. Autorul consideră rata internă de rentabilitate o variantă pentru calculul rentabilității reale. Această rată este o formă de calcul a costului capitalului investit. Valoarea curentă a capitalului reprezintă valoarea ajustată la inflație a capitalului investit. Autorul propune utilizarea valorii curente a categoriilor de active în schimbul valorii de piață a capitalurilor proprii. Varianta propusă de autor este destul de greu de calculat în practică, ridicând
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
element de activ, ajustate la inflație. Autorul consideră rata internă de rentabilitate o variantă pentru calculul rentabilității reale. Această rată este o formă de calcul a costului capitalului investit. Valoarea curentă a capitalului reprezintă valoarea ajustată la inflație a capitalului investit. Autorul propune utilizarea valorii curente a categoriilor de active în schimbul valorii de piață a capitalurilor proprii. Varianta propusă de autor este destul de greu de calculat în practică, ridicând semne de întrebare în legătură cu aplicabilitatea sa. 2.3.5. Valoarea Economică Adăugată
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Boquist, T. Milbourn, A. Thakor, „The search for the best financial performance measure”, Financial Analysts Journal, Vol. 53, 1997, p. 11. footnote> au dezvoltat indicatorul REVA (Refined EVA). Diferența dintre EVA și REVA se referă la faptul că valoarea capitalului investit este luată ca valoare de piață (nu valoare contabilă). Mai mult, costul capitalului se calculează ținând cont de valoarea de piață a capitalurilor proprii și a datoriilor financiare. REVA = Rezultatul operațional net - Costul capitalului investit în valori de piață. Indicatorul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
precum și calcularea costului capitalului, care poate să determine modificări în funcție de metodele utilizate. 2.3.7. Valoarea de piață adăugată - MVA (Market Value Added) Valoarea de piață adăugată măsoară diferența dintre valoarea de piață (bursieră) a unei firme și suma capitalului investit. Dacă MVA este pozitivă, firma a adăugat valoare. În schimb, în cazul unei valori negative a MVA, firma distruge valoare. În cazul în care firma nu este cotată, se estimează o valoare de piață, pornind de la valoarea prezentă a fluxurilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
se estimează o valoare de piață, pornind de la valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de lichiditate generate pentru proprietari. Mai mult, valoarea de piață adăugată este egală cu valoarea prezentă a valorilor viitoare așteptate ale EVA. VB - valoarea bursieră; CT - capitalul investit, format din valoarea prezentă a capitalului inițial investit de acționari (CI) și valoarea prezentă a profiturilor reinvestite (PRI)<footnote G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord.), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, p. 323. footnote>. Valoarea de piață adăugată este
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Policy, Growth, and the Valuation of Shares” au deschis câmpul disciplinei de evaluare. Aceștia precizau principiul fundamental al evaluării, și anume: „prețul acțiunilor trebuie să fie în așa fel încât randamentul anual (dividende și câștiguri de capital la un dolar investit) pentru fiecare acțiune va fi la fel pe piață pentru orice interval dat”.<footnote M.H. Miller, F. Modigliani, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares”, The Journal of Business, Vol. 34, No. 4 (Oct. 1961), pp. 411-433. footnote> Miller
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de valoare intern al companiei și randamentul total al acționarilor. TBR este un indicator dezvoltat de compania de consultanță Business Consulting Group. Determinanții de valoare în cazul legăturii dintre TSR și TBR se referă la profitabilitate, măsurată prin rentabilitatea capitalului investit, creșterea investițiilor noi și fluxurile nete de numerar realizate. Companiile de consultanță BCG și Holt (în prezent CSFB Holt) sugerează utilizarea CFROI pentru măsurarea rentabilității generate de capitalul investit. TBR se calculează anual după cum urmează<footnote S.D. Young, S.F. O
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
TSR și TBR se referă la profitabilitate, măsurată prin rentabilitatea capitalului investit, creșterea investițiilor noi și fluxurile nete de numerar realizate. Companiile de consultanță BCG și Holt (în prezent CSFB Holt) sugerează utilizarea CFROI pentru măsurarea rentabilității generate de capitalul investit. TBR se calculează anual după cum urmează<footnote S.D. Young, S.F. O’Byrne, EVA and Value-Based Management: A Practical Guide to Implementation, McGraw-Hill, 2000, p. 420. footnote>: În cazul în care am calcula TBR pentru mai multe perioade, am utiliza același
