3,620 matches
-
plasament private, iar în procent de 19% se aflau la asistenții maternali profesioniști. Peste 200 de instituții de tip vechi de protecție a copilului au fost închise, acordându-se prioritate închiderii instituțiilor mari cu peste 100 de locuri, a fostelor "leagăne" pentru copii cu vârsta sub 3 ani și a căminelor-spital pentru copiii cu handicap. Soluțiile identificate și dezvoltate pentru închiderea instituțiilor de tip vechi au constat în: reintegrarea copilului în familia naturală, protecția copilului prin alternative de tip familial (rude
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
adresează unor anumite tipuri de probleme, cu mijloace mai specializate. Ele sunt de regulă plasate pe lângă școli (se ocupă de problemele legate de participarea școlară), spitale, maternități, închisori/tribunale, organele de poliție; în cadrul instituțiilor de asistență socială ca de exemplu leagăne, case de copii, case pentru vârstnici, instituții pentru persoane handicapate etc; sau în jurul unor probleme speciale adopții, copiii străzii, dependenți de alcool sau droguri. 2. Asistența socială are un caracter global, abordând persoana umană holistic. Persoana umană, ca subiect al
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
număr de 720 de copii și anume: 5 instituții de la Inspectoratul Școlar Județean (Casa de Copii Reșița, Casa de Copii Vărădia, Casa de Copii Teregova, Casa de Copii Oțelu Roșu, Casa de Copii Zăgujeni) și o instituție de la Direcția Sanitară (Leagănul de Copii Reșița). Odată cu preluarea acestor case, s-a încercat identificarea unor soluții care să asigure o ameliorare a situației beneficiarilor anterior menționați. Având în vedere aceste obiective, începând din anul 1999, centrele de plasament care nu au putut fi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
centrului de plasament 3.2. Capela de la Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița a. Generalități despre Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița la începutul anilor '90 reprezenta o instituție sub titulatura "Leagănul de Copii Reșița", care se afla în subordinea Direcției Sanitare. De obicei, în această instituție, până la preluarea ei în anul 1998 de către nou înființata Direcție Generală de Protecția Copilului (care a luat naștere în anul 1997), erau aduși copiii abandonați
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în această instituție, până la preluarea ei în anul 1998 de către nou înființata Direcție Generală de Protecția Copilului (care a luat naștere în anul 1997), erau aduși copiii abandonați la maternitate sau cei aduși în instituție imediat după nașterea lor. Acest leagăn de copii era, de fapt, un fel de instituție în care copiii erau internați în perioada maximă de la câteva luni (sau chiar săptămâni) până la trei ani. De aici, odată cu împlinirea vârstei de trei ani, erau transferați la Casa de Copii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
erau transferați la Casa de Copii din Reșița (în cea mai mare parte, dar erau și cazuri, mai ales de copii cu dizabilități, care erau transferați la case de copii cu handicap). După preluarea de către DGPC (astăzi DGASPC) a acestui Leagăn de Copii, el s-a transformat ulterior în centru de plasament pentru copii cu dizabilități, iar acum funcționează drept complex de servicii sociale. Astăzi Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița oferă următoarele servicii de tip specializat : a) Centrul specializat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
câștigătorii au fost cercetătorii americani, mulți dintre ei emigranți din Europa, din cauza celor două devastatoare războaie mondiale care au distrus unele țări sau în cel mai bun caz le-au întârziat mult dezvoltarea. Așa s-a născut falsa impresie că „leagănul medicini moderne” ar fi America. Recunoaștem performanțele ei fără ca acestea să ne oblige să ignorăm adâncile și sănătoasele rădăcini europene. Cele mai fascinante istorii s-au petrecut aici. Și dacă cineva ar avea inițiativa să marcheze cu o flacără mică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
