2,956 matches
-
vechii greci era crainicul zeilor, în sens de logos proferat. Prin Hermes, Zeus se spunea pe sine ca zeu, cu alte cuvinte comunica perfect. Tocmai de aceea pietrele templului lui Hermes erau cuburi, simboluri ale perfecțiunii. În creștinism, Iisus este logos divin, cuvânt al lui Dumnezeu-Tatăl. Față de Hermes, el este Dumnezeu și om. Prin intermediul lui, natura divină comunica direct, viu, perfect cu natura umană. Mai mult, prin încarnarea logosului divin, natura umană este transfigurată în vederea mântuirii. cu timpul, termenul hermeneia va
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
templului lui Hermes erau cuburi, simboluri ale perfecțiunii. În creștinism, Iisus este logos divin, cuvânt al lui Dumnezeu-Tatăl. Față de Hermes, el este Dumnezeu și om. Prin intermediul lui, natura divină comunica direct, viu, perfect cu natura umană. Mai mult, prin încarnarea logosului divin, natura umană este transfigurată în vederea mântuirii. cu timpul, termenul hermeneia va fi resemnificat. va numi exegeza, adică drumul invers, din exteriorul unui text spre interiorul lui, adică spre înțelesurile tainice, camuflate de evidențe. Această accepțiune a interpretării se va
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
impune ulterior în comunitatea templelor din primele secole creștine. Astfel, odată cu Filon din alexandria se va pune problema lecturii și înțelegerii sensului ocult al textului sacru. Pentru noi toți a trecut vremea apostolilor, a celor ce se situau nemijlocit în fața logosului întrupat. Situarea este de acum una mijlocită de prezența cărții Sfinte și a Bisericii. Prin inter pretarea și relevarea sensurilor ascunse ale textului testamentar, se încearcă a se desluși prezența în social a ceea ce este transcendent. O cale regală de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
respectiv de spiritualitatea dogonilor și a celor din tribul bambara, a fost Germaine Dieterlen, autoarea lucrării Essai sur la religion Bambara. Ideea întâlnită la triburile bambara este cea a creării lumii prin mijlocirea unui cuvânt. Intrarea în vibrație a acestui logos primordial face cu putință aducerea la existență a formelor de viață. Ritmul cuvântului sacru cuprinde întregul univers. Acesta vibrează și se extinde la infinit printr-o mișcare conic spiralată. Deci ideea unității și armoniei universale nu le-a fost deloc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Este vorba despre un Nou Testament care ar confirma și ar completa Biblia creștină. Există însă diferențe majore între creștinism și islam. Una dintre ele se referă la faptul că în creștinism Iisus nu este doar unul dintre profeți, ci logosul întrupat. În islam, Mahomed nu este Dumnezeu-Om, ci doar un profet pe linia veterotestamentară deschisă de avraam. * Surah (Surate). Reprezintă capitolele din coran. Fiecare capitol are un nume ce aduce în atenție o anumită temă. * Ăyat. Sunt versetele coranului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
XIV.1. Ce este scientologia? Scientologia este numele unei mișcări religioase. După unii sociologi ai religiilor, ea ar fi „religia secolului XX”, bucurându-se de un succes social mai mult decât remarcabil. Etimologic, termenul trimite la scire (lat.) = „a cunoaște”; logos (gr.) = „cuvânt, idee, teorie, rațiune”. Aici are sensul de „învățătură despre cunoaștere”. Astăzi, scientologia este cunoscută drept Biserica Scientologică. Fondată în California, în 1954, de inginerul navigator lafayette ronald Hubbard (1911-1986), scientologia a combinat literatura de ficțiune cu psihanaliza freudiană
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Chandler J, McLane MN, ed. Cambridge, New York: Cambridge University Press. Stroe MA (2004) Romantismul german și englez: Știința arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur. Iași: Institutul European. Stroe MA (2007) John Clare și canonul romantic: metafizica naturii și poetica logosului mitic. John Clare, Poeme, pp 5-104. Note, pp 300-332. Iași: Institutul European. Stroe M (2011) Pendulul istoriei, vol 1: Gînditori nord-americani. Iași: Institutul European. Stroe MA (2013) Journeying into the blackest night unto the land of bliss. Romanian Journal of
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, București, Logos, 1997; ediția I: 1982. DER = Al. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române [1954−1966], trad. rom., București, Saeculum I.O., 2001. DEX2 = Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996. DI = Dicționar invers, București
