3,668 matches
-
aceste descoperiri disparate nu alcătuiesc o teorie despre reguli și instituții construite care structurează și alcătuiesc organizarea societală și comportamentul uman în societățile omenești analizate în timp și spațiu, așa cum se întâmplă cu revendicările anistorice cuprinzătoare ale realiștilor, liberalilor și marxiștilor.162 1.4.1. Constructivismul convențional Constructivismul convențional a fost abordarea cea mai puțin extinsă a securității, localizându-se în cadrul definiției tradiționale, minimaliste, a studiilor de securitate, scopul fiind de a se axa pe securitate națională (militară, stato centrică) și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
puterii, omul hobbesian în căutarea puterii și fundamentul contractual al politicului sunt prezumate a fi eterne componente inter-relaționate ale ordinii globale.187 Cel mult abordările tradiționale echivalau studiul identității cu studiul naționalismului, separând disciplina relațiilor internaționale de subdomeniul politicii comparate. Marxiștii tradiționali nu luau în considerare chestiunea identității pentru că tratau naționalismul ca fiind ideologia burgheziei, o clasă transnațională care controlează statul. Rasa sau genul puteau influența conștiința de clasă, dar, prin contrast cu clasa, niciuna nu era tratată ca fundamentală. Această
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a multor altora angajați în procesul construirii, negocierii, manipulării sau afirmării unui răspuns la cererea uneori urgentă, adesea absentă pentru o imagine colectivă. 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste Constructiviștii au pus la încercare asumpția comună realiștilor, liberalilor și marxiștilor că interesele derivă, într-un fel sau altul, din surse materiale, susținând că identitățile susțin interesele. Măsurile militare pot fi utilizate pentru a răspunde amenințărilor externe, dar stabilirea subiectului sau obiectului care trebuie protejat determină adecvarea sau eficacitatea acestor sisteme
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
determinante pentru succesul sau eșecul unui concept. 447 Conceptualizarea securității umane propuse de UNDP este probabil varianta cea mai cuprinzătoare a conceptului de securitate de la lansarea de către Johann Galtung a conceptului de violență structurală care, ca și în cazul programului marxist de cercetare în problematica păcii, a încercat să integreze problematica dezvoltării și a relațiilor Nord Sud în cadrul studiilor de securitate internațională.448 În perioada de început (în anii '50) studiile privind pacea au avut în atenție cursa înarmării nucleare și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... / 79 Basarabia O dragoste rănită / 83 Ce fel de ziariști avem? / 87 Suzeta marxistă / 91 Războiul elevilor cu educatorii lor / 95 Imposibila despărțire / 99 Eveniment și noneveniment la televiziunile noastre / 103 Dezolantă lipsă de onoare / 107 Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary / 111 Partea a doua: Exerciții de admirație liber alese / 115 Despre
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și întreg congresul, isteric "strâns unit în jurul secretarului său general", surd și orb la șansa de a începe, la peste zece ani distanță de toate țările din jur, un simulacru măcar de dialog, de dezbatere, fie ele și de pe poziții marxiste. Acolo da, am încercat un fel de stupoare, un fel de nedumerire, după ce crezusem că nu mai am despre "Epoca de Aur" nici una. Dar șocul, lovitura cu totul neașteptată, direct în plex am resimțit-o în fața panoului menit să ne
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
De unde bun gust și în ultimă instanță, bună cuviință, la acest atât de important formator de opinie, la această, chipurile, a patra putere în stat? Cu ce e ea mai bună decât celelalte, atât de discutabile puteri? Iunie 2007 Suzeta marxistă Niște copii care n-au comunicat pesemne cu părinții lor la vârsta când comunicarea e rodnică și formativă, sau care pur și simplu nu și-i iubesc destul, se întreabă de ce nu se găsește cineva să pună de-o stângă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu părinții lor la vârsta când comunicarea e rodnică și formativă, sau care pur și simplu nu și-i iubesc destul, se întreabă de ce nu se găsește cineva să pună de-o stângă adevărată și aici, la noi. Adevărată, adică marxistă, desigur. Aurorali, adică necitiți și neinformați nu doar în privința istoriei recente a propriei țări (plus a întregului Est european, a Chinei, Tibetului, Cubei, Cambodgiei, Vietnamurilor, a celor două Corei și a câtorva îndepărtate țări africane) dar și a lui Marx
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
lumii în doar patruzeci și opt de pagini, cât are Manifestul Comunist, nu e de colo. Întâi că nu mai trebuie să citești tu, nici măcar celelalte scrieri ale omului, te duci cu tovarășii militanți la bar, bei și comentezi lozincile marxiste, sau leniniste, vezi scena cu troțkiștii din filmul despre viața Fridei Kahlo, o pictoriță de geniu și o femeie fără asemănare de proastă, în felul ei. Doar nu vă imaginați că un grup se poate duce la bar și pe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Nici la neomarxiștii noștri, în comparație cu care Sartre era tobă de carte și sclipitor de inteligent, nu e vorba numai de frica de viață. Și dacă nu e vorba și de un pic de carierism, ce carieră să faci azi declarîndu-te marxist, poți doar să atragi atenția asupra ta și mai de curiozitate, mai de furie, mai de neliniște, să ajungi să te invite unii și alții pe la televizor -, este vorba nici mai mult nici mai puțin decât de lenea minții, lăsată
