3,009 matches
-
timpului cu atât mai puțin îl suportăm, îl "trăim" sau îl expiem -, ci doar îl proiectăm, ca și cum ar putea surveni "aici", între zidurile dictaturii judicative. Dacă el s-ar produce ca atare, atunci non-judicativul ar fi în ființa sa, iar logos-ul și-ar anula "suferința" împărțirii sale, a amputării logos-ului formal, în sensul dobândirii, de către acesta din urmă, a unui destin la care participă deja gândirea, rostirea și făptuirea: tot ce ține de uman. Retragerea timpului este, e drept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îl expiem -, ci doar îl proiectăm, ca și cum ar putea surveni "aici", între zidurile dictaturii judicative. Dacă el s-ar produce ca atare, atunci non-judicativul ar fi în ființa sa, iar logos-ul și-ar anula "suferința" împărțirii sale, a amputării logos-ului formal, în sensul dobândirii, de către acesta din urmă, a unui destin la care participă deja gândirea, rostirea și făptuirea: tot ce ține de uman. Retragerea timpului este, e drept, un eveniment, chiar și într-o proiecție a sa; de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ascunse, atâta vreme cât reducția a scos la iveală doar sensurile "tari" ale judicativului constitutiv, socotite potrivit fenomenului inflației de autorizare, căruia nu îi putem scăpa atunci când gândim, rostim și făptuim în "sfera publică" a fi "rele", nefirești, denaturante. De fapt, formalizarea logos-ului, evenimentul care a deschis orizontul dictaturii judicativului, nu trebuie privit ca fiind nici "bun", nici "rău"; el poate fi doar corespunzător sau necorespunzător, pe de o parte, logos-ului însuși, ca fapt originar ca atare, pe de altă parte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în "sfera publică" a fi "rele", nefirești, denaturante. De fapt, formalizarea logos-ului, evenimentul care a deschis orizontul dictaturii judicativului, nu trebuie privit ca fiind nici "bun", nici "rău"; el poate fi doar corespunzător sau necorespunzător, pe de o parte, logos-ului însuși, ca fapt originar ca atare, pe de altă parte, convențiilor pe care noi înșine, "subiecți" sau "locuitori" ai unei unități de viață sau ai unei sfere publice, le acceptăm la un moment dat, toate aflate, desigur, sub autoritatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare, pe de altă parte, convențiilor pe care noi înșine, "subiecți" sau "locuitori" ai unei unități de viață sau ai unei sfere publice, le acceptăm la un moment dat, toate aflate, desigur, sub autoritatea judicativului, datorită evenimentului de împărțire a logos-ului. Relieful accidentat de la granițele dictaturii judicativului, atât de înșelător în privința sensurilor pe care înseși faptele noastre le pot primi aici, îngăduie, în primul rând poate chiar în virtutea "naturii" înșelătoare a formelor sale, să fie reconstruite anumite fapte cu "funcții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discurs ține de ordinea constituirilor fenomenale, de succesiunea instituirilor regulative în privința "cunoștinței" și "fenomenului". Iar ideea pe care o legitimează (o "autorizează") lucrarea este următoarea: non-judicativul care a apărut ca o șansă a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare în filosofie și apoi poate fi reconstituit în genere, pentru orice gândire, rostire, făptuire. Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale, deși, potrivit reglementărilor logicii formale, ea este alcătuită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încât nu "imaginea" acesteia să fie semnificativă așa cum este ea în orizontul judicativului constitutiv -, ci conceptul ei ca atare: Fi-ul (poate chiar Fiul). Paradoxal, tocmai conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
and philosophical status would open the possibility of problematizing the non-judicative. In this way, the present study opens itself to a new stage in the investigation of judgment. Keywords: constitutive judicative (dictatorship of judicative), regulative judicative, judgment, time, formalization of logos, reduction Résumé La démarche dans ce travail a comme thème le problème du jugement. C'est pourquoi dans la première partie sont présentés quelques aspects logique et philosophique de cette forme de la pensée et puis sont réalisés trois applications qui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ouvrir une voie vers la problématisation du non-judicatif. C'est pourquoi la démarche de ce travail s'ouvre vers une nouvelle étape de recherche dans le problème du jugement. Mots-clés : judicatif constitutif (dictature du judicatif), judicatif régulatif, jugement, temps, formalisation du logos, réduction. Rezumat Demersul din lucrarea de față cuprinde cercetări corespunzătoare problemei judecății. În acest sens, în prima parte dintre cele două ale lucrării, sunt prezentate aspecte logice și filosofice ale acestei forme a gândirii, apoi sunt realizate trei aplicații prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viață a omului, dar nu și spre viața cea bună." Politica, 1257 b; p. 61. 2 Cf. Aristotel, Metafizica, VI (E), 1, 1025 b 1026 a. Idem, Topica, VI, 6, 145 a; VIII, 2, 157 a. 3 "Mais le seul Logos qui préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bună." Politica, 1257 b; p. 61. 2 Cf. Aristotel, Metafizica, VI (E), 1, 1025 b 1026 a. Idem, Topica, VI, 6, 145 a; VIII, 2, 157 a. 3 "Mais le seul Logos qui préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2, 157 a. 3 "Mais le seul Logos qui préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