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
iluminarea”, de o memorabilă expresie lirică, pare gravată În argint subțire și durabil, ca Într-o nouă, modernă, dramatică și dureroasă Cântare a cântărilor, În care Regele cărturar se vede Înlocuit de o vorace și volatilă prințesă poetă. Orfana logodită Logosului Își cheamă perechea, izbăvitorul: „Caută-mă. E dimineața pe lume/ Pământul/ și o tristețe grea ca pământul mă apasă/ Tu Îndepărtează te rog de pe mine cu palmele lopata cu vâsla/ cei doi metri de pământ/ cei doi metri de tristețe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, I, București, 2000; Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București 2001; Istoria limbajului filosofic românesc, București, 2002. Ediții: „Criterion. Revistă de arte, litere și filosofie”, București, 1990; Emil Cioran, Singurătate și destin, pref. autorului, București, 1991; Mircea Vulcănescu, Logos și eros, pref. edit., București, 1991, Dimensiunea românească a existenței, pref. edit., București, 1991, Ultimul cuvânt, București, 1992, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, București, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Dimensiunea românească a existenței, I-III, pref. edit., București, 1992-1996
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
diferenței (Lui Henri Wald la 80 de ani), București, 2001. Repere bibliografice: Gh. Geană, Filosofia pe scurt, VST, 1978, 30; Z. Ornea, Vulcănescu despre omul românesc, RL, 1992, 17; Tania Radu, Revenirea la Mircea Vulcănescu, LAI, 1992, 19; Florin Grigoraș, „Logos și eros”, „Universul cărții”, 1992, 4; Octavian Soviany, „Dimensiunea românească a existenței”, „Universul cărții”, 1992, 4; Z. Ornea, Filosoful Nae Ionescu, RL, 1993, 21; Ornea, Portrete, 191-195; Z. Ornea, Al doilea volum din publicistica lui Noica, RL, 1997, 1; Jean
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
erudiție și ajungând adesea la rezultate originale, surprinzătoare, în interpretarea unor teme savante. Indiferent însă despre ce ar scrie, C. trimite în subtext la o viziune ontologică, situarea omului în cosmos fiind obsesia cu care citește literaturile lumii. Epos și logos. 25 de studii și interpretări (1981) tratează despre Comparațiile Iliadei, Marea homerică, Zeița și eroul (relația dintre Atena și Ulise), Elena, Casandra, Xenofon din Efes, Cununa palatină, Între asfințit și eternitate: Despărțirea de sine a Eladei, Platon, Lucian din Samosata
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
eloquentia, Epistulae, Eclogae), din italiană (Massimo Bontempelli, Emilio Cecchi, Adriano Tilgher), din franceză (Marguerite Yourcenar, Georges Dumézil, Emil Cioran, Georges Duby), din engleză (Virginia Woolf, T. S. Eliot, Frances A. Yates). SCRIERI: Norii, București, 1979; ed. București, 1996; Epos și logos. 25 de studii și interpretări, București, 1981; Poezia, București, 1983; Pasărea Phoenix, București, 1986; Oglinzile, București, 1993; Luminile și umbrele sufletului, București, 1995; Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, București, 1997; În adâncile fântâni ale mării, București, 1997; Testamentul unui
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe, 15-18; Emil Nicolae, „Poezia”, CL, 1984, 4; Artur Silvestri, „Poezia”, LCF, 1984, 45; Braga, Sensul
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe, 15-18; Emil Nicolae, „Poezia”, CL, 1984, 4; Artur Silvestri, „Poezia”, LCF, 1984, 45; Braga, Sensul, 168-172; Grigurcu, Existența, 158-162; Cristian Bădiliță, Logos și contemplație, RL, 1991, 26; Ulici, Prima verba, III, 243-244; Ioana Pârvulescu, Experiența lui Narcis, RL, 1993, 46; Octavian Soviany, Muzeul oglinzilor, CNT, 1993, 48; Constantin Cubleșan, Eminescu editat și comentat de Petru Creția, ST, 1995, 1-2; Aurel Pantea, Reveria
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
falimentul «Ideii europene»”, este îndeobște moderată. În cele zece numere (dintre care unul triplu și unul cvintuplu), se publică ample studii și eseuri semnate de Pavel Costin Deleanu (Mihail Kogălniceanu. Interpretare radical-reacționară, Reacțiune radicală și revoluție în România), Mircea Vulcănescu (Logos și Eros), Horia Stamatu (Schițe pentru o artă poetică), Ștefan Ion George (Istoria Europei), Eugen Ionescu (Victor Hugo, Mircea Eliade și „Șantierul”, Efortul Arghezi), Virgil Godeanu (Procesul ortodoxiei), Andrei Flor (Ideile d-lui Iorga asupra problemelor actuale, „Pătru Lupu Maglavitu
