4,995 matches
-
în consideră purtătorul de cuvânt al Bisericii. Pe scena politică acest partid are o poziție bună. După alegerile din 1992, Partidul Creștin Democrat Lituanian figura printre partidele politice importante; între 1996 2000 a făcut parte din coaliția guvernamentală. Divizarea religios / laic se situează pe locul secund, imediat după divizarea economică, dar importanța religiei în Lituania este în declin. Rezultatele electorale decepționante ale principalului partid care reprezintă Biserica, creștin democrații, la alegerile din 2000 (3 locuri din 141) arată slaba susținere pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
la început un impact mai redus decât în Lituania, dar importanța ei s-a mărit cu ocazia alegerilor parlamentare din 2002. În 1998, cel mai important grup care reprezenta interesele religioase creștin-democrații nu a fost reprezentat în Parlament, problemele religioase / laice părând a fi mai degrabă de competența instituțiilor politice. Dar creștin democrații au reușit să revină în 2002, grație și activității Bisericilor tradiționale. Ca reacție la dezacordul popular privitor la guvernare, liderii principalelor Biserici ale Letoniei Romano-Catolică, Ortodoxă și Baptistă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
statutul unei linii secundare de împărțire rezultat al luptei Bisericilor împotriva corupției conducerii. D. Clivajul religios fără importanță (în Estonia) Biserica din Estonia a găsit că tactica rămânerii la distanță față de competiția politică și evitării oricărei confruntări deschise cu conducerea laică îi servește cel mai bine interesele. Față de Biserica Catolică cehă, Biserica estoniană are o mai bună poziționare în ceea ce privește legătura cu identitatea națională, însă aceasta a ales să nu intervină în politică. Aceasta se datorează în primul rând slăbiciunii instituționale. Această
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
populației rurale.21 Un al doilea clivaj structurant are în vedere opoziția dintre maximaliști și minimaliști, în continuarea directă a observațiilor lui Daniel-Louis Seiler. Al treilea clivaj privește opoziția centru versus periferie. Al patrulea clivaj se structurează în jurul opoziției între laic și religios. În sfârșit, al cincilea clivaj înnoiește și presupune o distincție între partidele autoritare și cele democrate. În plus, De Waele propune un clivaj potrivit unei structuri originale de conflict între tradiționaliști și occidentaliști (inspirată de Gyorgy Markus). Pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mesianică cu un călugăr care i-a dat sfaturi pentru binele României. Această investitură prin intermediul unui călugăr i-a permis lui Constantinescu să-și minimalizeze atacul în raport cu o problemă care ar fi fost boicotată într-o democrație care se vrea laică. Am reprodus acest schimb de cuvinte pentru a ilustra amplitudinea penalizării indirecte a acestui consens religios care caracterizează scena politică românească. Sigur că nu e vorba atât de o problemă legată de credință, cât de una legată de aspectele complementare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
periferiilor, pol urban, industrial vizavi de mediul rural, pol al posesorilor (în colectiv) vizavi de salariați. Clivajele transformate ale modernității, s-ar putea spune disimulate prin alte clivaje ale comunismului de aceeași natură, produc o societate modernizată, industrială și urbanizată, laică și uniformă: o societate după modelul celei occidentale, chiar dacă în timpul comunismului această latură rămâne ascunsă sau cel puțin nu era afișată. O dată cu prăbușirea regimului comunist, aceste clivaje se conturează într-o manieră pe care anumiți analiști o asimilează unei a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ținând seama de schimbările actuale ale situației geopolitice /59 3. De ce o nouă Moscovă la Bruxelles? /62 Note /72 Partide politice cehe și clivaje fundamentale: o pertinență regăsită (Michel PEROTTINO) / 75 1. Clivajul dominant: proprietari/muncitori /77 2. Clivajul religioși/laici /82 3. Clivajul urban/rural /84 4. Clivajul centru/periferie reconsiderat /86 Note /89 Formarea clivajelor și partidelor politice în Letonia după obținerea independenței (Andris RUNCIS) / 95 1. Introducere /95 2. Formarea clivajelor /96 3. Dimensiunea independenței clivajului centru/periferic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și hotărîrea ca la Institutul Teologic din Cernăuți procesul de învățămînt sa se desfășoare în limba română și, poate cel mai important pas, crearea catedrei de limba și literatura română la gimnaziul din Cernăuți, cea mai înaltă instituție de învățămînt laic din Bucovina, care din 1849 va își va completa cursul cu toate clasele, devenind gimnaziu superior. Pentru ocuparea acestei catedre, s-au înscris la concurs personalități remarcabile ale vieții culturale din Bucovina, dar la concurs au participat doar Teoctist Blajevici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde „un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor în biserică, cîntarea corală în îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase“ (p. 13). Toate aceste aspecte „au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare a liturgicii naționale a sărbtorilor creștine în Bucovina“ (p. 9
