2,918 matches
-
critic, independent de inadeziunea sa globală : „...dacă se decide să atace comedia, la rampă, viitorul îi e deschis ” (s.n.). Câteva rânduri mai departe, îl îndeamnă : „...să încerce a se devota. Să tragă învățămintele din Jurnal, august 1932, și va fi mântuit”. Acel jurnal din august 1932 e tocmai partea gravă, patetică, sinceră, angoasantă, despre moarte. Criticul a remarcat-o, așadar, și a prețuit o, a luat-o în serios, cum se cuvine, fără însă a comenta, probabil părându-i un corp
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
aici. Citind fragmentul acesta mi-au venit irezistibil în minte în primul rând Mozart și Beethoven (da, da, Beethoven, gravul, seriosul, pateticul). Hazul acesta (și perceperea lui) are virtuți mântuitoare, e o treaptă, poate penultima, a înțelepciunii. Dacă frumusețea va mântui lumea (nu se știe ; dar dacă ceva totuși o va mântui, numai frumusețea o poate face), atunci hazul marilor făuritori ai frumuseții o va seconda discret, dar luminos. Don Juan Sau blestemul ideii Don Juan moare ca toți ceilalți face
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
primul rând Mozart și Beethoven (da, da, Beethoven, gravul, seriosul, pateticul). Hazul acesta (și perceperea lui) are virtuți mântuitoare, e o treaptă, poate penultima, a înțelepciunii. Dacă frumusețea va mântui lumea (nu se știe ; dar dacă ceva totuși o va mântui, numai frumusețea o poate face), atunci hazul marilor făuritori ai frumuseții o va seconda discret, dar luminos. Don Juan Sau blestemul ideii Don Juan moare ca toți ceilalți face notă oarecum distinctă în teatrul lui Teodor Mazilu. Nu prin „stil
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești sunt neglijate în statutul pe care îl au femeile în Biserica Ortodoxă. Însăși semnificația sângelui, care în alte biserici creștine este un sânge care renaște, mântuie, în Biserica Ortodoxă sângele femeiesc este privit ca un sânge spurcat. Dacă nasc un copil se păstrează ritualul după care femeile sunt necurate, pentru că au născut un copil, ceea ce mi se pare complet nedrept și grotesc, și sunt spurcate cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au norocul de a fi mai aproape de amintirea celui ce a fost mitropolitul Bucovinei, Nectarie. La fel de adevărat este că, tot trecerea timpului, va aduce un mai bogat material bibliografic în ceea ce privește viața și activitatea mitropolitului, căci „noutatea oamenilor mari nu se mântuie niciodată: ceilalți sunt un pahar, ei un izvor”. Dar oricum ar fi și oricât de mult sau de puțin s-ar scrie despre acest mitropolit, și nu numai despre el, ci și despre mulți alții, credem că numele lor sunt
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Concluzând într-o scrisoare, părintele Leopold scria: «Domnul nostru care s-a învrednicit să ne aleagă, ne dăruiește toată dorința cea bună pentru că voiește, cu toată suavitatea plinătății inimii noastre, să-i înfățișăm cumva dragostea Sa infinită care îi vrea mântuiți pe toți oamenii. Să ne rugăm reciproc, după cum ne învață Sfânta Scriptură, pentru mântuirea tuturor». Ultimii ani ai vieții sale pământești, părintele Leopold i-a trăit în suferință. El nu se plângea niciodată. A continuat să muncească cu tenacitate pentru că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
chinuia gândul morții, care provenea dintr-o sfântă frică de Dumnezeu și din gândul final al dării de seamă în fața Dumnezeului preasfânt. Celor care se apropiau de el, le spunea cu voce sinceră și din inimă: „Rugați-vă ca să-mi mântuiesc sufletul, ca să nu ajung în iad“. Și îi spunea deseori lui don Attilio Rossi și lui don Pedrollo: „Cine știe dacă sunt în harul lui Dumnezeu, dacă mă voi mântui!“. Era ispitit să spună înjurături oribile. Îmi spunea rușinat: „Imaginează