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
asimilează și exprimă nu doar limbajul suprapersonal - fiind capabil de narațiune și autobiografie -, ci și logica implicită a acestuia - fiind capabil de gândire rațională, de raționamente, judecată, cugetare. Omul conștient judecă despre realitate și adevăr, afirmă adevărul realității, în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională a omului conștient se bazează pe spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică libertatea. Omul care cunoaște conștient se poate, până la un punct, autodetermina liber. Tema
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rațională, de raționamente, judecată, cugetare. Omul conștient judecă despre realitate și adevăr, afirmă adevărul realității, în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională a omului conștient se bazează pe spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică libertatea. Omul care cunoaște conștient se poate, până la un punct, autodetermina liber. Tema conștiinței, deși implicită în gândirea lui Descartes, s-a definit și ea în spiritualitatea Europei, mai ales prin idealismul german, începând cu Kant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
partener, pregătirea locuinței (cuib, vizuinăă și locuirea, nașterea și creșterea puilor, atașamentul, hrănirea, apărarea și învățarea acestora, lupta pentru ierarhia în grupuri, respectarea unor reguli în colectivitate etc. Aceste comportamente se regăsesc și ele, reformulate, în termeni socioculturali ce implică logosul și valorile în societățile umane. Ele se desfășoară și la om între naștere, maturizare, reproducere, îmbătrânire și moarte, ca la animale. Comportamentele animale instinctuale sunt reglate de bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali, reglaj care nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional și asertiv, capabil de libertate și autodeterminare. Psihismul conștient al omului se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe alții (Conform multor studii ale teoriei relativitățiiă intrând în contact cu eroii ideali ai istoriei, cu cei imaginari, de mit sau roman și e capabil să se caracterizeze și pe sine din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apartenențe ce-i conferă și o dimensiune socială. Caracterizarea omului ca ființă bio-psiho-socială nu surprinde însă ceva care să îl diferențieze clar de universul biologic. Eventual, omul în specificitatea sa, ar putea fi caracterizat ca o ființă dimensionată prin conștiință, logos și spiritualitate. Psihismul uman se formează însă și se afirmă într-un context specific, care are aspecte și instanțe, ce nu se întâlnesc în biologie. Astfel, dacă la individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural, se desfășoară la un nivel supra-individual, el persistând dincolo de, și deasupra indivizilor umani, cu psihismul lor conștient, asimilând și îmbogățind această instanță a „logosului”. Capacitatea asertivă a limbajului uman joacă, desigur, un rol și la nivelul psihismului conștient al persoanei, care se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, structurată ca și modelele coerente ale realității experimentate, imaginate sau despre care învață prin educație
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
joacă, desigur, un rol și la nivelul psihismului conștient al persoanei, care se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, structurată ca și modelele coerente ale realității experimentate, imaginate sau despre care învață prin educație. Tot prin această instanță a logosului și teoreticului, el reușește să descrie și să caracterizeze alte persoane, dincolo de atașamentul direct față de o persoană sau alta și de introjectarea imago-urilor altora în structura propriului psihism. Persoana caracterizată se plasează în poziția de persoană a III-a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
până la un punct, se pot intersecta în multe zone, după cum se și pot asimila reciproc, masca sau potența. 1.6. Tipologia eroilor de ficțiune Există un alt plan de caracterizare a oamenilor, care se desfășoară în primă instanță în planul logosului, al eroilor de ficțiune, al considerării persoanei ca erou de narațiune de un anume tip. În general, caracterizarea unui om e făcută, în primul rând, de alți oameni prin comentariu, bârfă, relatarea sau narațiunea celorlalți despre subiect. Individul uman e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]