8,145 matches
-
din varii motive, poziții privilegiate în operele scriitorilor cărora le aparțin. Critica literară nu le-a conferit însă un statut similar. Excepție fac nuvelele amintite ale lui Duiliu Zamfirescu și Mihail Sadoveanu, a căror descoperire valorică e apanajul ultimilor ani. Lectorul reține încărcătura emoțională dată de dramatismul ce însoțește eșecul amorului interzis dintre cei doi tineri aflați dincolo de convențiile comunității lor. Romanul lui Slavici e, evident, superior și extrem de actual. Pe de-o parte, Mara ia în discuție o relație de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la școală. Nu e făcut pentru măcelărie, și în loc de a-și căuta de meserie se reazămă pe averea părinților săi și-și petrece viața citind fel de fel de cărți care-l amețesc. Burdea stârnește antipatie atât Persidei cât și lectorului prin contiguitate afectivă datorită rolului său de raisonneur al celor mai intime trăiri ale eroilor. Una din primele sale replici rostite cu glas subțire și oarecum sfâșietor îi clarifică perfect această poziție în țesătura romanului: Te știu și îmi pare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
conștientizarea lui. Indiciile nesiguranței subiectului sunt oferite prin utilizarea imperfectului. Momentul maximei tensiuni, al deconcertării personajului, dar și a cititorului e acela în care eroul se confruntă cu ideea modificării ordinii temporale obiective, căci trăiește inexplicabil pentru el accelerarea timpului. Lectorul simultan cu personajul principal al nuvelei constată dificultatea de a găsi o soluție, de a dezlega enigma, de a lămuri misterul, dar nu poate acționa decât în funcție de mecanismul textului. În urma interpretărilor, a interogărilor rămâne doar "stranietatea", perplexitatea, teama, stările de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
șade pe o laviță și deapănă povești. Lucrurile nu stăteau diferit în cazul nuvelisticii lui Slavici. Privirea atentă a naratorului desprins din gura satului a fost adesea confundată cu perspectiva scriitorului șirian, fie doar din cauza apartenenței regionale comune a acestora. Lectorul trecea complet cu vederea construcția intelectuală viguroasă a creatorului nuvelelor care devenea în 1890 membru corespondent al Academiei Române. Efortul cercetătorului de azi e însă amplificat, în cazul lui Slavici, de absența unei consistente arhive de manuscrise care să susțină observațiile
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
descoperim că porecla capătă în titlu o poziție privilegiată, e vorba de Moș Nichifor Coțcariul, Ivan Turbincă, Harap-Alb, Moș Ion Roată și Unirea sau Moș Ion Roată și Vodă Cuza. Și Slavici o consideră un cod ideal oferit de autor lectorului spre descifrare în nuvele ca Popa Tanda sau Budulea Taichii. În ambele opere scriitorul reușește să-și creeze personajul principal "din aer străveziu" (Searle), utilizând numele ca semn descriptiv individualizator. Iată spre exemplificare fraza cu care se deschide nuvela din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vedem tremurând cuprins de un neastâmpăr grozav la gândul vieții în huzur ce-l aștepta. Tensiunea trăită de personaj e transmisă și cititorului, dar scriitorul operează cu elemente de senzațional și de roman polițist, de aceea scenele nu se rețin. Lectorul sesizează factura lor dramatică pe care o va descoperi urmărită cu obstinație și în nuvelele anilor următori. Vatra părăsită (1900), Puișorii (1908), Nuța (1910), Doi prieteni (1910), Împăcare (1921), Pe povârniș (1922) aduc în prim-plan personaje care din orgoliu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
putea asigura viitorul creațiilor sale decât prin construcția unor personaje luptătoare a căror viață trebuie să redea pierderea armoniei și apoi redobândirea ei cu prețul unei suferințe nejustificate care produce emoție și este reținută de memoria afectivă a cititorului devenit lector activ. Lucrurile nu vor sta altfel în spațiul creației dramatice. La o lună de la publicarea primei sale piese, comedia Fata de birău, Slavici îi scrie lui Iacob Negruzzi că se apucase să scrie și o tragedie, dar că nu-i
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asta, dar o bucată de informație nedigerabilă nu are nici atât. Așadar, întrebarea ar trebui pusă așa: care este cel mai bun mod de a descrie un subiect (ori acea mică parte a subiectului care a fost recent în centrul atenției lectorului) în fața unei audiențe de matematicieni, din care marea majoritate este interesată de alte domenii? Problema este diferită în cazul descrierii subiectului în fața unor studenți, care trebuie să-l învețe cu detalii utile, și cu totul diferită atunci când vrei să împărtășești
