3,020 matches
-
românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui Gheorghe Duca, pe care-l compară cu regele David și cu împărații Constantin cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește și sufletește și pentru înțelesul sfintei cărți, să-ș înțeleagă pe limbă sfântă și dumnezeiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinică sufletească”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, op. cit., p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întărește crezul la care ține așa de mult, ca și cum ar voi să arate calvinilor ardeleni, care nu dădeau pentru moment, în criza păstoriei lui Sava Brancovici, nici o operă tipărită, că și ortodoxia se îndreaptă în grai înțeles către inima poporului: ,,Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupiaște și sufletiaște și pentru înțelesul sfintelor cărți, să-ș înțeleagă pre limbâ sfânta și dumnedzăiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinicâ sufletească
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ca și cum ar voi să arate calvinilor ardeleni, care nu dădeau pentru moment, în criza păstoriei lui Sava Brancovici, nici o operă tipărită, că și ortodoxia se îndreaptă în grai înțeles către inima poporului: ,,Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupiaște și sufletiaște și pentru înțelesul sfintelor cărți, să-ș înțeleagă pre limbâ sfânta și dumnedzăiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinicâ sufletească”. Pentru aceasta domnul e pus alături de patronii Bisericii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a văzut pusă în situația de a citi, cu adevărat, o carte de la cap la coadă. Dar de-aceea am nevoie de tine, să ne spui ce să citim. Multă lume se dă-n vânt după o carte intitulată În mijlocul mării, de Nathaniel Philbrick. N-am putut s-o las jos din mână. Ah, o poveste de dragoste! E ca în filmul acela, Titanic? —Oarecum, dar cu balene, spuse Henry. Dacă v-a plăcut povestea din Titanic, o să vi se pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
atât de umflat încât respirația devine dificilă și provoacă senzația neclară, dar îngrozitoare, de înec. În final, pe măsură ce soarele absoarbe inexorabil și ultima picătură de apă din corp, nu mai rămâne decât „cadavrul viu“. Mi-am închipuit eu că În mijlocul mării nu era exact povestea lui Kate Winslet și Leonardo DiCaprio. N-am pus mâna pe ea până noaptea târziu înainte de clubul de lectură al lui Julie. Am citit cam jumătate, apoi de-abia am putut să mai adorm. E diabolic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
puritatea În schimbul descoperirii că nu există nimic definitiv și că trebuie să ne Îmbătăm ca Dionysos de lucruri cîtă vreme sînt În jurul nostru neatinse Încă de remușcarea paradisului pierdut. Ar trebui să vorbesc acum despre munți, să Închid ochii În fața mării. Aș putea evoca aici o grădină sălbăticită de țipetele cocoșilor În amiază și de merii care au crescut Între timp torențial asfixiind iarba caldă și plină de soare... o curte unde un măr bătrîn cu fructe sticloase și acrișoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
aceasta ar fi fost ca și cum n-aș fi zburat deloc, ci m-aș fi tîrÎt prin văzduh ca șarpele prin frunze. N-am uitat sfatul tatălui meu, Însă În clipa cînd m-am ridicat În aer și am plutit deasupra mării mi-am dat seama că nu-l voi putea urma. Apropiindu-mă de soare, mă simt liber și egal zeilor. Și poate chiar sînt zeu, dacă mă simt egal zeilor. Niciodată nu m-a scăldat atîta lumină... Înțeleg că tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
puțin. Numai această bipolaritate satisface spiritul elin. Icar și Anteu, Apolo și Dionysos. Singur numele lui Pan Înseamnă totul. Dar În legătură cu zeul pășunilor arcadiene lucrul pe care-l cunoaștem cel mai bine este strigătul auzit de corăbierii antici plutind deasupra mării, Pan, marele Pan este mort... Marsyas Dacă urmăm legenda, ne va fi greu să credem În adevărul părerii celor care au văzut În clasicism o artă de pudoare și de modestie. Apolo este cunoscut ca un răzbunător. Cruzimea cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
