14,092 matches
-
întinderea teritoriului român. Acest text apare prea tîrziu sau în contratimp cu evoluțiile internaționale și interne. În noiembrie același an, șeful Gărzii de Fier trimite suveranului și face public un document care va circula și va fi afișat în toate localurile universitare. Codreanu, exprimîndu-se în numele tinerilor români, construiește o imagine ideologică contrastantă, care consideră situația internațională ca o confruntare între bolșevism și statele apărute după revoluția națională. În ziua în care România va intra în război de partea bolșevismului afirmă acesta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru o reformă agrară imediată. Este adresat țăranilor un îndemn, pe 9 februarie 1945, ca să-și împartă pămînturile chiar înainte de a se publica un decret-lege care să definească modalitățile de expropriere. Climatul este întreținut printr-o mobilizare politică de epurare: local, activiștii îi înlătură pe funcționarii acuzați de colaborare, îi demască pe fasciști, epurează universitățile și pun bazele unor asociații de tineri, de intelectuali și de artiști. Sînt organizate o nouă Uniune a scriitorilor și un sindicat al artiștilor plastici. Cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de grădini, pe Șoseaua Kisseleff. Orașul este curat, îngrijit de echipe de femei, iar circulația este fluidă. Grupurile sociale, burghezii de altă dată și parveniții de azi, nu se amestecă. Există locuri pe care oamenii "cumsecade" nu le frecventează, mici localuri care sînt evitate în favoarea Căii Victoriei, cofetăriei Athénée Pallace, unde se întîlnesc femei în vîrstă, elegante, care poartă mănuși. Burghezii de altă dată au fost nevoiți, cel mai adesea, să-și vîndă mobilele, tablourile, bijuteriile. Ei mai păstrează totuși cîteva
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a îndreptat neajunsul pe care i-l imputau dd. V. Boerescu, Pătărlăgeanu, colonel Călinescu și alții. Ne-am ales dar un șef, fostul prezident al Constituantei de la 66, care a dat țării Constituția de astăzi, și ne-am închiriat un local în strada Luterană nr. 9. Ce se întîmplă însă? Confrații noștri de la "Presa" sânt tot nemulțumiți. Ocupîndu-se de programul nostru publicat alaltăieri în "Timpul", dânșii se mulțumesc a zice că e nostim și, promițând a reveni asupră-i, se ocupă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
personală a d-lui Brătianu apare de 5-6 ori. Dar câte s-au mai denunțat cu ocaziunea verificării titlurilor în privirea altor alegeri, precum acea de la Pitești? Acolo au venit d-nu prim-ministru, a stat două zile într-un local alături cu sala alegerii, a chemat pe fratele d-sale, ambasadorul de la Constantinopol, apoi pe d. Radu Mihai, pe atunci prefect la Iași, și în sfârșit d-nii I. Brătianu, Dim. Brătianu, Gr. T. Brătianu chemat din Dobrogea, T. I. Brătianu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căci din suferințele momentane, acute, însă adeseori fără nici o gravitate organică pentru binele societății și prosperarea statului, răsar naturile catilinare cari le exagerează și mai mult, aprinzând închipuirea și exploatând nemulțumirile, pentru ca "patrioții noștri" să ajungă apoi a înflori prin localuri fașionabile, la umbra bugetului și în speranțele recompenselor reversibile. N-a fost un om însemnat în țara aceasta și, îndeosebi vorbind, nici un conservator care, făcând politică, să nu-și fi pierdut mare parte din averea sa, ba unii să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi putut pretinde sprijinul opoziției. D. Dimancea auzi și d-sa fraza pe care noi o dăm mai sus printr-un șir de tainice puncte și, mergând în cabinetul Consiliului de Miniștri, care un moment luă caracterul unui altfel de local, trată foarte aspru pe d. ministru de interne, dîndu-i pe lângă altele și drasticul epitet de prostituit. De aci urmă o ceartă mare, scandal în toată regula între dd. Cogălniceanu și Brătianu și o mare turburare în sânul majorității. {EminescuOpXI 120
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Colegiul I e convocat pentru ziua de 4 iunie, al II [-lea] pentru 6 iunie, al III[-lea] pentru 8, al IV[-lea] pentru 10 iunie viitor, când, la orele 10 de dimineață, alegătorii vor avea să se întrunească în localul comunelor de reședințe. În zilele de 29 și 30 mai se vor alege delegații colegiului al IV[-lea]. Legea prin care s-au înființat consiliile județene le dă acestora foarte multe atribuțiuni în privința intereselor locale. Astfel, îngrijirea pentru localurile autorităților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în localul comunelor de reședințe. În zilele de 29 și 30 mai se vor alege delegații colegiului al IV[-lea]. Legea prin care s-au înființat consiliile județene le dă acestora foarte multe atribuțiuni în privința intereselor locale. Astfel, îngrijirea pentru localurile autorităților, întreținerea {EminescuOpXI 163} drumurilor și podurilor județene, cheltuielile așezămintelor de instrucțiune, ajutoarele pentru instrucțiunea primară rurală, numirea și remunerarea impiegaților județului, înființarea sau îmbunătățirea stabilimentelor publice, înființarea, desființarea sau strămutarea zilelor de târg, modificările propuse la circumscripțiunea județelor, plaselor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
