3,923 matches
-
se sustrage exprimării directe. Un labirint de senzații și de gânduri se traduce în versuri reci, sticloase, dar pline de un sânge viu care le irigă în interior. Rareori o scriitură mai exactă metaforic a transcris o mai puternică tensiune lăuntrică. Tot așa cum o aparentă detașare ascunde cel mai radical pesimism. În ultimele poeme, versul se dezgolește de coaja metaforelor biblice sau shakespeariene și poetul rămâne singur pe scenă, cuprins de friguri, tremurând ca varga în fața neantului care se cască la
„Călare pe un iepure șchiop” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2792_a_4117]
-
poezie ale lui Constantin Abăluță reprezintă adevărurile inimii sale. La începutul unei cronici la un volum de Emilian Galaicu Păun el explică avantajele criticului-poet față de criticul-critic atunci când e vorba de volumele de poezie. Cel mai important este sentimentul de "empatie lăuntrică" existent între criticul-poet și poetul despre care scrie și inexistent la criticul-critic. Evident, acesta poate să existe, caz în care comentariile criticului poet pot fi mult mai nuanțate decât cele ale criticului critic. Dar dacă această "empatie lăuntrică" lipsește? Nu
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
de "empatie lăuntrică" existent între criticul-poet și poetul despre care scrie și inexistent la criticul-critic. Evident, acesta poate să existe, caz în care comentariile criticului poet pot fi mult mai nuanțate decât cele ale criticului critic. Dar dacă această "empatie lăuntrică" lipsește? Nu riscă poetul transformat în critic să judece greșit un confrate pe care nu îl înțelege sau cu textele căruia nu rezonează? Putem fi siguri că, dacă s-ar fi încumetat să scrie critică literară, Ioan Alexandru l-ar
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
fi siguri că, dacă s-ar fi încumetat să scrie critică literară, Ioan Alexandru l-ar fi apreciat așa cum se cuvine pe, să zicem, Șerban Foarță? Sau putem fi absoluți siguri că un critic literar este complet imun la "empatia lăuntrică"? Ideea e frumoasă, dar parcă nu aș absolutiza. La Constantin Abăluță, judecata cu inima operează, așa cum este normal în două situații: la selecția autorilor recenzați (pe bază de afinități, sunt urmărite sensibilitățile care consună sau măcar sunt compatibile cu cea
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
exponatelor de muzeu. Nici gînd. În loc să adopte o strategie de memorialist care se uită prin tunelul timpului și îi face favoarea cititorului să pătrundă într-un trecut îndepărtat al cărui stăpîn e memorialistul însuși, Pintilie aduce totul într-un prezent lăuntric cu care se ceartă, în care totul se întîmplă acum, o febrilă operațiune de montaj a unui film-carte la care, fără să aibă habar probabil, scriitorul-regizor a început să lucreze cu 30 de ani în urmă. Lada cu vechituri pe
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
credibilitate în planul reprezentării, lucrările Eugeniei Iftodi aspiră la un statut de echivalență cu lumea pe care o descriu. Ele ies din fragilitatea codului și din acea complicitate asumată în jurul unei convenții, pentru a se transforma, în virtutea unei puternice presiuni lăuntrice, în locuri, în animale, în oameni vii, în izbînzile și în impasurile unei vieți egale cu sine pînă la ritualizare. Nici vanitatea luării în stăpînire și nici măcar legitimul orgoliu de artist nu pot fi descifrate în aceste desene, în aceste
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
roman poate avea forma unui dicționar cu un număr exact de cuvinte (Dicționarul khazar roman-lexicon în 100.000 de cuvinte; ed. I, 1998, Nemira; ediția a II-a, Paralela 45, 2005), rebus (Peisaj pictat în ceai, Univers, 2000), clepsidră (Partea lăuntrică a vântului, Paralela 45, 2003), îndreptar de ghicit în tarot ( Ultima iubire la }arigrad, Paralela 45, 2006). Adam și Eva și Mantia de stele au structuri narative similare: istorisesc șapte și aparent doar șase povești de dragoste. În romanul românesc
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
trei zile. Ce ar fi de observat? Ar fi vorba, întâi, de un evident dezechilibru, biserica noastră și slujitorii săi acordă o prea mare atenție, bunăstării materiale, strângerii de avuții, în detrimentul adevăratelor comori, cele duhovnicești, care presupun modestie, umilitate, înflorire lăuntrică, nu trupească. Și apoi: numărul mare de biserici de la noi e oare, într-adevăr, o măsură a religiozității acestui popor sau doar un mod ocolit de a-și spăla păcatele așa, prin ridicarea de locașuri de cult? Dacă ar fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