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
descoperire unor colegi experți, care s-au gândit cam la același fel de subiecte și se întreabă ce știi tu și ei nu. Simplitate Mai puțin este mai mult, a spus marele arhitect Mies van der Rone, și dacă toți lectorii și-ar reaminti acest adagiu, întreaga audiență ar fi, în același timp, mai înțeleaptă și mai fericită. V-a displăcut vreodată o prelegere pentru că era prea elementară? Sunt sigur că există persoane care ar răspunde da la această întrebare, dar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
demonstrația lui Gelfand pentru teorema lui Wiener despre seriile Fourier absolut convergente via algebrele Banach). În asemenea cazuri există întotdeauna un caz concret special, mai simplu decât cel prezentat la seminar, care ilustrează generalizarea cu mai puțină bătaie de cap; lectorul care-și cunoaște subiectul va explica un caz special complicat și generalizarea sa prin discutarea unui caz înrudit mai simplu. Unii lectori își apără complicațiile și tehnicile spunând că așa este subiectul lor și că nu pot face nimic în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
concret special, mai simplu decât cel prezentat la seminar, care ilustrează generalizarea cu mai puțină bătaie de cap; lectorul care-și cunoaște subiectul va explica un caz special complicat și generalizarea sa prin discutarea unui caz înrudit mai simplu. Unii lectori își apără complicațiile și tehnicile spunând că așa este subiectul lor și că nu pot face nimic în această privință. Sunt sceptic, și sunt dispus să merg atât de departe încât să spun că asemenea declarații indică o înțelegere incompletă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
oră de prelegere, își are aspectele sale simple, iar aceste aspecte simple, aceste rădăcini ale subiectului, aceste conexiuni cu părți mai vechi și mai bine cunoscute ale matematicii sunt ceea ce o audiență nespecializată are nevoie să i se comunice. Mulți lectori, în special cei aflați în apropierea primei trepte a ierarhiei academice, dornici să urce rapid, se simt obligați să spună ceva nou-nouț pentru a-i impresiona pe cei mai în vârstă cu strălucirea și profunzimea lor. Două comentarii: (1) cel
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cantități maxime de informații posibile nu un discurs de campanie electorală, care oferă câte ceva fiecăruia și mai degrabă nimic și care sfârșește prin a nu fi pe placul nimănui. Fă o prelegere simplă și nu vei da greș. Detalii Unii lectori, de altfel cu cele mai bune intenții, se străduiesc să obțină această simplitate și încearcă s-o obțină folosind o manieră prea explicită și prea detaliată; aceasta este o abordare greșită. "Explicit" se referă la calcule. Dacă o demonstrație se
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
clarificator, atunci folosește-l, dar pentru muritorii de rând regula este următoarea: nu fă calcule în public. Poate părea un lucru explicit și onest, dar cu siguranță nu este ceea ce face o prelegere simplă. "Detaliat" se referă la definiții. Unii lectori cred că cea mai bună cale de a cuceri audiența de nespecialiști este să le spui totul. ("Pentru a ajunge la teorema pe care am demonstrat-o săptămâna trecută, trebuie să încep cu începutul, 14 definiții și 11 teoreme pe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
spune într-o jumătate de oră înțelesul fiecărei ideograme de pe o pagină scrisă în limba chineză, crezi că ai putea apoi să citești și să te bucuri de poemul scris pe acea pagină în următoarea jumătate de oră? Demonstrații Unii lectori înțeleg că cerința "fii simplu" înseamnă "nu demonstra nimic". Nu e chiar așa. Este adevărat că scopul principal al unei prelegeri publice nu este să demonstrezi lucruri, dar să nu demonstrezi chiar nimic îi răpește expunerii o parte esențială din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că scopul principal al unei prelegeri publice nu este să demonstrezi lucruri, dar să nu demonstrezi chiar nimic îi răpește expunerii o parte esențială din ceea ce matematicienilor li se pare a fi atractiv și informativ. I-aș sfătui pe toți lectorii să fie siguri că demonstrează ceva o mică teoremă, o lemă folositoare și elegantă, ceva care este tipic pentru textul și metodele folosite în tematică. Dacă demonstrația este îndeajuns de scurtă, aproape nici nu mai contează faptul că poate nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lemă folositoare și elegantă, ceva care este tipic pentru textul și metodele folosite în tematică. Dacă demonstrația este îndeajuns de scurtă, aproape nici nu mai contează faptul că poate nu a fost înțeleasă. Pentru ascultător contează să-l audă pe lector spunând că numerele lui Bernoulli intră în teoria grupurilor de