e uman În noi. Pentru că toată desăvîrșirea frumuseții tale poartă urma unei mîini omenești ca și coloanele Parthenonului. Nicăieri ca acum n-am Înțeles mai bine uimirea perșilor În fața elinilor, care stăteau pe o bucată mică de pămînt arid, În fața mării, și discutau despre fericire. În carnea ta, zeiță, palpită toată această sete de fericire, toate speranțele și temerile trupului Întins pe nisip, lîngă marea Înflorind În lumină. Tu nu spui: iată cît de frumoși și nepăsători sînt zeii! Trupul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
o amintire, un loc unde nici o corabie nu va mai ajunge vreodată, dar pe care nu ți-l poți șterge din inimă... SÎnt aproape o amintire acum. O amintire care gîndește și visează ceea ce a fost. CÎnd țipă păsările deasupra mării, mă uit la ele lung și aud chiotele argonauților din clipa plecării corăbiei noastre legendare. O, dacă aș fi lîngă mine cel de-atunci, să-i strig În urechi În timp ce chiotele n-au Încetat Încă și zidurile cetății nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
-i pară rău. (Purta cisme de cauciuc, pantaloni de doc vînăt, o flanelă vișinie spălăcită de soare. Își ducea din cînd În cînd mîna grea ca o vîslă la bărbie și rămînea cu ochii apoși fixînd un punct inexistent deasupra mării.) Ar fi vrut să obțină ceva anume de la viață și tocmai acest lucru Îi era refuzat. Se simțea nu urmărit de destin (ca anticii), nu constrîns, ci frustrat, Înșelat În speranțele sale. (Făcea pauze mari vorbind. Trecuse de amiază și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
lotofagilor, Însă toate acestea sînt acum foarte departe, el se află pe țărmul pe care și l-a dorit, la care a visat, unde memoria se confundă cu el Însuși; n-a crezut niciodată În zei, cu excepția Mnemosynei, iar În fața mării și-a adus totdeauna aminte, iubind-o ca și pe Calypso, că el este omul unui țărm; ceea ce contează acum este să ducă pînă la capăt această fidelitate; se gîndește, ascultînd vuietul mării, că sînt lucruri ce nu se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
dar pe parcursul desfășurării acțiunii apare o situație cu care nu poate fi de acord toată lumea: e vorba despre faptul că Simona nu și-a ținut promisiunea, în final voind să destrame o familie bine zidită. E moral? Nu e moral! Măria -Sa, cititorul va hotărî. Deci, nu-ți fă griji! Poate acum, relațiile noastre vor fi și mai strânse, fiindcă știm să privim lucizi adevărul în față, să le spunem lucrurilor pe nume. Îți mulțumesc sincer pentru tot ce ai făcut
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
de s-ar sui chiar în ceruri, și de acolo îi voi coborî. 3. "De s-ar ascunde chiar pe vîrful Carmelului, și acolo îi voi căuta și-i voi lua; de s-ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, și acolo voi porunci șarpelui să-i muște. 4. De ar merge în robie chiar înaintea vrăjmașilor lor, și acolo voi porunci săbiei să-i piardă; voi pune astfel ochii pe ei ca să le fac rău, nu bine. 5. Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
umbra spinului La ușa creștinului. Își desbracă țara sânul, Codrul - frate cu Românul - De săcure se tot pleacă Și izvoarele îi seacă - Sărac în țară săracă! Cine-au îndrăgit străinii Mînca-i-ar inima cânii, Mînca-i-ar casa pustia Și neamul nemernicia! Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las-Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinților În sama părinților, Clopotele să le tragă Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă, Doar s-a-ndura Dumnezeu Ca să-ți mântui neamul tău! Tu te-nalță din mormânt
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
unde s-a preparat varză de Bruxelles pentru cartea recordurilor. Ne-ai împărțit în două tabere de războinici cu armele ascunse-n suflet. Până și Gulliver care domnea peste țara piticilor s-a transformat într-o dună de nisip în mijlocul mării, unde piticii, printre cămile și servitori, vor să construiască o cetate Meka. Fugi vară, să nu te blestem că ne-ai trădat copilăria. Nici luminița de la capătul tunelului nu se mai vede; acum privim tablouri cu secerișul lanurilor mănoase de
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Încă odată pentru că tatăl său ținuse secretul și față de fiul lui, apoi gândul se mută la cât de mult Își dorea Ștefan desființarea și pedepsirea securității iar acum, când aceasta era desființată și Înlocuită pe ici pe colo cu aceeași Mărie dar cu o pălărie ... democrato-capitalistă, Fany al său, bine realizat material nu-și dorea nimic mai mult decât să-și găsească asasinul și torționarul. Ajuns În acest punct, lui Rică Îi veni o idee Îndrăzneață, așa cum vin ideile mari, rapid
