3,184 matches
-
știut ce să facem cu libertatea. Și atunci ? Dispar subvenții pentru agricultură. Adică pentru mâncarea ieftină, locală, imediată. Pare mai ieftină cea de afară (cartofii !) dar cu ce preț, oameni buni ! Industrie ? Pe unde mai e ? Serviciile ? Jale și iarăși jale. Emigrație ? Asta da, și... mai crește ! Efecte imediate: petice la haine, încălțăminte proastă, încălzire așișderea, jafuri și tâlhării, alte probleme sociale! Nu pot excepta PRESA. Acum e regruparea cea mare. Chestiune de câteva luni. Băieții aceștia buni sau răi, meseriași
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
simple- reacții naturale și necontrolate ale omului la solicitările de ordin psihologic venind din mediul exterior.Ele au o întemeiere culturală și fac parte din codurile paralingvistice de comunicare și de expresivitate umană. În general, plânsul constituie semnul durerii, al jalei și al disperării. Dar există și lacrimi ale bucuriei, de ușurare și de limpezire a minții și a sufletului: „Plânsul adevărat e o ispravă paradoxală a minții: e metanoia, adică saltul minții dincolo de sine, în alt plan al înțelegerii“ (Andrei
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
alăpta pe prag etc. (cf. A, Gorovei, Credinți). Plânsul copilului era considerat „un fel de morb“, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor „(cf. S. PI. Marian, Nașterea). RÂSUL : Dacă lacrimile sunt semnul tristeții și al jalei, râsul reprezintă expresia bucuriei, o metaforă a vieții. În ample cercetări consacrate funcției rituale și magice a râsului în folclor și în mitologie, se arată că trecerea în lumea morții a eroilor din basm sau a neofiților în riturile de
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
Cale de întors nu este. Ne-am făcut iluzii, în noiembrie 2004, că regimul pesedist, cu tot ce a sădit el adânc, rău și ticăloșit, va fi înlăturat dintr-o lovitură. Nu-i nimic, va cădea din două. CORBII Din jale s-a reîntrupat PSD-ul, din jale și mâl. Așa cum există victime ale inundațiilor, așa există și profitori. Blestemul unora s-a dovedit mană cerească pentru Geoană și ai săi. Cu fiecare casă năruită, cu fiecare destin frânt sau animal
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
făcut iluzii, în noiembrie 2004, că regimul pesedist, cu tot ce a sădit el adânc, rău și ticăloșit, va fi înlăturat dintr-o lovitură. Nu-i nimic, va cădea din două. CORBII Din jale s-a reîntrupat PSD-ul, din jale și mâl. Așa cum există victime ale inundațiilor, așa există și profitori. Blestemul unora s-a dovedit mană cerească pentru Geoană și ai săi. Cu fiecare casă năruită, cu fiecare destin frânt sau animal înecat, PSD a mai urcat puțin în
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori legate de dragostea neîmplinită, dar, de cele mai multe ori, zugrăvind sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot fi: de dragoste, de joc și exprimă bucuria, atunci când aceasta este împărtășită. Se mai utilizează și catrene versificate
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
respect cavaleresc. În ea avem o imagine a bunătății, frumuseți, devotamentului, iar toată această admirație pare să fie rezumată în faimoasa poveste a soției Meșterului Manole. Legenda românească a lui Manole este prea cunoscută există și un vechi cântec de jale franțuzesc ca să nu dăm aici originalul. Ea a fost tradusă în franceză de J. Brun. "Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă trece Cu tovarăși zece, Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un simbolism admirabil: "Frunză verde de alună, Mă dusei noaptea pe lună, Să găsesc o floricică Care mult inima-mi strică, Și s-o-ntreb de ce-n grădină Pleacă fruntea și suspină? "Eu mă plec, floarea-mi răspunde, Căci o jale mă pătrunde, Arde sufletu-mi și geme, Căci mă trec fără de vreme. Trei zile sunt înflorită Ș-apoi cad de vânt pălită. De-abia cresc și mă fac floare, Abia mă-ncălzesc la soare, Și pe mine cade-ndată Umbră