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
poate fi determinat de așteptările pieței privind creșterea productivității, creșteri și achiziții ce determină crearea de valoare. Companiile pot să alinieze obiectivele privind performanța în strânsă legătură cu creșterea EVA determinată de Valoarea Creșterii Viitoare. VP - valoarea prezentă; Ki - capitalul investit. Diferența față de indicatorul valoarea de piață adăugată este absența EVA din anul curent. Sintetizând, putem spune că MVA = FGV + EVA a anului curent. Pe baza acestor noi indicatori se pot prezenta într-o nouă formă: Valoarea de piață a capitalurilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
157-178. footnote>. Suma anuală de rambursat este calculată ca plată pentru un împrumut (capital investit), bazat pe plăți constante și o rată constantă a dobânzii (în cazul nostru, costul mediu ponderat al capitalului). Exemplu de calcul al marjei economice: Capital investit = 15.500 de lei. Număr de ani necesari investiției = 8. Valoarea activelor nondepreciabile = 3.250 de lei. Costul mediu ponderat al capitalului = 23,5%. Flux de numerar din exploatare = 5.790 de lei. Pornind de la valoarea investiției, numărul de ani
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
p. 3. footnote>. Acest indicator a fost conceptualizat de Miller și Modigliani. Formula de la care pornește este: CMPC - costul mediu ponderat al capitalului; NOPAT - rezultatul net din exploatare; I - investiții anualizate în active circulante și active imobilizate; R - rentabilitatea capitalului investit; (P) - perioada de avantaj competitiv. Figura 2.9 prezintă diferența dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Partea hașurată din ambele desene reprezintă valoarea creată de-a lungul timpului. În prima parte a figurii, se observă cum
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
care pornește este: CMPC - costul mediu ponderat al capitalului; NOPAT - rezultatul net din exploatare; I - investiții anualizate în active circulante și active imobilizate; R - rentabilitatea capitalului investit; (P) - perioada de avantaj competitiv. Figura 2.9 prezintă diferența dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Partea hașurată din ambele desene reprezintă valoarea creată de-a lungul timpului. În prima parte a figurii, se observă cum mecanismul pieței conduce la scăderea rentabilității la nivelul costului capitalului. Acesta este un exemplu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
să urmărească crearea de valoare pe o perioadă foarte mare de timp, dincolo de nivelul (P). 2.4. Indicatori propuși pentru măsurarea valorii create 2.4.1. Model propus de calculare a valorii create: Profitul economic mediu la un leu capital investit ( pe ) (Economic Profit for one m.u. of invested capital) Profitul economic mediu la un leu capital investit reflectă rentabili tatea capitalului investit prin intermediul indicatorului EVA. Modelul de analiză este reprezentând diferența procentuală dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
un leu capital investit ( pe ) (Economic Profit for one m.u. of invested capital) Profitul economic mediu la un leu capital investit reflectă rentabili tatea capitalului investit prin intermediul indicatorului EVA. Modelul de analiză este reprezentând diferența procentuală dintre rentabilitatea capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Sistemul factorial pornește de la analiza factorială a valorii economice adăugate<footnote V. Robu, Valoarea economică adăugată, Note de curs, Masterat Analiză Financiară și Evaluare, 2010. footnote>. Conform modelului de analiză, profitul economic mediu la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ponderat al capitalului. Sistemul factorial pornește de la analiza factorială a valorii economice adăugate<footnote V. Robu, Valoarea economică adăugată, Note de curs, Masterat Analiză Financiară și Evaluare, 2010. footnote>. Conform modelului de analiză, profitul economic mediu la un leu capital investit a scăzut cu 0,0037 lei, ca urmare a influenței vitezei de rotație a capitalului investit, precum și a profitului economic mediu la un leu cifră de afaceri. În exemplul de mai sus, capitalul investit a crescut mai mult decât creșterea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Valoarea economică adăugată, Note de curs, Masterat Analiză Financiară și Evaluare, 2010. footnote>. Conform modelului de analiză, profitul economic mediu la un leu capital investit a scăzut cu 0,0037 lei, ca urmare a influenței vitezei de rotație a capitalului investit, precum și a profitului economic mediu la un leu cifră de afaceri. În exemplul de mai sus, capitalul investit a crescut mai mult decât creșterea cifrei de afaceri, ducând la o reducere a vitezei de rotație a capitalului investit cu 1
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]