12,885 matches
-
Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei, Principele Radu, Principesa Maria ai României îi mângâie, îi îmbrățișează, le surâde... este un schimb afectiv între iubiri pure ale mugurilor candidați la umanitate și ale Familiei Regale a României, din care se ivește o certă speranță pentru viitorul tuturor într-o țară mai lucidă, mai frumoasă, mai prosperă, reclădită într-o formă de guvernământ a monarhiei constituționale. Cu toții avem de luat învățăminte de la acești copii de la Bacău, ce participă în fiecare an la
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
atrăgătoare, atât pentru zilele de Crăciun cât și pentru revelion, fără să intre în amănunte. Nu era sigură dacă vor fi singuri ori împreună cu alți invitați și s-a jenat să-i ceară lămuriri în amănunt. În plus, nu se ivise ocazia în care să simtă că are puterea să relateze întâmplarea neplăcută de la revelionul la care o invitase Sergiu. Înciudată și supărată pe ea însăși pentru lipsa de hotărâre și distanța nejustificată la care-l ținea pe bietul băiat, s-
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
experimenta dragostea de Dumnezeu și de aproapele. Experiența iubirii, așadar, este experiența cea mai deplină pe care o poate avea un om. Dar ea se află la capătul căii presărate cu suferințe și cu necazuri, la fel cum Învierea se ivește abia după suferința crucii. Am văzut însă că pentru Părinții din Filocalia (și evident, și pentru ceilalți) nici o suferință nu e prea mare pentru dobândirea negrăitei iubiri a lui Dumnezeu. Condiția este una singură: Calea, Adevărul și Viața să fie
DRUM INIŢIATIC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347242_a_348571]
-
lungul șir de peripeții care îi puneau în cumpănă însăși viața, așa cum pentru mulți a fost plata dorinței de libertate. Imediat ce a trecut hotarele țării, a urmat un alt fel de zbucium, de altă natură. Lupta cu necunoscutul de unde se iveau fel de fel de primejdii, nesiguranța zilei de mâine și încercări de tot felul îi solicitau mult curaj, tărie de neclintit, promptitudine în decizii, unele chiar pe muchie de cuțit. Neprevăzutul l-a pândit la tot pasul: "Odată ce-ai
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
Dâmboviței, buna și înțelepta dumneavoastră soție, doamna Diți, în cernitele sale straie, privind din înălțimea pridvorului muscelean al „casei memoriale Paul Everac”, întreaga priveliște minunată ce se deschide privirilor, iar undeva, pe șoseaua șerpuită, i se va părea că se ivește, cu brațele uriașe, desfăcute, marele dramaturg, soțul ideal, părintele de excepție, bunicul cel bun și blând, omul plin de umor care a fost Petre Constantinescu, cunoscut ca Paul Everac. Prof. Ion C. HIRU Referință Bibliografică: IN MEMORIAM / Ion C. Hiru
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
suflet înstăpânit din ce în ce mai mult de doruri, o mamă care a dăruit iubire copiilor, până la sacrificarea sa”, cum vorbește despre ea Benone Sinulescu, veghează și trudește înrobitor azi, pentru ca mâine să rămână în urmă un cântec folcloric veritabil! Este un artist ivit din cununa străbună de flori și stele spirituale ale neamului românesc. I s-a dat versul și doina, ca să plângă tristețea omului, ori să-i chiuie veselia, într-o expresie rafinată, din veac în veac, să apere în acest fel
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
pentru toți copiii pe care îi călăuzește spre a-i reda spectacolului muzicii populare”. Vor fi existând poate și oameni care lovesc în ea - pretutindeni, și pe fiecare dintre noi ne amenință ei - dar, în cele din urmă, dreptatea se ivește, ca fulgerul din nori. E atâta încrâncenare în lume! Cu fiecare zi, pentru orice om, timpul alunecă în trecut. Dar, la Maria Șalaru, timpul se va continua, deoarece însădește copiilor, mugurilor care duc în timp o parte din ea, muzica
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
frumoasă”,murmura el, filtrându-și privirea. Îmbrătișarea o trimise dincolo de limitele înțelegerii omenești.. Sublimă iubire. Cuibărită la pieptul lui, se cufunda în visare și liniște. M.Joseph îi spuse că a sosit vremea ... „Nu”! Nu vroia, să plece. Zorile se iveau nemiloase. O asigură, că nimeni nu-i poate despărți ... imaginea lui se estompa, dispărând în neant. Auzea difuz pe cineva care o atenționa, că nu are voie, să atingă picturile. Aproba mecanic. Își pierdea mințile? Se uită la inelul de pe