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
limba română pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea, cînd a fost acceptată și limba ruteană ca slujbă de oficiere în bisericile din satele unde rutenii deveniseră majoritari. Sînem în deplin acord cu dl. Iosif Selejan că între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important în coordonarea vieții colectivităților sociale. De aceea credem că, o dată cu frecventarea bisericilor ortodoxe din Bucovina, în practicile ritualice ale ucrainenilor au trecut numeroase elemente românești. În anul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vieții publice. Deși Philippe Ariès, autoritatea incontestabilă în istoria culturală a reprezentărilor occidentale ale morții, susține că acest gen de portrete erau mai degrabă rezervate membrilor clerului, un alt cercetător, Anton Pigler, inventariază un registru mai larg, ce include figuri laice în țări precum Olanda sau Ungaria. O stranie metamorfoză... [...].animă aceste portrete în secolul al XIX-lea: deși realizate după moartea subiectului, artistul începe să îl imagineze adesea ca pe un om viu. Primită fără bucurie, sarcina le revenea de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
după trei-patru ore de la revenirea în biserică, icoana își revine. Și Icoana Domnului Iisus s-a aburit de două ori în cei cinci ani, de când se face această procesiune. Acestea sunt niște taine. Dincolo de pământurile mănăstirii este lumea voastră, lumea laică. Am dedus că anii ce vor urma, vor fi grei, până se vor întoarce oamenii la credință. La noi, Maica Domnului, a avut grijă totdeauna să ne lase lada cu făină, cufărul cu zahăr și lingura de ulei pline”. Și
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în conflict asupra modului democrațiilor occidentale. 2. Comunicarea, criteriul regimurilor politice. Comunicarea reprezentativă fondase cu timpul vechiul nostru sistem republican, occidental; la fel, comunicarea expresivă o ajutase în această sarcină. Dar a sosit tautismul. A) Comunicarea reprezentativă: religie republicană și laică. Mașinile politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul însuși al
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în această sarcină. Dar a sosit tautismul. A) Comunicarea reprezentativă: religie republicană și laică. Mașinile politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul însuși al separării laice, al cărui instrument este reprezentarea. Reprezentarea presupune o separație între reprezentant (relativ, mereu variabil) și reprezentat (absolut, intangibil, nenumit). Ca urmare, putem înțelege că reprezentarea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
politice ale acestei religii republicane prezintă exact aceleași caracteristici ca mașinile comunicative. Ele sînt mașinile tehnicii sociale. În timp ce mașinile tehnice sînt cazuri particulare ale religiei laice, mașiniste a Republicii. Ele au în comun un concept fondator: principiul însuși al separării laice, al cărui instrument este reprezentarea. Reprezentarea presupune o separație între reprezentant (relativ, mereu variabil) și reprezentat (absolut, intangibil, nenumit). Ca urmare, putem înțelege că reprezentarea politică și mașinistă constituie un bloc: unitățile discrete, analitice, dar adunate într-un lanț reprezentativ
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
frunte ne-au transmis în același timp o dragoste excesivă pentru comunicare, pentru mașină, pentru o societate civilă eliberată de obstacolele sale146. Ei au pus primele baze ale religiei mașiniste, universalii ale societății civile. B) Comunicarea expresivă: religie republicană și laică Această comunicare expresivă este cea a unui Spinoza sau a unui Leibniz. Ea nu a fost niciodată aplicată integral. Cu atît mai puțin prescrierile din Tratatul despre autoritatea politică. Spinoza, constituționalist, este ignorat: el apelează la comori de ingeniozitate pentru
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
simbolizare forte, cea a Dumnezeului din Biblie, în stil american, sau a dumnezeului secular al științei. Nu lipsea decît Dumnezeu pentru a închide și a lega ansamblul: iată ce se face cu Dumnezeul american, protestant și mercantil, sau cu Dumnezeul laic, aducînd adevărul social, universal și definitiv, al generației a cincea de calculatoare. Concluzia capitolului al III-lea: Confuzia, a treia definiție a comunicării Făcuți să dispară: mesajul, subiectul emițător, subiectul receptor. Suprimate: realitatea subiectului, realitatea lumii; apusă: realitatea interactivă a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a limbii și limbajului filozofilor, ca și a problemelor lor, de un public cât de cât mai larg, mai „deschis” și curios de textele lor, s-au „aventurat” Într-un limbaj eseistic, apt nu numai de a atrage și pe „laici” spre terenurile aride ale gândului, dar și de a salva Întreg, uriașul domeniu de acea