homotopii stabile, chiar dacă ascultătorul are doar o idee aproximativă despre ce sunt numerele lui Bernoulli și grupurile homotope. Ceva și mai bun decât o simplă demonstrație este ideea demonstrației, și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ideea centrală a demonstrației este un lucru dificil, dar merită tot efortul; atunci când le-ai găsit, ele îți vor oferi calea perfectă de a comunica matematica. Probleme În aceeași ordine de idei, un fals concept de simplicitate îl face pe lector să se concentreze doar pe ceea ce este sigur și cunoscut; eu recomand cu toată puterea ca orice prelegere publică să se apropie de frontierele cunoașterii, sau măcar să menționeze ceva provocator sau necunoscut. Acest ceva nu trebuie să fie, sau nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a prelegerii tale, sau ar trebui să fie. Flexibilitate Din cauza faptului că nu poți prevedea cu precizie durata (nu ai repetat îndeajuns, sau publicul a pus prea multe întrebări în timpul prezentării, sau sala de conferințe este rezervată pentru un alt lector la 5.00 fix, sau pur și simplu te-ai încurcat și ai pierdut timp până să ieși din încurcătură), flexibilitatea este o calitate importantă pentru a-ți construi o prezentare. Trebuie să fii pregătit să omiți (sau să adaugi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
modul propriu. Nu te opri doar din vorbit, nu arăta neajutorat și, mai ales, nu cerși întrebări: asta-i treaba celui care conduce sesiunea. Comunicări scurte Comunicările scurte sunt mult mai greu de pregătit și de oferit decât cele lungi. Lectorul are mai puțin timp la dispoziție să pună bazele lucrării sale, iar publicul se simte sub presiunea de a înțelege totul rapid. Din experiența mea, o comunicare de 20 de minute poate fi și plăcută, și edificatoare; tot ce trebuie
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Essai sur le récit din 1776: în acest caz, nu asistăm la o punere în intrigă dominată de introducerea a doi declanșatori constituiți de Complicația Pn2 și Rezolvarea Pn4. Este și cazul acestui enunț despre care U. Eco notează, în Lector in fabula, că nu poate fi nicidecum recunoscut drept un text narativ. Ieri am ieșit din casă, am mers să iau trenul de 8,30 care sosește la Torino la ora 10. Am luat un taxi care m-a dus
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cele două elemente sunt inseparabile și trebuie neapărat să gândim povestirea ca fiind produsul unei construcții textuale (planul propriei sale structuri secvențiale) și al unei orientări pragmatice (planul interacțiunii de limbaj). Este întocmai direcția în care se angajează cercetările din Lector in fabula de Umberto Eco ([1979], 1991), primul eseu de pragmatică aplicată a povestirii și, într-o oarecare măsură, reflecția lui Paul Ricœr în cele trei volume din Temps et Récit. Triplul mimesis al lui P. Ricœur seamănă destul de mult
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1983: L'Argumentation dans la langue, Bruxelles, Mardaga. DUCROT O.: 1980: Les Échelles argumentatives, Minuit, Paris. 1984: Le Dire et le dit, Paris, Minuit. DURRER S. 1990: "Le dialogue romanesque: essai de typologie", Pratiques nr. 65, Metz. ECO U.: 1979: Lector in Fabula, Milan (Paris, Grasset, 1985). 1985: Apostille au Nom de la rose, Paris, Grasset-Le Livre de Poche. 1988: Sémiotique et philosophie du langage, Paris, P.U.F. EFLI A. 1912: Rhétorique. Leçon de style à l'usage de l'enseignement
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din nou...”) Așadar, râsul de atunci pare un râs resemnat, gândindu-ne la Vechiul Testament, la Isaac... ca „fiu al făgăduinței”, ca „fiu al râsului...” celui bun, dătător de lacrimi de bucurie, de evlavie și de curățenie duhovnicească. și, firește, ca lectori implicați, putem gândi și la speranța că suferința acelui „prezent” (păr. prof. Gh. Calciu Dumitreasa, 1925-2006) va cunoaște răsplată („Fericiți cei ce plâng acum”) și... făgăduința că vor râde... cândva... Dacă râsul părintelui disident Calciu Dumitreasa era râsul unui înțelept
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
într-un zbor al iluminărilor: „Fiți binevenite pretutindeni, bucuriilor!” (Psalm în zori), reținând, deopotrivă, sfâșietoarea imagine a omului-brad, „răVărit pe un povârniș de munte”, uneori „rănit de torente și avalanșe”, dar „veșnic semeț”. și ce e demn de reținut pentru lectorul acestei „antologii de autor” (cum o definește prestigiosul critic literar Ioan eolban, în prefața „Lasă-mi tăcerile libere, dragostea mea”)?! Poetul cunoscuta „urcușul pe creastă”, dar și „abisurile ucigașe...” Acesta este adevăratul „periplu în noaptea” suferinței, într-o anumită conjunctură
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]