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
bordură, botul mașinii îngropându-se în mâlul de pe fundul râului tulburat. Când să meargă și el, Cristian, în America, să-l cunoască personal că până acum autoritățile române nu vroiau să-i elibereze un pașaport! Când în sfârșit s-a ivit și ocazia, și maturitatea lui a depășit fazele de reproșuri la adresa părintelui, care a plecat departe de familie, lăsând uitarea să facă rădăcini, nu mai avea la cine pleca. În atâția zeci de ani, tatăl nu a cerut niciodată divorțul
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
putea fi vreodată de folos. Orice amănunt, care ar putea fi utilizat în construirea ulterioară a unei intrigi ori a unui șantaj cât de mic, este util și reținut cu prioritate de mintea-i destul de odihnită, de altfel. Când se ivește momentul propice, el știe să-l speculeze și să profite cu dibăcie de el, astfel încât, naivul șef de haită, care a avut proasta inspirație să-l accepte în mijlocul comunității pe care o păstorea, ajunge să-și piardă autoritatea asupra supușilor
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
de la acest Planetoid viu, de la Titanul pământ, care abia ne mai rabdă pe toți, ca pe niște “morți în viață”. În centrul lui, în Pământul Interior, e ceva sfânt și mare, e Marele Eon de bioluminiscență solară, din care se ivesc în copilăria umanității cei trei eoni distincți, primordiali: Existența, Forma și Beatitudinea. În Marele Eon e sămânța de Ființă primordiale a creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic. Iar în centru Pământului e Mama celor Vii, eonul al treilea
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
blocat parcă undeva într-un noiembrie aberant când cerul se scurgea inepuizabil, apăsător și acid în pământul suprasaturat și când orașul părea lichid, iată primul soare!... Nu își amintea să mai fi durat atâta amar de vreme până să se ivească soarele și cerul să se retragă epuizat, golit de conținut. Clima, își certifica în gând, o luase razna... Planeta supura... Ca un dar providențial așteptat cu morgă și disperare, scuturându-se de nori și ceață, astrul își redeschisese evantaiul de
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
să ne dea răspunsuri exacte despre funcția hologramele energetice și a rezonatoarele biofotonice, dacă dorim cu adevărat să obținem mântuirea prin frumusețe, adevăr și Iubire. Adică, mai bine zis, să obținem mântuirea prin Arte-transformarii Primului Principiu din care s-au ivit în zorii umanității cei trei eoni distincți: existența, forma și beatitudine. Să fiu eu, oare, doar sufletul, scânteia și Ideia de adevăr din Grecia antică ? Sau doar „ Copilul care joacă Dame „ , în sfârșitul istoria unei mari înșelătorii umane ? Există un
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]
-
celălalt din Ardeal au cântat păsărilor acestora duse de la cuibul lor, însetate de dor. Cântecele au fost stropul de apă vitală pentru ele, au fost câte o bucată de cuib, au fost fașa de pansament pe rănile dorului. Unii comentatori, iviți de fiecare dată și imposibil de evitat la astfel de evenimente, apreciază ca nefericit genericul spectacolului. Poate că, în mod persistent, Prutul rămâne o rană ce despică inima României, chiar și la sărbătoare. Poate că doliul românilor e albastrul Prut
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
act creator: „În lumea pământeană/ de tristeți/ a izbucnit în flăcări/ glasul visului/ orbindu-mi aripile/ Cred că ieșise/ din cuptor/ Soarele/ or vreo altă/ eternitate/ mă iubea cu furie/”. Din viziunea mitopoetică negulesciană nu putea să lipsească oul cosmic ivit din apele primordiale. El este Spiritul divin ce îl însoțește încă de la începuturile lumii, orientând sensul căutărilor sale printr-un organ privilegiat, canal și simbol al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
de aur, cât și aceea despre Tămâioasa moștenită de la strămoșii daci, chiar împotriva voinței regelui Burebista. De la marginea satului începea câmpia cea fără de sfârșit, adică uimirea și vraja depărtărilor nevăzute, ce păreau coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de soare mai frumoase decât poveștile mamei și decât Fata Morgana ce călca fără urme pe picăturile de rouă căzută pe ierburile unde sălășluiesc iepurii și dropiile. Drumul vieții Părintelui Mihail Milea a fost stabilit