D. N. Catargiu: Mai înainte de a pune bugetul la vot vă rog să întrebați pe d. ministru de externe dacă primește amendamentele introduse. D. ministru de externe: În urma primirei amendamentului prin care se reduce leafa comisarului și se suprimă chiria localului declar că nu primesc bugetul. D. G. Chițu: D-le președinte, depun la oficiul d-v. demisiunea d-lui D. Giani, a d-lui N. Fleva și a mea din funcțiunea de vicepreședinți ai Camerei și vă rog să binevoiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Voiesc să-și suspende demisiunile și să dea concurs d-lui președinte? Voci: Nu vor. Nu vor. D. președinte: Pun la vot propunerea d-lui Aurelian, ca deseară să avem noi majoritatea o întrunire în ședință secretă. Voci: În care local? Voci: Aci. (zgomot infernal, întreruperi) D. Dimancea: Majoritatea a hotărât că deseară este ședință. Dar majoritatea găsește cu cale, pentru interesele majorității, ca deseară să nu mai fie ședință. Rămâne dar ca majoritatea să se adune unde-o pofti. Propun
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se numește satul Ițcanii. În fața Sucevei, însă pe hotarul nostru, se află, iar la poala unei ridicături de deal, târgușorul Burdujenii. Pe lângă meritul de-a fi un loc istoric, Ițcanii, deși pe pământ austriac, aveau avantajul de-a adăposti, în localul gării, pe lângă vama austriacă și pe cea română. Răul cel mare nu consista, după noi, în chiar aranjamentul acesta, precât în desele conflicte la care el da loc. În timpul Congresului de la Berlin, evreii, acești adevărați stăpâni ai Bucovinei, insultau pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi ca în alte țări puternice, trăgând clopotul cel mare, ci numai restrîngîndu-se secretul de stat la puținele persoane cari merită încrederea de a-l ști. Pentru paza secretului de stat nu e potrivit în țara noastră vorbareță nici chiar localul Ministeriului de Externe, necum Parlamentul. E de notorietate publică, de ex., că tot ce se pertratează în ședințele secrete ale Adunărilor a doua zi se știe pe toate ulițele. [ 3 octombrie 1880] {EminescuOpXI 356} ["UNEORI NI S-A ÎNTÎMPLAT... "] Uneori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
2 DUPĂ-AMIAZI... "] Ieri la 4 1/2 după-amiazi d. Titu Maiorescu, precum am anunțat, a început, în sala Facultății de Drept din Palatul Universității, cursul d-sale de prelegeri asupra Logicii și aplicărilor ei, care va urma regulat în același local, în toate vinerile, la aceeași oră. Sala era plină de studenți ai Universității și de alți auditori. Se va vedea la cronica științifică rezumatul prelegerii de introducere a acestui important curs. Despre {EminescuOpXI 407} succesul prelegerii de ieri și că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
următor. Precum am spus la informațiunile noastre, ora și ziua prelegerilor d-lui T. Maiorescu se schimbă. În loc de vineri la 4 1/2, d. am. aceste prelegeri se vor ține de acum în toate miercurile la 8 seara, în același local. [ 23 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 414} RECTIFICARE ["ÎN DAREA NOASTRĂ DE SEAMĂ... "] În darea noastră de seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de stat, bună pentru toți, nu numai pentru partizanii săi, și deasupra urelor elementelor meschine ce-l încunjură e limanul de scăpare al tuturor. [ 21 decembrie 1880] ["SÎMBĂTĂ SEARA A AVUT LOC... "] Sâmbătă seara a avut loc o întrunire în localul clubului conservatorilor din București, întrunire importantă și numeroasă la care a luat parte mulți delegați ai colectivităților de alegători din județe, mulți alegători din capitală, aproape tot ce țara are mai inteligent, mai prob, mai solid. D. general I. Em
