2,874 matches
-
Luciu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Caragele și Luciu (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, în Câmpia Călmățuiului, pe malul drept al râului Călmățui. Lângă satul Luciu se află lacul Luciu. Prin vestul comunei
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
Luciu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Caragele și Luciu (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, în Câmpia Călmățuiului, pe malul drept al râului Călmățui. Lângă satul Luciu se află lacul Luciu. Prin vestul comunei, prin satul Caragele, trece șoseaua județeană DJ203I, care leagă comuna de (DN2B) spre nord
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
Luciu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Caragele și Luciu (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, în Câmpia Călmățuiului, pe malul drept al râului Călmățui. Lângă satul Luciu se află lacul Luciu. Prin vestul comunei, prin satul Caragele, trece șoseaua județeană DJ203I, care leagă comuna de (DN2B) spre nord și Pogoanele (DN2C) spre sud, și mai departe de nordul județului Ialomița. Din DJ203I, la Caragele se desprinde șoseaua
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
Luciu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Caragele și Luciu (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, în Câmpia Călmățuiului, pe malul drept al râului Călmățui. Lângă satul Luciu se află lacul Luciu. Prin vestul comunei, prin satul Caragele, trece șoseaua județeană DJ203I, care leagă comuna de (DN2B) spre nord și Pogoanele (DN2C) spre sud, și mai departe de nordul județului Ialomița. Din DJ203I, la Caragele se desprinde șoseaua județeană DJ214A, care leagă
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
DN2B) spre nord și Pogoanele (DN2C) spre sud, și mai departe de nordul județului Ialomița. Din DJ203I, la Caragele se desprinde șoseaua județeană DJ214A, care leagă comuna spre est de Largu și Rușețu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luciu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,45%), cu o minoritate de romi (6,53%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
aceeași plasă, având 700 de locuitori ce trăiau în 144 de case; în comuna Caragele funcționa o școală cu 37 de elevi și o biserică. În 1925, cele două comune se găseau în aceeași configurație și în aceeași plasă, comuna Luciu având 1113 locuitori, iar Caragele cu 860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
având 1113 locuitori, iar Caragele cu 860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), aflat pe terasa de pe
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
3, 5%pH). În anul 1905, la Cefa s-a amenajat prima crescătorie sistematică de crap de pe teritoriul României. În urma extinderii lacurilor între satele Cefa și Ateaș, se întind astăzi peste 693 ha de amenajări piscicole din care 640 ha luciu de apă. Din analiza factorilor de mediu rezultă că teritoriul de astăzi al localității Cefa a constituit întotdeauna un cadru deosebit de favorabil vieții și activității oamenilor. Relieful neted dar ușor fragmentat și împădurit, zăvoaiele și mlaștinile din câmpia joasă precum și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
funcționează 2 mori de porumb, 1 abator, 3 prese de ulei, 1 atelier lemnărie, 1 darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vită de vie în anii '70-'80 , găsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de circa 70 hectare luciu de apă. De asemenea, deși există la nivelul comunei importante obiective turistice, nu a existat și nu există o strategie de promovare a acestora cum ar fi tipărirea unor simple ilustrate sau pliante. Activitatea culturală la nivel de comună aceasta
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
opere literare se află poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). Locuind în satul Mircești din lunca Șiretului, Alecsandri este autorul mai multor pasteluri publicate în anii '60 ai secolului al XIX-lea în care sunt descrise imagini idilice ale apei Șiretului. "„Râul luciu se-ncovoaie sub copaci că un balaur " Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. "Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
ele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conducător de căldură și electricitate, ductil și maleabil, si solid la temperatura obișnuită (cu exceptia mercurului). În tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde însă trebuie amintit că trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc
Metal () [Corola-website/Science/299791_a_301120]