al lirismului însuși ce n-ar putea fi substituit prin nici o explicație. Atingînd un punct contemplativ (un gol ce instrumentează substanța poeziei, venită parcă din afară, din mirajul citadinismului american), poetul își dă seama de constanța izolării (inadaptării) sale, de lăuntrică factură, manifestîndu-se indiferent de situarea sa pe meridiane: "la urma urmei, fugi de acasă pentru a fi fericită/ sau pentru că fericirea de-acolo nu te mai satisface,/ pare monotonă, la fel de monotonă ca viața de aici,/ chinuită între cîțiva dolari, datorii
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
frapantă că momentele de subtilitate dispar. De aceea piesele nu mai au psihologie, doar dinamică apocaliptică. Subînțelesurile sunt stîrpite în numele trepidației ca scop în sine, iar artiștii sunt înlocuiți cu saltimbanci atinși de spasme. Astăzi fiecare actor e opusul omului lăuntric, ins înzestrat cu o densitate de caracter și cu o vînă de spirit. În loc de mediumuri zbîrnîind la unison, dăm peste carcase sportive alternînd măscările cu aluziile lascive, atunci cînd nu se mărginesc să-și arcuiască membrele în trucuri scenice care
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
fiind atât presiunea formidabilă la care a supus apoi URSS România, cât și firea sa foarte prudentă, ezitantă, cu reflexul vechii frici față de ruși. Cert e că Ceaușescu a declanșat intempestiv și temerar desprinderea în fapt de tutela Moscovei, deschiderea lăuntrică a supapelor naționale încremenite în anii anteriori și politica externă autonomă a României, într-un cuvânt primul dezgheț în accepțiunea corectă a cuvântului. Debarasarea științei istorice de carcasa stalinistă înăbușitoare, apărarea resurselor naționale de lăcomia perfidă a „prietenilor“, repudierea dictatului
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
RUSALII. Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt reprezintă unul dintre marile praznice împărătești ale Mântuitorului. RUSALII. Cincizecimea este o denumire de sorginte greacă, care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști. Sărbătoarea de Rusalii este a încheierii lăuntrice a noului legământ al harului și iubirii, prin Coborârea Sfântului Duh, reprezentând și consacrarea solemnă a bisericii întemeiate de Isus Cristos, scrie calendarinterculrural.ro. RUSALII. Duhul Sfânt nu este dăruit numai bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
sale (Fundația Academia Civică, 75 000 lei); Marguerite Yourcenar - Ca o apă care curge (Ed. Polirom, 98 000 lei); Miodrag Bulatović - Amantul morții (Ed. Paralela 45, 75 000 lei); Agim Isaku - Bâta (Ed. Polirom, 109 000 lei); Milorad Pavić - Partea lăuntrică a vântului sau roman despre Hero și Leandru (Ed. Paralela 45, 90 000 lei); Norman Manea - Plicul negru (Ed. Cartea Românească, 100 000 lei). ; Phillipe Rondot - Istoria Irakului (Ed. Corint, 99 000 lei); Jeannine Quillet - Cheile puterii în Evul Mediu
Agenda2003-20-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281025_a_282354]
-
deschisă, pe care au visat-o și au așteptat-o generațiile postbelice (de la „șaizeciști” la „optzeciști”) și în care literatura contemporană, pierzându-și rolul central într-o societate malformată de stat, și-a câștigat o dimensiune de libertate: nu numai lăuntrică, rezistentă, subversivă; ci și exterioară, socio-politică, „firească”. Ce se mai poate pierde, totuși, în acest context de libertate (auto)celebratoare, în care alte și alte cărți, noi și noi autori apar sub ochii cititorilor și ai cronicarilor literari? Care ar
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
săgeți și de os, / e sabia nunții. Afară e viața și noaptea albă de urale. / Afară lumea se pierde în zugrăveli fără rost. / Afară sunt mai trecător ca roua, mai slab ca frunza / și mai orb ca fierul" (Afară). Viața lăuntrică e astfel livrată acestui "afară", plin de feeria unor impredictibile, nesecate metamorfoze. În așa măsură seducătoare, încît ființa nu ezită a se contopi cu neînfrînatul flux imagistic, a deveni una cu substanța lui oceanică, încrustată cu referințele unei civilizații de
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
a ei. Neputînd accepta criza în ființa sa, Ion Cristofor o expulzează proiectînd-o asupra veacului multimalformat, „în care s-au închis toate templele” iar „academiile au ajuns pe tarabă”, unde „marea doar marea se întoarce dezgustată”. O manieră de protecție lăuntrică.