schimbăm”), la aceea, superioară, a artei, Arghezi intră acum În detaliile procesului propriu de creație estetică. Iată sugestia caracterului oral și popular al limbii poetice: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”. Și adăugând: „Și leagăne urmașilor stăpâni...”poetul pune Într-o lumină nouă raportul dintre Înaintașii săi, „robi” și „urmașii stăpâni”, raport asupra căruia va reveni mai pe larg În partea a treia a poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și al „sudorii muncii sutelor de ani”, adică poezia, și-a decantat amărăciunile și s-a transformat În plăcere. Cuvintele potrivite ale poetului nu sunt neliniștitoare, ci dimpotrivă „leagăne urmașilor stăpâni” Frământându-le „mii de săptămâni”, poetul a dat cuvintelor sale puterea de a reprezenta pe cei din viitor: „Le-am prefăcut În versuri și-n icoane”, printr-un proces de transfigurare a materialității lor: „Făcui din zdrențe muguri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele două popoare în mijlocul naturii și a fenomenelor ei. Pentru a evidenția aceste asemănări, Stăvăruș își propune să facă o prezentare în oglindă a unor cântece populare din lirica finlandeză și cea română, o categorie specială fiind alocată cântecelor de leagăn. Aceleași asemănări se remarcă și în cazul evocării sentimentului de înstrăinare, al credinței în noroc, al iubirii neîmplinite, al pierderii ființei iubite, al ademenirii fetei frumoase. Despre acest ultim motiv, Ion Stăvăruș afirmă că există mari similitudini între cele două
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finalul articolului pe această idee de "omenii surori"204 și anume cultura finlandeză și cea românească 205. Metamorfoze lirice finlandeze este următorul capitol la revistei și propune o serie de texte lirice cuprinse în Kanteletar, poezii semnate de Aleksis Kivi (Leagănul, Cântecul inimii, Tristețe), de Edith Södergran (În oglinda fântânii, În țara care nu există, A trebuit să rătăcesc prin sisteme solare), de Eeva-Liisa Manner (Marie Thèrese parodiază). Acestora li se alătură și laureatul premiului Consiliului Nordic pentru poezie, Bo Carpelan
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vechi timpuri până la dobândirea independenței, acest lucru însemnând ocupația suedeză timp de șase secole și jumătate, schimbările religioase survenite de-a lungul anilor, ocupația țaristă. În tot acest timp, orașul Turku a avut un rol foarte important, el fiind considerat "leagănul formării statului finlandez"249. Orașul mai reprezintă și un important centru universitar, cultural, portuar și este, conform informațiilor lui George Radu, "principalul centru grânar al Finlandei, recolta fiind depozitată în silozuri și măcinată în marile cooperative impunătoare de la Raisio"250
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din pădure, traducere de Mika Sarlin, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 37. Kivi, Aleksis, Duminică, Țara Finlandei, Al inimii mele cântec, Cântecul codreanului, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, pp. 14-18. Kivi, Aleksis, Leagănul și Tristețe (din Kanervala, Țara mărăcinilor) și Cîntecul inimii (din Cei șapte frați), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 103-105. Koskenniemi, V. A., Pe câmpia pustie și Când
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Herta, Ihminen on iso fasaani (Omul e un mare fazan pe lume), traducere (din limba germană) de Raija Jänicke, Helsinki, Tammi, 1990. Müller, Herta, Sydäneläin (Animalul inimii), traducere (din limba germană) de Raija Jänicke, Helsinki, Tammi, 1996. Müller, Herta, Hengityskeinu (Leagănul respirației), traducere (din limba germană) de Jukka-Pekka Pajunen, Helsinki, Otava, 2010. Müller, Herta, Tänään en halunnut tavata itseäni (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), traducere (din limba germană) de Tarja Roinila, Helsinki, Tammi, 2010. Popescu, Teodor M., Ortodoksinen kirkko
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mă tem c-om înnopta în pădure. Să tăiem, părințele, pe unde socoți sfinția-ta; vorba e să ajungem cu lumină la schit." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Grâul e bătrân, are mustăți, dar îi place să se dea în leagăn." (Spiridon Vangheli, Grâul) (d) "Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