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu voce sinceră și din inimă: „Rugați-vă ca să-mi mântuiesc sufletul, ca să nu ajung în iad“. Și îi spunea deseori lui don Attilio Rossi și lui don Pedrollo: „Cine știe dacă sunt în harul lui Dumnezeu, dacă mă voi mântui!“. Era ispitit să spună înjurături oribile. Îmi spunea rușinat: „Imaginează-ți că l-am îndrăgit mereu pe Domnul, că l-am iubit mereu, închipuie-ți ce lucru oribil ar fi acela de a-l înjura, și ce scandal ar fi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și sancțiuni. Ceea ce-i rămâne individului de făcut este de a se jertfi familiei, patriei, omenirii, comunității într-un cuvânt, care simbolizează temporal Spiritul absolut. Pe neașteptate problema ia aspect soteriologic. Gânditorul e preocupat de "chipul cu care ne putem mîntui", și-l găsește nu în biserică, ci în națiune. Existențele naționale sunt timpuri de "expiație" a păcatului originar. Providența împarte tuturor popoarelor "misii" în scopul de a îndrepta omenirea diversă (ajungem la visata pe atunci ligă a națiunilor) spre ținta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avea în filozofia noastră după aproape o sută de ani o carieră nebănuită. Cuvântul de ordine a lui Bălcescu și al pașoptiștilor este luminarea mulțimii, convingerea lor fiind că adevărurile eterne există latent în popor. Mai departe, dacă Dumnezeu ne mântuiește prin istorie, atunci răul și binele din secol sunt faze ale ispășirii. Plaga fanarioților e un prilej de redeșteptare națională. Războiul înfățișează un instrument legitim de afirmare a națiilor și deci de salvare. Așadar Bălcescu exaltă lupta și se face
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și un pesimism excesiv, lumea apărîndu-i ca un "vîrtej de forțe iresponsabile". Emil Cioran, kirkegaardian și el, e pe "culmile disperării", urmărit de "obsesiunea îngrozitoare a morții". Teoria cunoașterii nu-l interesează deloc, preocuparea esențială fiindu-i de a se mântui. Salvarea o găsește în experiența colectivă, cum s-ar zice, în istorie. Ar dori pentru România destinul Franței și populația Chinei. În această privință pesimismul său e regretabil. România nu înseamnă nimic, condiția ei e "tragică". Singura scăpare, ipotetică și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales contra cărților de școală, căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic nici de la generația nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră..." " Pentru a mântui cultura noastră științifică de o decădere mai mare decât cea de acum, trebuie să luptăm fără milă în contra ignoranței și șarlatanismului și să rupem maștele..." Cauzele acestei stări ticăloase în care ne aflăm, cauza că avem forme fără fond ă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dintre ele; Existența în viața lui Martin Luther a disputei orgoliu versus conștiința vocației profetice. „Nu dau voie ca doctrina mea să fie judecată de nimeni, nici chiar de îngeri. Cel care nu-mi primește doctrina nu poate să se mântuiască.” acest celebru fragment din cores pondența lui Luther a fost interpretat de Jacques Maritain drept „o dovadă de orgoliu și egocentrism”. În schimb, Mircea Eliade Îi dă o cu totul altă interpretare. În joc era „reacția specifică a aceluia care
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sunt valabile până la moarte; * Mormonii practică legea zeciuielii ca formă de sacrificiu individual sau social: „a zecea parte din venitul nostru aparține lui Dumnezeu”; Parousia va avea loc în SUA. Poporul American este noul popor ales și el se va mântui înaintea altora. Noul pământ ales va fi Missouri, locul „unde s-au stabilit adam și Eva după ce au plecat din rai”; Mormonii originari, întemeietori ai cultului, practicau poligamia. Aceasta se baza pe anumite idei ale lui Joseph Smith. În poligamie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