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Giant, Caravan, Gong, Hawkwind, Camel, U2 (când vreau să mă dau cult & elitist); Motley Crue, Kiss, Van Halen, Iron Maiden, Judas Priest (la un fel de bar cu fete); Blackmore’s Night (să vă spun de ce?); iar când mi-e jale ascult Janis... Și blues, blues, blues... Că nimic nu-i mai frumos pe lumea asta decât bluesul, băutura & nevasta! (Uite, dom’le, m-am prostit sau îndrăgostit - fac rime!) VERBA WOLANd Mașinuțele și băieții Ruxandra CESEREANU Spuneam în episodul trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
5) - „S-a dus fiul meu departe” ... (sau „Pribegie, pribegie) Versuri: Rodica Teșu Refren: Refren: bis coda 6 Refren: Muzică: Rodica Teșu S-a dus fiul meu departe De mult nu mai scrie carte Înapoi când va veni Multă jale va găsi A plecat spre zări străine A crezut că-i va fi bine Dar Dolarii, precum știți Sunt din greu, din greu munciți. Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima
?S-a dus fiul meu departe? ... (sau ?Pribegie, pribegie) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84087_a_85412]
-
mie subiectul de tabloid îmi sună ca o stupiditate redundantă. Sunt suficient de bătrână, cred, ca să-mi fi devenit complet indiferent nu doar că e fiul unui actor de care am fost fermecată în copilărie (în Idiotul ori în Din jale se întrupează Electra); pentru ca apoi să mă exaspereze la televizor; ba chiar mie, spectatorului, mi-e deja indiferent și că e fiul actriței formidabile (și dramatic de nedreptățite, în faimă) care e Tatiana Iekel. Pentru mine, simplul fapt că a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
decât/cel ce-ți scrie ă... ț oricum ar fi și tu ești/manufacturat în china“. În cele din urmă, poemul și nu-ți mai dau drumul conține expresia unei disperări autentice de a nu găsi nici o transcendență în spatele cuvintelor, jalea în fața lipsei de sens pe care poezia, în loc s-o alunge, ajunge s-o instituie: „ți-ai întors unghia recunoaște/âncercând să râșcâi stratul de sens/de pe versul în care te-am zăvorât fără milă/crezând că s-ar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
înmormântarea. Covorul de cununie țesut de mâna ei a fost dat de pomană mirelui. Muzica care trebuia să-i cânte la nuntă, i-a cântat la înmormântare. Tot satul a participat la înmormântarea ei. A fost un plâns și-o jale de nedescris. Dumitru Cronț în vârstă de 86 de ani povestește că pe când era flăcău, mergea cu tatăl său la tăiat în pădure. După ce au trecut de marginea pădurii, în plină toamnă au văzut două femei dezbrăcate în pielea goală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în care să pună un purcel, un cățel, puișori, oi, capre, îmbrăcăminte, ceva unelte și mâncare dacă mai încăpeau, plus copiii, indiferent de vârstă. Restul lucrurilor (casă, turmă de oi, vaci, recolta de pe campa a rămas de izbeliște. A fost jale mare!” Una din problemele abordate de presă gorjeana are în vedere situația țărănimii din țara vecină. Într-o primă etapă, după ruptură cu Moscova, regimul de la Belgrad a acționat în direcția generalizării cooperativizării agriculturii, prevăzută de altfel și într-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
multe instantanee, absolut remarcabile, cad cenzurii care dorește ca totul să fie cât mai aproape de perfecțiune. — Bei o berică? — Da! — Ce faceți în timpul zborurilor lungi? — Nu pot să dorm niciodată. Când călătoream între conti nente, citeam, studiam partituri. E o jale că nu pot să dorm în avion, spre deosebire de Plácido, care, de cum a urcat, trage pe dreapta și e fresh după. Emmanuel obișnuia să bea o cafea pe la 11 seara. Da’ cum bei tu seara cafea?" J’ai une bonne conscience
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o cafea pe la 11 seara. Da’ cum bei tu seara cafea?" J’ai une bonne conscience ou pas du tout! — Cu fusul orar aveți probleme? Nu. Când mergeam în America, plecam seara și ajun geam seara. Continui ritmul de aici. Jalea era când mă întorceam. După ultimul spectacol nu dormi, pentru că îți vâjâie totul în cap. A doua zi, te pregătești, pentru că seara zbori. În avion nu dormi. Ajungi în Franța dimineața și continui ziua. E a treia zi de nesomn