préexiste est le monde même ..." / "Dar singurul Logos care preexistă este lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp și ființă; este vorba despre logos ca "strângere-laolaltă ce menține totul", p. 23. De asemenea: M. Merleau-Ponty, Le visible et l'invisible, îndeosebi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp și ființă; este vorba despre logos ca "strângere-laolaltă ce menține totul", p. 23. De asemenea: M. Merleau-Ponty, Le visible et l'invisible, îndeosebi cap. "Interogation et intuition". 4 Expresia aceasta a fost utilizată, într-un sens special și cu totul diferit de cel de față, de către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
7; 1011 b; (1965) p. 155. 33 Cf. Heidegger, "Doctrina lui Platon despre adevăr", în vol. Repere pe drumul gândirii. A se vedea, în acest studiu, și observațiile despre adevăr și falsitate. 34 "Astfel, Heraclit, primul gânditor la care cuvântul logos joacă un rol important, îl folosește frecvent în accepțiunea comună, dar are totodată o doctrină proprie centrată în jurul logos-ului luat în sens mai tehnic ..." Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, p. 161. 35 Gottlog Frege, "Funcție și concept", în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii. A se vedea, în acest studiu, și observațiile despre adevăr și falsitate. 34 "Astfel, Heraclit, primul gânditor la care cuvântul logos joacă un rol important, îl folosește frecvent în accepțiunea comună, dar are totodată o doctrină proprie centrată în jurul logos-ului luat în sens mai tehnic ..." Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, p. 161. 35 Gottlog Frege, "Funcție și concept", în vol. Scrieri logico-filosofice, I, p. 249-251; Idem, On sense and reference. (Ed. citate) 36 A se vedea, pentru această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere, Cap. 2, B. "Conceptul de logos". 49 Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere, Cap. 2, B. "Conceptul de logos". 49 Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice terminologic al Organonului". De asemenea, Robin Smith, "Aristotle's Logic", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); <http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. 50 "De aceea o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce aparține 'în chip propriu' judecății și când în sprijinul acestei teze este invocat Aristotel, invocarea aceasta este ilegitimă și, mai cu seamă, conceptul elin al adevărului este greșit înțeles. Adevărul', în sensul grec, și deci mai originar decât amintitul logos, este aisthesis, perceperea sensibilă pură a ceva." Martin Heidegger, Ființă și timp, p. 44. În același sens, a se vedea: Ibidem, § 44 "Dasein, stare de deschidere și adevăr". În acest ultim context, Heidegger susține nu doar că un asemenea sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o valoare de adevăr necontestată de generații, nu mai există: “totul se decide de la Înălțimea jilțului judecătoresc al rațiunii”; “Noi [rațiunea prezentă] putem ști mai bine cum stau lucrurile”<ref id=”156”>Ibid., p. 209referință </ref>. Mitul este depășit prin logos. Romanticii, Într-o manieră de loc surprinzătoare, se situează pe o poziție “oximoronică”; ei doresc o apropiere (În conștiința istorică) de trecut, pentru a evidenția distanța dintre prezentul Întinat, denaturat, rațional, calp și lumea curată, naturală, mitică, intuitivă a trecutului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mare de visări dulci și senine Iară noi? noi, epigonii? Noi În noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! (Eminescu, Epigonii) Poziția lor este diametral opusă În raport cu cea a iluminiștilor: aceștia din urmă clamează perfecțiunea rațiunii, a logos-ului, pe când cei dintâi situează conștiința mitică Într-o relație primordială cu “păcatul originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât și de pericolul jucat de prejudecăți În actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3. În toate situațiile, „separatorul” elementelor care alcătuiesc fișa cărții (autor, titlu, editură, localitate, an, ediție etc.) este exclusiv virgula, așa cum cere ortografia limbii române, cu excepția punctului din final: Florica Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente (DCR), ediția a II-a, Logos, București, 1997. 4. Deși s-a respectat ordinea alfabetică a numelui de familie al autorilor, nu s-a făcut inversarea nume + prenume: Félix Gaffiot, Dictionnaire latin-français. Nouvelle edition revue et augmenté sous la direction de Pierre Fobert, Hachette-Livre, Paris, 2000
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Sistemul internațional de unități de măsură (SI). Generalizarea aplicării sale, Editura Tehnică, București, 1970. 5. Cuvântul editură nu a fost generalizat, folosindu-se doar acolo unde exista mențiunea ca atare pe foaia de titlu: Univers Enciclopedic, Humanitas, Cartier, Meteor Press, Logos, dar Editura Universității din București, Editura Enciclopedică, Editura Tehnică etc. 6. Siglele unor lucrări academice - Micul dicționar academic (MDA), Dicționar de cuvinte recente (DCR) - nu sunt scrise cu italice atunci când se află după menționarea integrală a titlului, dar se scriu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]