VIII.2. Adventiștii de Ziua a Șaptea Este o mișcare religioasă protestantă cu origini în SUA, de unde s-a răspândit în toată lumea. începuturile adventismului de Ziua a Șaptea țin de predicția falsă a predicatorului baptist William Miller, referitoare la întoarcerea Mântui torului. A urmat „Marea Dezamăgire”, dar unii credincioși nu și-au pierdut speranța în iminența celui de-al doilea advent. În 1860 și-au luat numele de Adventiști de Ziua a Șaptea. Care este cea de-a șaptea zi? Este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Azi sunt 6 zile de când este în cură, progresul este până în momentul de față foarte mic. Cu mintea este cu totul bine, numai în grijă că ranele de la picioare ar fi o boală incurabilă. Doctorul îl asigură că de va mântui medicamentele să meargă la Lacul-Sărat să facă băi de glod și-i garantează că va fi pentru totdeauna sănătos. Pentru momentul de față atât vă pot detalia că, de când șede la mine, de la 9 aprilie, e cu mult mai liniștit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se simte bine, este foarte cuminte: numai slab, are fața așa de curată cum n-a fost bietul de patru ani, de când este bolnav. Vă rog din inimă a avea bunătate a trimite bani peste câteva zile. Miercuri în 24 mântui fricțiunile, pe la 28 să putem pleca pozitiv...”. Este, probabil, una dintre cele mai importante scrisori din punct de vedere medical, putându-se determina doza și efectele ei în timp. Reținem că a fost un consiliu de șase medici pe tema
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Filipciuc. Consultul de la Iași 28 iunie/10 iulie: Doctorul nu s-a întors încă din Cernăuți. Din cauza lui nu pot azi pleca, nu am curaj până nu mi-a zice el. Mihai este foarte bine, numai e slab. Aseară au mântuit și baia de pucioasă.(...) Observ că cum se supără boala îl necăjește și mai tare.” Hanrieta încă nu știe că se pregătește să meargă la Lacu-Sărat, dar va ajunge la Iași, la consultul medicilor de acolo. 16/28 iulie: „La
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-i leah și îi place a fi lăudat, deși în fond a făcut adevărată minune cu știința, mai probabil decât Cristos.(...) Mihai stă toată ziua în casă, că nu are voie să iasă afară. Fricțiunile, în număr de cincizeci, le mântui miercuri. Băi de pucioasă tot trei pe zi, numai cu constipația este o muncă mare și pentru el și pentru doctor. Isac are mare speranță să iasă din mâinile sale cu totul sănătos, că mintea este o adevărată minune.”. începem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ia pentru el, până va fi Mihai cu totul bine, și, la moment ce va vedea că constipația este combătută fără medicamente, va publica, cum v-am scris, toată diagnoza boalei și vindecarea ei radicală.(...) De miercurea trecută, când a mântuit cura mercurială, Isac i-a ordonat trei oca de lapte pe zi să beie în loc de apă, poamă un kilo la șase oare dimineață, o dată pe săptămână tot o baie de pucioasă. În fine, cea mai mare muncă este constipația. Isac
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
slavă Domnului, îi merge foarte bine. Până acum a luat cinci sute patruzeci hapuri și mai are de luat, până la 1 aprilie, încă șase sute șase zeci, peste tot o mie două sute, de neapărată trebuință, că până a da căldura se mântuie cura. Băi o dată pe săptămână și lapte cât poate să beie pe zi.”. Este vorba de „hapurile” care conțin fier, „noua cură” începută la 26 noiembrie anul trecut. Întrucât sănătatea merge din ce în ce mai bine, este de presupus că doctorul Isac a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o ediție nouă și atunci își va procura mulți bani. El e cam supărat pe d-nul Maiorescu, pentru că i-a scris recomandat rugându-l foarte călduros pentru biblioteca lui și niște manuscrise pe care el ar voi să le mântuie și nici un răspuns nu a primit până acum. Scriind doctorului, el nu pomenește de fel de rugămintea lui. Mihai îmi spune că, în Biblioteca din Iași, are un Dicționar lucrat de dânsul din limba sanscrită, aproape iarăși gata, și dorește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al Puterilor, mântuiește-ne pe noi!” „Noi ne-am încadrat în cea mai perfectă ordine și legalitate. Pentru ca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]