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fost pentru totdeauna, deoarece nu ne-am mai reîntâlnit niciodată până la sfârșitul vieții. Eu, de exemplu nu iam mai reîntânit niciodată pe mulți dintre foștii mei colegi sau prieteni. Am aflat întâmplător sau nu, după ani de zile, cu jale în suflet, că unii dintre ei au trecut deja în lumea umbrelor. Pentru unii dintre noi, drumurile s-au despărțit pentru toată viața. Fiecare cu destinul său, cu ulicioara lui. Așa s-au dus vremurile, cu totul deosebite față de cele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dădeam și la rudele noastre care erau în suferință Când vedeam pe verișorii și băieții vecinilor noștri cu traistele pline în spate cu țesături, haine, scoarțe și cine știe câte mai duceau și plecau, mi se umpleau ochii de lacrimi, nu de jale ci de invidie că nu plecam și eu, de și știam că era foarte greu. Foametea a fost în iarna anului 1946/1947 și transportul pe tren era extrem de greu și ca un paradox păgân, iarna,era similară cu cea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
deprinsă poate de la acel Picasso ale cărui monstruozități mă făceau să mă înfior de plăcere, în adolescența mea atât de tulbure, de străină de lume: „Trei sâni avea femeia / Și pântecul metalic simbolizând pudoarea întâiului amor / Chema în ritm de jale săgețile cu miere“: opulență carnală, virginitate și viol. De Ion Barbu am luat cunoștință abia spre sfârșitul liceului, după Arghezi și Blaga. Prozatorii noi, G. Călinescu, Cezar Petrescu (Calea Victoriei m-a dat gata și mi-a umplut viața de reverii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Ono a murit. Narațiunea stufoasă înaintează pe mai multe căi deodată. Câteva istorii se derulează simultan. Această simultaneitate face ca romanul să fie o frescă ce deplânge apusul tradiției japoneze. Personajele sunt distante, îndepărtate, rigide. Ceea ce impresionează până la lacrimi este jalea zilei încheiate, tot așa cum ne-au străpuns sufletul rămășițele zilei. Confuzia este modul principal de dezvăluire a personajelor. Cel mai adesea personajele se ratează unul pe altul, ceea ce vrea să spună că nimeni nu descifrează pe nimeni. șerpuind printre ființe
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unde "sălășluia miezul viului". Tandrețea cu care cercetează trupul iubit (spate, craniu, picior, piele, inimă, vârstă, mijloc, mână) e și ea o formă de apărare, tristă și neputinicoasă. Trupul e pentru Szirtes încântare și exasperare deodată ("Ereditatea murmură în gene jalea bolilor"). Într-o vreme obsedată de demitizarea sentimentului, de golirea lui până ce nu rămâne decât sexul din el, o vreme ce se desfată cu vulgarități și reduce inexprimabilul la dimensiunea vorbei banale, tandrețea lui George Szirtes ocrotește basmul. Poemele lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că nu fumez în clipa asta știm amândoi ce e în spatele norilor cum știu că dincolo de vocalele tale ce de-a vocale în "dragul meu"! se află sufletul și răsuflarea ta ca lacrimile mele de dincolo de vorbe, nu lacrimi de jale, nu-s din vina ta, doar lacrimi zvântate "lacrimi de suflet" cum se zice la mine-n țară adică aici unde și sunt despre începuturile mult visate, chiar dacă mă întreb acum dacă se-mplinesc visele vreodată. Ți-aș mulțumi dar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
locuiesc toți strămoșii, toate amintirile mele. Nu-i vorba doar de amintiri din trecut, ci de un fluid ce depășește hotarele istoriei. LV. În marginea luminii e un volum îndrăgostit de strălucire. Și totuși toate poemele au nopțile lor de jale, de spaime nemărturisite. Ce altceva dacă nu suferința ta bine ascunsă dă viață versului? MK. Așa e, nu pot scăpa de această față ascunsă a mea. Nu există lumină fără întuneric, dar nici suferință fără bucurie. Nu pot scrie decât
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Poate pretențiile mele sunt prea exagerate, dar poate că nu. Și atunci cu puțină șansă, la un local din colț, poate voi da peste unchiul țigăncii, are mai mulți, îi cheamă Fărâmiță Lambru, Ion Budală, Gheorghe Zamfir ș.a. Dorul și jalea din cântecele lor au o vrajă care îmi place, e pe măsura alienării mele, îmi oferă o șansă de alinare. Acțiunea terapeutică a cântecelor lor, pe care o simt în viscere, este sufletească, psihologică, dau cu plăcere toți banii. Nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]