Înstrăinare pe care o resimțim acută și dureroasă azi, noi, cei care nu ne „mulțumim” doar de a crea și de a viețui În limitele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gânduri de completare: astfel, descompunerea (putrefacția) este un simbol alchimist, o poartă (sau o condiție) necesară înălțării la cer. De asemenea, oglinda nu admite doar un aspect reflexiv și un spirit narcisiac, ci și un element religios. Ambivalența simbolisticii oglinzii (laic și profan) pretinde similitudinea dintre creația naturală care e o imagine în oglindă a naturii divine. Oglinda spune adevărul "Cuique suum reddit" și "Întoarce fiecăruia ce-i dă". Complexul bacovian, așa cum îl denumește, îl descrie și îl explică pe larg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
statului pentru recunoașterea prin decret a șefilor cultelor, a conducătorilor de eparhii, a celorlalți ierarhi și a celor asimilați acestora; ... i) ia act de forurile de conducere alese, precum și de persoanele care urmează a ocupa funcții de conducere, clericale și laice, din cadrul cultelor, cu excepția celor prevăzute la lit. h); ... j) acorda persoanelor ce urmează să intre în rîndul personalului de cult autorizația de a exercita funcții corespunzătoare și ține evidență acestora; ... k) autorizează înființarea așezămintelor monahale; ... l) autorizează, potrivit legii, înființarea
HOTĂRÎRE nr. 939 din 10 august 1990 privind organizarea şi functionarea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107247_a_108576]
-
ierarhi și a celor asimilați acestora, la cererea cultelor, în condițiile prevăzute de lege; ... f) ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează a ocupa funcții de conducere, cu excepția celor prevăzute la lit. e), precum și a personalului clerical și laic din cadrul cultelor, inclusiv din învățămîntul teologic în vederea acordării de subvenții de la bugetul de stat pentru salarizarea acestora, potrivit legii; ... g) în colaborare cu Ministerul Învățămîntului și Științei sprijină desfășurarea activității instituțiilor teologice de învățămînt, corelarea permanentă a programelor lor analitice
HOTĂRÎRE nr. 595 din 28 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108840_a_110169]
-
al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia și confesiunea. (2) Cultele recunoscute oficial de către stat pot solicita Ministerului Învățământului organizarea unui învățământ specific, corespunzător necesităților de pregătire a personalului de cult, precum și înființarea și funcționarea unor structuri de învățământ laic, în sistemul național de învățământ, sub coordonarea și controlul Ministerului Învățământului. Susținerea materială a acestor structuri se asigura de către cultul respectiv și parțial de către stat, potrivit unor norme aprobate de Guvern. Cultele recunoscute oficial de către stat răspund de elaborarea planurilor
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117267_a_118596]
-
și a înțelegerilor dintre acestia; - lărgirea cadrului instituțional al învățământului superior de stat prin universități multiculturale și, în funcție de necesități, instituții de sine stătătoare în limbile minorităților naționale; - elaborarea și aprobarea normelor privind susținerea materială de către autoritățile publice a structurilor învățământului laic înființat de către cultele recunoscute oficial (conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 ). 2. Sănătate Reforma sanitară trebuie să reflecte ideea că responsabilitatea păstrării sănătății revine medicului, colectivității înseși, sistemului de educație, precum și factorilor de decizie politică. Păstrarea sănătății
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
legii, a șefilor cultelor religioase, a conducătorilor de eparhii, a celorlalți ierarhi și a celor asimilați acestora, la cererea cultelor; ... (6) ia act de alegerea sau numirea persoanelor care urmează să ocupe funcții de conducere, precum și a personalului clerical și laic din cadrul cultelor religioase, inclusiv din învățământul teologic neintegrat în învățământul de stat, în vederea alocării de contribuții de la bugetul de stat pentru completarea surselor necesare salarizării acestora și acordării indemnizațiilor pentru funcțiile de conducere, potrivit legii; ... (7) colaborează cu Ministerul Educației
HOTĂRÂRE nr. 63 din 9 februarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120302_a_121631]
-
la manifestările organizate de acestea; ... (14) elaborează studii și sinteze documentare referitoare la viață religioasă din România, cât și despre activitatea cultelor și organizațiilor religioase din alte țari; organizează dezbateri cu participarea specialiștilor români și străini, privind teoria și practica laică și ecleziastica în acest domeniu; ... (15) contribuie în condițiile legii, la întregirea surselor financiare ale cultelor cu fonduri alocate de la bugetul de stat și ține evidență acestora, pentru: ... - construirea și repararea lăcașurilor de cult, inclusiv pentru întocmirea documentațiilor care stau
HOTĂRÂRE nr. 63 din 9 februarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120302_a_121631]