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
natură, Mariana Ionescu oferă un text "dificil" prin hybris-ul analitic al unor pagini, și ceea ce este mai grav, necurățat de un anume manierism. Ceea ce nu știrbește valoarea a cel puțin 100 de pagini performante, prin acel vibrato al exegezei lăuntrice, prin ingeniozitatea investigației legăturilor periculoase dintre viață și arte, prin ridicarea (mântuirea) ardentei biografii intelectuale la puterea ficțiunii. Mariana Ionescu, Exerciții de fidelitate, Editura Eminescu, București, 1999, 237 p., f. preț
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
autonomia femeii trebuie să înceapă de acasă, de la atmosfera familiei în care trăiește. În plus, eliberarea sexului feminin de sub presiunea tiparelor masculine de viață nu se va putea face fără o prealabilă metamorfoză psihologică, adică fără un fel de preschimbare lăuntrică în urma căreia femeia își va schimba radical optica despre lume. E vorba de desființarea unor mituri pe care tradiția i le-a întipărit în minte cu scopul de a o aservi. Potrivit autoarei, una din trăsăturile dominante ale culturii europene
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i chiar complice". Ce noroc pentru regimul comunist
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
a aparține unei colectivități e necesar să dispui de un minimum de consens lăuntric în ce privește conținuturile vehiculate prin vorbire." Întrebarea mea suna așa: „Nici dvs., nici eu și nici mulți, mulți alții din generația noastră nu am obținut acest «consens lăuntric». Dacă nu ne-am recunoscut niciodată în ceea ce s-a vorbit public, în discursul oficial, care a fost patria noastră? Am avut noi o patrie? Nu suntem noi, toți cei cărora li s-a furat conținutul limbii, cei fără de patrie
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
a căzut în gol. În răspuns nu era vorba de nici un „noi", de nici o dorință de a înțelege împreună ceea ce trăiserăm împreună. Discursul comunist ne expropriase țara și Hertei Müller, și mie. Ce se întâmpla cu toți câți pierduserăm „consensul lăuntric" prin limbă? Din ce comunitate mai făceam parte? Cum arată un om fără de patrie, unul care pierde legătura oficială cu limba în care scrie și vorbește? Ce urmări are o asemenea deposedare de proporții pentru relația fiecăruia dintre noi cu
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
trecere fanteziei subliminale ce reprogramează dar nu elimină, remodelează, dar nu suprimă inflorescența imensă de aspecte ale lumii fenomenale, cu rădăcinile împlîntate în cea morală. ,Eliberarea" de forme nu înseamnă decît o beție a refacerii formelor în duhul unei autenticități lăuntrice, girat de dicteul automat. Amestecului de nebunie, eros, pozitivism, civilizație etc. îi datorăm la C. Abăluță tablourile unei prezențe care tinde a suprima vidul solitudinii, altminteri decît cultura artificiului, cu însăși efervescența unei materii care, admisă în starea unei ,magice
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
Putna, semnate de pictorul Constantin Flondor, una atingea interioritatea sumbră a devenirii noastre, pe treapta caricatural jalnică unde aniversarea poetului fusese împinsă de către dictatură, în ianuarie 1989. Și inscripția de pe tablou, în chiar ziua vicleimului oficial, rememora un întreg cutremur lăuntric, - o nebuloasă de întuneric, pe care citeai, dur scrijelată, trimiterea la Eminescu: „plânsu-mi-s'a" - aleanul românesc ajuns insuportabil suspin al elementelor. Talentul lui Flondor nu e acela al unui justițiar pornit să pedepsească aprig. Însă resursele sale, desenul, oricât de
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
ce ne poartă prin infinitul lumii exterioare, de la un lucru la altul, din ce în ce mai departe. Variațiunile sunt și ele o călătorie. Dar această călătorie nu ne poartă prin infinitul lumii exterioare, ci în interiorul unui alt infinit, în interiorul nesfîrșitei diversități a lumii lăuntrice care se ascunde în orice lucru. în variațiuni, Beethoven a descoperit, așadar, un alt spațiu de explorat.Variațiunile sunt o nouă invitație la călătorie" (s.a., pag. 192). Romanul lui Kundera se centrează în jurul unui personaj principal, care polarizează frenetic toate
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
în perfect acord cu starea de derelicțiune nervoasă în care, istoricește, acesta s-a aflat în ultimii șase ani: „Popasu și Chibici își iau rămasbun. Eminescu, supărat că-l lasă acolo, nu le răspunde. Îi roagă din priviri (cu lacrimi lăuntrice, fierbinți) să intervină. Dar cei doi compatrioți au ajuns deja la ușă, își strâng mâinile (Popasu cu Leidesdorf, Obersteiner cu Chibici și invers). Atunci, poetul (profitând de neatenția acestora) se repede, în sfârșit, la gazetă, o mototolește și, cu gesturi
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]