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai mult pe acesta. Iată de ce adesea vedem că li se aduc în dar principilor cai și arme, postavuri de mătase cu fire de aur, giuvaieruri și alte asemenea podoabe, demne de măreția lor. Dorind, așadar, să prezint și eu Măriei Voastre o mărturie oarecare a prea supusei mele plecăciuni, nu am aflat între toate câte sunt ale mele nimic care să-mi fie mai scump și pentru care să am mai multă prețuire decât acea cunoaștere a faptelor săvârșite de
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lucrurilor petrecute în vremurile noastre și prin lectura neîntreruptă a celor din antichitate; și, întrucât acestea toate le-am cumpănit și cercetat cu sârguință și îndelung, după care le-am strâns laolaltă într-o cărticică, pe aceasta o trimit acum Măriei Voastre. Și, cu toate că ea îmi pare nedemnă de a vă fi înfățișată, sunt totuși pe deplin încredințat că, în nobila Voastră bunătate, această operă vă va fi plăcută, considerând că nu v-aș putea dărui un lucru mai prețios decât
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pentru a cunoaște văile se urcă sus pe culmi, tot astfel, pentru a cunoaște bine firea popoarelor, trebuie să fii tu însuți principe, după cum pentru a o cunoaște pe cea a principilor trebuie să fii om din popor. Primiți, așadar, Măria Voastră, acest mic dar cu aceleași sentimente cu care ei vi-l trimit; căci, dacă îl veți citi și îl veți examina cu sârguință, veți afla în el o dorință a mea fierbinte, anume aceea că Domnia Voastră să atingeți măreția
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
-l trimit; căci, dacă îl veți citi și îl veți examina cu sârguință, veți afla în el o dorință a mea fierbinte, anume aceea că Domnia Voastră să atingeți măreția pe care soarta și însușirile Voastre vi le făgăduiesc. Iar dacă Măria Voastră își va întoarce uneori privirile și le va coborî din vârful înălțimii sale spre aceste locuri joase, va afla cât de nedrept îndur o mare și neîncetată vitregie a sorții. CAPITOLUL I DE CÂTE FELURI SUNT PRINCIPATELE ȘI ÎN
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe care o poți înfrânge în mai multe feluri și cu ușurință. În schimb, el va fi disprețuit dacă se va arăta schimbăcios, ușuratic, fără energie, meschin, nehotărât. Principele trebuie să se ferească de aceasta ca de o stâncă în mijlocul mării și să-și dea silința că faptele lui să dovedească măreție, curaj, gravitate și forță. În ceea ce privește chestiunile particulare ale supușilor săi, hotărârea lui să fie irevocabilă, iar el să-și creeze o faimă atât de mare, încât nimeni să nu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
zgomot surd venit de undeva din curtea din spate a casei. Ferestrele uriașe de la parterul casei de vizavi Îmi stârnesc o curiozitate morbidă. Silueta unei femei se vede ca o umbră chinezească. Iar am visat un ozene. Era Încremenit deasupra mării și, când m-am apropiat de mare am simțit o căldură ucigașă. Cinci iunie Iubitul ei are probabil, mai presus ca iubirea, un plan din care se Înfruptă cu lăcomie. Prin ferestrele de vizavi se văd ca prin ceață siluete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
margine la alta, era rotundă de tot, înaltă de cinci coți, și un fir de treizeci de coți ar fi înconjurat-o. 3. Sub marginea ei, de jur împrejur, erau niște chipuri de boi, cîte zece de fiecare cot, de jur împrejurul mării; boii așezați pe două rînduri, erau turnați dintr-o singură bucată cu ea. 4. Era așezată pe doisprezece boi, dintre care trei întorși spre miază-noapte, trei întorși spre apus, trei întorși spre miază-zi, și trei întorși spre răsărit; marea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
pe primul împricinat, postelnicul Trifan: Apropie-te postelnice și deslușește pricina ta! porunci voievodul, așezându-și sabia în dreapta tronului. Mărite stăpâne, noi avem acte de la Ștefan Vodă, iar pârcălabul Boghiu umblă să ne scoată din pământurile noastre! Unde-i pârcălabul? Măria Ta, spuse lingușitor vistiernicul, a plecat spre Brașov. Nimeni nu l-a îndemnat la așa ispravă. Pentru asta, răcni domnul, scrie diece ca toate pământurile să-i fie luate și dăruite mănăstirii Galata!Iar ție, se întoarse spre postelnic, ție
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]