-
prima dată de Albertus Magnus, în anul 1250, din auripigment și săpun, și apoi de Paracelsus prin sublimarea sandaracului cu coji de ou. Alchimiștii foloseau arseniul pentru albirea metalelor colorate ca fierul și cuprul. Acestea, frecate cu arseniu, primeau un luciu alb. Date certe despre propagarea arseniului metalic provin de la Lèmery, care, în 1675, tratează sulfurile de arsen cu drojdie de vin și săpun moale, de la alchimiștii secolelor următoare, care fac studii sistematice asupra obținerii și proprietăților acestui element. Dintre aceștia
Arsen () [Corola-website/Science/299389_a_300718]
-
aici se află și biblioteca cantonului, arhiva națională și cancelaria de stat. În Piața Guvernului mai există monumentul Vazerol, reprezentând unirea celor trei regiuni ale cantonului din 1471. La sudul acestei pieți, lângă episcopie, se află catedrala cu hramul sfântului Luciu, în stil roman-gotic, datând din secolele XII și XIII. Cuira e un nod de cale ferată important, legând liniile ce vin din nordul confederației, precum și liniile de cale ferată îngustă ale cantonului (Căile Ferate Rețiene). Gara a fost renovată și
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
care apoi se țes. Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3-5 mm și încercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimică a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent mătase artificială (au luciu asemănător cu cel al mătăsii naturale). Se cunosc astăzi mai multe procedee de fabricat mătase artificială. Procedeul vâscoză se bazează pe relația ce are loc între alcoliceluloză și sulfura de carbon, CS2 prin care se obține xantogenatul de celuloză. Acesta
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
este fibra cea mai utilă omului. Celuloza este utilizată la obținerea substanțelor explozibile de tip pulbere fără fum; a mătăsii artificiale de tip vâscoză (milaneză) și a mătăsii acetat; a nitrolacurilor și nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapidă și luciu puternic); a celofanului. Este o materie primă de mare valoare economică și constituie punctul de plecare în fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hârtie ocupă un loc principal (a fost folosită pentru obținerea hârtiei încă din secolul al
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
după comerciantul austriac „Siegmund Freiherr von Zois” (1747-1819). Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formulă chimică CaAl(SiO)OH. Se prezintă sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice. Mineralul are culori variate, agregatele masive au frecvent un luciu maț, pe când formele cristaline au un luciu sticlos. Varietățile de zoisit cunoscute până în prezent sunt: ul se formează prin procese metamorfice, din rocile bogate în calciu, ca piroxeni-gneis sau amfiboli, sau prin metamorfoza de contact din marmură. Locuri unde s-
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
1747-1819). Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formulă chimică CaAl(SiO)OH. Se prezintă sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice. Mineralul are culori variate, agregatele masive au frecvent un luciu maț, pe când formele cristaline au un luciu sticlos. Varietățile de zoisit cunoscute până în prezent sunt: ul se formează prin procese metamorfice, din rocile bogate în calciu, ca piroxeni-gneis sau amfiboli, sau prin metamorfoza de contact din marmură. Locuri unde s-a găsit zoisit: Salzburg și Saualpe în
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
Cei Șaptezeci ("Panarion" 51.11), iar Ioan Gură de Aur indică la un punct că "fratele" Pavel menționat în 2 Corinteni 8:18 este fie Luca, fie Barnaba. J. Wenham afirmă că Luca era "unul din cei Șaptezeci, Emmaus discipol, Luciu de Cirene și rudenia lui Pavel." Nu toți cărturarii sunt așa de încrezători de toate aceste atribute cum este Wenham, mai ales pentru propria declarație a lui Luca la începul Evangheliei după Luca () în care admite liber că nu este
Luca Evanghelistul () [Corola-website/Science/308111_a_309440]
-
în sistemul ortorombic, având formula chimică , cu un habitus de cristale lungi, prismatice, aciculare, așezate radial, sau se poate prezenta sub formă de agregate masive de culoare cenușie plumburie. Caracteristic cristalelelor de stibină este lungimea și forma aciculară, cu un luciu metalic. Acest luciu în contact mai îndelungat cu aerul devine mai mat și cu colorați diferite. Duritatea la cristalele după gradul de puritate poate fi pe scara Mohs între 2 și 2,5, cu o densitate de 4,6 - 4
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]