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la Moscova, densitatea înmărmuritoare, atunci ca și acum, a automobilelor particulare (și publice) etc. etc. Concluzia recenzentului lui Arghezi: "În pragul anului 2000: numărul automobilelor în București s-a dublat în ultimii zece ani, poate chiar s-a triplat, numărul localurilor de consum și de petrecere s-a înzecit, băncile, CEC-ul sînt luate cu asalt de deponenți și achizitori de titluri de stat.. Înseamnă asta mizerie?" Și concluzia noastră: păi, dacă Arghezi vorbea ca azi, azi vorbim ca mîine... Așa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deriziunea fac deliciul condeierilor de toată mîna. Dacă reușești să te sustragi măcar și pentru o clipă acestei infestări programate, lumea, chiar și lumea noastră ți se pare întrucîtva respirabilă. În Gara de Nord, totul e pus la punct, în locul tarabelor sordide, localurile sclipesc elegant și prosper. E o plăcere să intri și să comanzi, pînă la trenul spre Sinaia, un arhisofisticat sandwich. Sinaia? Păi, ajuns în Sinaia, după ce-ți lași geanta la... "creație" (acolo, la "creație", la Cumpătu, cereai, de-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Caraiman, Regal, Capșa (și aici!), Kübler, Bulevard. Extaziere compensatorie: dar ce, astea de-acum, incintele astea strălucind în curățenie și lux, ce au mai prejos? Ce perechi superbe biologic, sportiv-despuiate, cu brațe și pulpe rumenite de soarele verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffé Marlene Dietrich, Discoteca Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pîlcul de învățăcei ce, după săptămînile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iașii cunoșteau fenomenul. Pe-atunci, Casa Universitarilor era emblemată de figura pitorescului erudit Fănică Cuciureanu, maratonist păstorelian al paharelor fără număr și al improvizatelor paradigme neolatine. Dar și de alți atleți ai licorilor, unii concluzionînd pugilistic. Luxul de azi al localului anulează chiar și cea mai redutabilă aducere aminte. Literele și artele se răsfățau cot la cot în birturile (în care numai muștele nu erau prevăzute cu microfoane). Cheful de viață și de improvizație era total. Dur adesea. Mă repet obsesional
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
micul iad, ce mi se părea că mai rămăsese din piciorul lui La Goulue, din cocul lui Jane Avril, din profilul coroiatului gurist Aristide. Cum să prinzi în cîteva linii dementul antren modern, păstrînd, revuistic, numere din secolul celălalt al localului, dar semănînd mai degrabă cu Mulenrujul recent al superbei Nicole Kidman, frenetic-americănesc! Iluzie! Pînă în secunda în care se opri lîngă nasu-mi adulmecător una din frumoasele nopții, lăsînd să aterizeze pe carnet o pană smulsă din parfumatul panaș roșu. Fusese
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nicole Kidman, frenetic-americănesc! Iluzie! Pînă în secunda în care se opri lîngă nasu-mi adulmecător una din frumoasele nopții, lăsînd să aterizeze pe carnet o pană smulsă din parfumatul panaș roșu. Fusese chiar La Goulue? Îmbătat de sublimul clipei, am părăsit localul, Parisul, Franța și m-am întors în iadul ca atare din țară. Care, iată, nu a reușit să-mi fure nici pana roșie (păstrată la atelier, în pliantul faimoasei locante), nici pînza pictată atunci, la întoarcere. Și aflată acum în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apăsare. Ne-am dat întîlnire în dreptul Băncii și, cu gîndul că-l voi trage după mine în premiera de la Teatru, am trecut prin fața vitrinei cu stîrlici crăciunesc a PSD-ului, admirîndu-i partidului descinzînd direct din ateul PCR, în al cărui local își și are de fapt sediul, admirîndu-i convingătoarea evlavie, am luat-o mai departe, pe lîngă fostul hotel al aceluiași fost PCR, azi gazda novicilor învățăcei întru credință, și am pătruns în aurit-vienezele foaiere. Așteptîndu-l pe regele boemilor, acum sprijinindu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dar nu cu prunc într-o mînă și cu ziarul perimat în cealaltă. Exemplarele, deloc famelice, au la picioare superbe exemplare husky, cîte două, trei, cerșitul consumîndu-se în notă colocvială, radioasă, reciproc profitabilă. Vizită la École Supérieure des Beaux Arts. Local generos-modern. Sîntem conduși în cîteva... clase, iar nerăbdarea-mi, tot amînată în a descoperi măcar un... studiu de atelier, rămîne doar nerăbdare, pentru că așa ceva nu există, cei cîțiva studenți întîlniți ocupîndu-se de cu totul altceva, de nimic. Puzderia de desene
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un secretariat și o subdirecție, aceea a contabilității și 7 servicii, cu atribuțiunile următoare: 1.Serviciul Administrativ Are în sarcina sa problema armamentului, subzistențelor, cazării și îmbrăcămintei. 2.Serviciul Bunuri - Are în grijă inventarul bunurilor instituției - Se preocupă de întreținerea localurilor - Organizează și supraveghează atelierele. 3.Serviciul Transporturi -Organizează și controlează mijloacele de transport auto. 4.Serviciul Medical 5.Serviciul Salarii și Diverse personal - Încasează și achită salariile funcționarilor din interior și întocmește formele legale pentru același lucru, în exterior. - Ține
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]