slugă la dârloagă și acum, vrând-nevrând, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (h) "Poate că Sfânta Vineri a avut dreptate. Poate să fie!... Destul când Petru privi la ea așa cum dormea în leagăn, el stete cu sufletul amorțit și nu sufla mai mult în fluierașul cel vrăjit... Era încremenit de minunat ce se minuna... Ba! frumoasă era,... frumoasă!... Mai frumoasă decât chiar cum ți-ar părea că ar fi să fie Zâna Zorilor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din biblioteca plină de cărți „Colecția de dragoste“ a mamei. Mângâiam pisica, da, am avut o pisică și mă îndrăgosteam de muzici de la radio, precum How much is the doggy on the window? Când coboram, în fața blocului mă dădeam în leagăn de muream și beam Bem-bem până mă apuca durerea de burtă, sau mă urcam în caisul din fața blocului și cădeam în cap. Când coboram în fața blocului, noaptea venea mereu-mereu, mult prea repede. De ce-ți făcea tata temele? Eu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Empires, Half-Life, Doom3, Command&Conquerer - Red Alert, Neverwinter Nights, Mafia, Duke Nukem 3D. În locul căsuțelor din copac din filmele americane, ne închipuiam un apartament în salcia din parc - pe craca cea mai groasă era dormitorul, sufrageriile de lux aveau un leagăn din crengi. Băieții își făceau cazemate și iarna se războiau cu bulgări la adăpostul lor. Castelele noastre se mai imaginau și printre tuburi de metal sau beton, de prefabricate, cărămizi sau alte materiale de construcție lăsate pe lângă blocurile noastre. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
covor cocoțată în pat, un titirez dement cu care nu reușeam să punctez niciodată, fiindcă îmi arunca biluța de plumb hăt-colo prin cameră, niște cartoane pe care coseam după indicații punctate un nene pătrățos care păștea o oaie asemenea, un leagăn de lemn, „războiul de țesut“ cu benzi de hârtie și preferatul meu, o tablă albă de plastic perforat, în care înfigeam cuișoare strălucitoare transparente, făcând flori fantastice și fluturi curcubeici. Țin minte că-mi plăceau atât de mult cuișoarele astea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
forma de prezentare pe care o cunoaștem și astăzi, cu excepția cîtorva detalii. Se cuvine să insistăm asupra acestui prim secol al cărții tipărite. Se obișnuiește ca primele cărți tipărite, pînă în 1500 inclusiv, să fie numite incunabule (din latină, incunabula: leagăn). Cu toate că această separare este comodă, ea nu e mai puțin artificială: cărțile secolului al XV-lea au deja un aspect foarte modern, în timp ce cu mult înaintea secolului al XV-lea altele păstrează o prezentare arhaică. O ruptură mai logică ar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
alinării pe un câmp rodnic în temeri, al cărui tablou dezolant l-a pictat. La șaizeci de ani, ea scria: "Sunt încă, în adâncul sufletului, mistica fetiță care, pe la șase ani, în timpul Aventului, s-a așezat într-o noapte în leagăn și a trezit toată casa rugându-se cu glas tare: "Cum să te primesc, cum să te întâlnesc?". Sunt și acum la fel de pioasă, la fel de pătrunsă de frica lui Dumnezeu și călăuzită de dulci speranțe veșnice ca și în primii ani
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ar putea numi aceștia. — Ba da, preluă partida Nora, există tiermondiști, și nu puțini, care i-ar acuza pe acești domni că-l prețuiau pe Shakespeare, William Shakespeare, mai mult decât un cântec de luptă irokez sau unul inuit, de leagăn. Ce limbă învățați acum, de unul singur, căci știu că aveți vocație și har de poliglot. — Mă perfecționez în greaca veche, răspunse simplu domnul Elisav. — Rău faceți, zise Nora, cu un arțag jucat; mai bine v-ați perfecționa în papiamentu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
arheologia și poziționează patria primitivă a indo-europenilor (care au înlocuit o civilizație matriarhala preindoeuropeană pe care autoarea a numit-o "cultură preistorica a zeiței-mamă") între Volga și Ural. 3 Cele mai vechi fosile hominide și umane descoperite pînă acum plasează leagănul omenirii în Africa. 4 În ultimii 30-40 de ani genetică umană a făcut progrese extraordinare, îndeosebi în studierea ADN-ului mitochondrial și a cromozomului Y. Rezumînd, s-a ajuns la concluzia că toți oamenii care populează astăzi planetă moștenesc ADN
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în apropiere de locul numit „La brazdă. Suprafața acestei așezări este de aproximativ 10 ha, terenul are o înclinație spre sud-est, este în apropierea șipotului de la Cresneanu și nu departe de apa Bașeului. Așezarea neolitică de aici poate fi considerată leagănul apariției celor două sate-Hudești și Vatra-care cu timpul s-au tras tot mai mult către pădure. în partea de nord a acestei așezări s-au descoperit fragmente de ceramică pictată de tip „B iar în partea de sud și sud-est
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]