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
2012 Toate Articolele Autorului Slăvi Slăvindu-Te Alunec în așteptări slăvindu-Te Cum primăvara Te glorifică Prin înfloririle Măriei Tale! Nebănuită cascadă azvîrlită peste talazurile lumii continuu Te cântă. Curcubeul Alunecă-n în oglinzile genunii Prin învolburări năucitoare Iederă șerpuitoare Ivește an de an Cercuri de lumină Albe, verzi, roșii, albastre Înfloririle Măriei Voastre! Reîntoarsă în surâs, Statornică, Neschimbătoare Alunec în extaz, slăvindu-Te Cu îngerii într-un glas Cum primăvara Te preamărește Glorificându-Te Prin trilul păsărilor cântătoare Prin florile
SLĂVINDU-TE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357905_a_359234]
-
Narațiune > " CU BANII CÂȘTIGAȚI DIN CAMPANIA ELECTORALĂ, AȘ FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cântărețul Mihai Trăistariu e un norocos. În fiecare an i se ivește ocazia unui turneu de anvergură, în care e solicitat peste puteri. Însă, campaniile electorale rămân, de cele mai multe ori, adevărate maratoane pentru artiști. Evident, doar unii au bucuria sau norocul să fie asociați cu imaginea unui partid sau chiar să semneze
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
Baciu... VIII. LACRIMA DE TARA, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012. Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughite în stejarul uitat de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor. Citește mai mult Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughite în stejarul uitat de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
acum pe scară largă. Era convins că aceștia conțineau multe chimicale care dăunează sănătății omului. Îmbătrânit înainte de vreme, devenit posac și urâcios, se împăca destul de greu cu situația, dar nu mai avea altă soluție și nici încredere că s-ar ivi un ceva mai bun. Spera să-și vadă copiii "ajunși", cum îi plăcea sa se pronunțe. Alte speranțe de mai bine, nu avea... După ce atmosfera, plină de bucurie manifestată fără rezerve, s-a mai risipit, Pavel și-a luat fata
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
Tarhon. Ca să-ți pui viața pe tavă, precum capul Sfântului Ioan Botezătzorul pe tipsia de aur, în fața Irodiadei și a fiicei sale Salomea, nu e un lucru lesne de înfăptuit. Îți trebuie mult curaj și o motivație serioasă. Se vor ivi mereu flămânzi care sunt gata să hăpăie hălcile de carne crudă și să soarbă din sângele tău, ca să-și potolească setea de senzațional, cu prostul gust al celor care doresc numai aventura și lucrurile de suprafață. Și atunci, ce-ți
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
psihic), o femeie curajoasă, puternică, având o voință fermă, o femeie care trăiește pe propriile picioare (la propriu și la figurat), care știe ce vrea și care și-a înfruntat destinul și s-a ridicat deasupra tuturor piedicilor și vicisitudinilor ivite în cale, încă din fragedă vârstă. Pe toate le-a lăsat în urmă, s-a împăcat cu sine. S-a împăcat cu Dumnezeu și apoi cu oamenii. Acestea sunt treptele edificării sale: împăcarea cu sine, cu Dumnezeu și cu oamenii
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
atâta vâlvă în lumea criticii literare și s-a păstrat ca o ars poetica în magia încă nedeslușită a cuvântului „galben” bacovian sinonim plumbului: „Stam singur în cavou... (care era din plumb) și era vânt...”, stare a naturii ce se ivește din senin și care poate avea urmări neprevăzute, uneori nefaste, ferește trupul de magica dezintegrare însă „eul viu” al poetului nădăjduiește într-o magnifică lucire a ideii pe care o înalță celestului deusian lipsindu-se de umbră. Din starea de
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
inima mea, cred ca este ceva în sufletul celui ce emigrează ce te împinge spre a nu te opri. Te gandesti chiar dacă aici în Spania lucrurile nu au ieșit așa cum sperai ba din contră ai ajuns dezamăgit amar, dacă se ivește posibilitatea unui nou început într-o altă țară, oare de ce nu as faceo, decât s-a mă întorc în România fără prea mulți bani mai bine sa m-a avânt mai departe. Ce ma deranjaza este faptul că unii dintre
JURNALUL UNUI CALATOR (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358327_a_359656]