42,645 matches
-
sancțiunilor aplicate fiecărui membru și să o comunice, la solicitare, celor în drept. Secţiunea a 2-a Competența organelor jurisdicționale Articolul 110 (1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează și funcționează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârșite de medicii înscriși în acel colegiu. (2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează și funcționează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârșite de medicii înscriși în acel colegiu. (2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează și funcționează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri abaterile săvârșite de membrii organelor de conducere ale colegiilor teritoriale și contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale. (3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcțiile de
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
nu au fost invocate expres, prin contestație. (4) Pentru plângerile soluționate în primă instanță, Comisia superioară de disciplină adoptă una dintre soluțiile prevăzute la art. 121 alin. (5) . Articolul 130 (1) Decizia Comisiei superioare de disciplină are valoare de act judecat definitiv și nu mai poate fi atacată la nivelul Colegiului Medicilor din România. (2) Împotriva deciziei de sancționare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
acestui tip de cauze este faptul că soluționarea laturii civile se va realiza ținându-se cont de dispozițiile Codului de procedură fiscală, iar nu de dispozițiile Codului civil. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, că, „în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. “ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 alin. (1) privind obligația statului de a respecta obligațiile din tratatele la care este parte, art. 16 - Egalitatea
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 17. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 29 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253952]
-
IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 46. Prin Decizia nr. 20 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1071 din 18 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a respins, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la următoarea problemă de drept: „Interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a)-g), l) și n), art.
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
pronunțarea unei decizii în recurs în interesul legii sau a unei hotărâri prealabile. ... 59. Prin deciziile nr. 20 din 15 octombrie 2018 și nr. 10 din 28 iunie 2021, evocate anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nu a analizat textele legale supuse interpretării prin prezenta sesizare. A reținut, în ceea ce privește dispozițiile art. 32 din Legea nr. 50/1991, că acestea constituie mecanismul de exercitare de către autoritatea administrativă competentă a atribuției
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 376 din 15 aprilie 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.784/270/2015 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 rezultă că instanța constituțională a apreciat că, în materie de competență, regula este că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul, iar, în mod excepțional, în cazuri anume prevăzute de lege, recursul se judecă de instanța ierarhic superioară. ... 6. Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
nr. 369 din 30 mai 2017 rezultă că instanța constituțională a apreciat că, în materie de competență, regula este că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul, iar, în mod excepțional, în cazuri anume prevăzute de lege, recursul se judecă de instanța ierarhic superioară. ... 6. Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a acestor dispoziții, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cauza ar rămâne să fie soluționată de Curtea de Apel Bacău (contrar Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017), întrucât, pe de o parte, art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă interzice declinarea la
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. ... 11. Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, sunt neconstituționale, contravenind celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017. ... 12. De asemenea, apreciază că dispozițiile art. 135 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: – Art. 27: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)“. ... 18. Prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016. Însă având în vedere că interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a raportat la art. 483 din Codul de procedură civilă, Curtea se va pronunța asupra acestora din urmă astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018. ... 20. În legătură cu
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea observă că acestea sunt criticate sub aspectul competenței instanțelor judecătorești în materia recursului privind cererile evaluabile în bani în contextul pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. ... 26. Anterior publicării Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a unificat practica divergentă a instanțelor judecătorești cu privire la stabilirea competenței materiale de soluționare a recursului în favoarea curților de apel, respectiv a instanței supreme și a stabilit, prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, revine curților de apel. ... 27. Având în vedere cele de mai sus, Curtea observă că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost deja confirmată constituțional, în mod incidental, prin paragraful 68 al Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018, precitată. Totodată, Curtea observă că prin Decizia nr. 727 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
și Justiție în cazul recursurilor împotriva hotărârilor pronunțate în apel de tribunale. În considerentele deciziilor menționate, Curtea Constituțională a făcut referire la Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 28. În fine, Curtea reține și faptul că în prezent, prin Legea nr. 310/2018, dispozițiile art. 483 alin. (3) din Codul de procedură civilă referitoare la scopul recursului au fost modificate în sensul că „Recursul urmărește
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
că „Recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de tribunale în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, se judecă de curțile de apel, iar recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de curțile de apel în cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei, indiferent de calitatea părților
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
iar recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de curțile de apel în cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție. “ ... 29. Pentru toate acestea, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]