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și mai de curiozitate, mai de furie, mai de neliniște, să ajungi să te invite unii și alții pe la televizor -, este vorba nici mai mult nici mai puțin decât de lenea minții, lăsată să funcționeze la ralenti, și hrănită minimal. Marxiștii de altă dată, se întorceau la propozițiile puține și simple ale ideologiei, după ce se intoxicaseră cu sofisticarea, inutilă în fața vieții, a tuturor cărților scrise pe lume. Neomarxiștii noștri au citit cele patruzeci și opt de pagini ale Manifestului... Se poate
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de pagini ale Manifestului... Se poate și așa, fiindcă spre deosebire de stomac, mintea nu e prevăzută cu sucuri gastrice care să anunțe foamea și să te oblige s-o hrănești. Ei poți să-i dai să molfăie la nesfârșit aceeași suzetă marxistă, sau, de ce nu, codristă, hitleristă. Deosebirea, se știe, nu e foarte mare, chiar dacă marxiștii o resping pe a hitleriștilor și invers, chestie de obișnuință, de cele mai multe ori, cine a observat sugari știe despre ce vorbesc. Unii dintre ei, anorexici de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
prevăzută cu sucuri gastrice care să anunțe foamea și să te oblige s-o hrănești. Ei poți să-i dai să molfăie la nesfârșit aceeași suzetă marxistă, sau, de ce nu, codristă, hitleristă. Deosebirea, se știe, nu e foarte mare, chiar dacă marxiștii o resping pe a hitleriștilor și invers, chestie de obișnuință, de cele mai multe ori, cine a observat sugari știe despre ce vorbesc. Unii dintre ei, anorexici de mici, și anorexia la originea ei psihiatrică, tot o oroare de viață este -, preferă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ei psihiatrică, tot o oroare de viață este -, preferă suzeta oricărei hrane, nu doar a celei naturale, firești, de mamă, dar și la ei se adaugă uneori lenea. Ce e rău în faptul că tinerii aceștia gândesc la fel ca marxiștii de acum șaizeci de ani, fără măcar să o știe? Căutarea de sine, sinceră, febrilă, neliniștită, este firească și întotdeauna mișcătoare. Ea nu este nelegitimă la nicio vîrstă. Unii se găsesc mai greu, alții mai ușor. Nu cred că e mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
șaizeci de ani, fără măcar să o știe? Căutarea de sine, sinceră, febrilă, neliniștită, este firească și întotdeauna mișcătoare. Ea nu este nelegitimă la nicio vîrstă. Unii se găsesc mai greu, alții mai ușor. Nu cred că e mai alarmant un marxist de douăzeci de ani decât unul de șaptezeci. Țuțea spunea că dacă la douăzeci de ani nu ești de stânga trebuie să fii o fiară, dar dacă rămâi după treizeci ești un prost. Nici el nu e de luat drept
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ceea ce spune Vladimir Bukovski pe toate tonurile, de patruzeci de ani de când trăiește în Occident și pendulează între realitatea arhivelor sovietice și peisajul oficial și oficios occidental, unde întâlnește uneori aceleași chipuri și nume. Este ceea ce spune tăcerea intelectualilor occidentali marxiști, marxizanți, treziți pe etape și adormiți la loc (vezi BH Lévy, de pildă, desprins de Sartre și reîndrăgostit la bătrânețe tot de el), în jurul unor analiști lucizi, morți aproape în anonimat, ca fabulosul Jules Monnerot, autor a două cărți fundamentale
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
solidarizează, nu-l sprijină, deși voci oarecum curajoase mai sunt: Jebeleanu, de pildă, dar este știut că acesta avea un ascendent asupra lui Ceaușescu, sau Păunescu, care-și asigura ieșirile curajoase la rampă prin neverosimil de grețoase plecăciuni. Sau Ivasiuc, marxist angajat și după ani de închisoare. Tot Ceaușescu "iese bine" și aici, fiindcă în felul lui, deși handicapat în ipostaza de "critic literar" joacă mai cinstit decât "țuțerii și bufonii", prin aceea că măcar aude și înțelege ce a spus
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
economice care se petrec la nivel național. Este valabilă în acest caz ipoteza că elitele franceze, inclusiv cele de stânga, vor ști să reziste mai bine, datorită Europei, la presiunea acelei părți a opiniei publice care se inspiră din principiile marxiste sau statale. Acest joc complex între realitatea efectelor pozitive ale Europei și percepția negativă a unei părți a opiniei publice are consecințe asupra integrării europene și ne face să ajungem la concluzia că numai pe termen lung liberalismul moderat care
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
din februarie 1986 (care nu conține niciun cuvânt asupra acestui subiect), identitatea culturală s-a dovedit a fi fata din Arles 90 a construcției europene. În mod cu totul surprinzător, părinții fondatori ai CEE (creștin-democrați) s-au comportat ca niște marxiști fără să o știe. Au plasat economia ("infrastructura") la baza a ceea ce avea să devină într-o zi edificiul politic sau "suprastructura" administrativă. Acest stadiu suprem ar lua naștere de la sine din unificarea piețelor și dispariția vămilor, după exemplul istoric
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
importantă a României postcomuniste și mulți deplâng corupția, politicianismul, risipa de resurse naturale și umane ca fiind eșecurile ultimelor două decenii. Cu ocazia aniversării a două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, putem testa și profeția pe care politologul marxist Silviu Brucan a făcut-o la începutul lui 1990, când a spus că românilor le vor trebui cam 20 de ani ca să se obișnuiască cu democrația. Ne amintim că în euforia acelor zile imediat după eliminarea cuplului Ceaușescu și înainte de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în ciuda realizărilor lor semnificative din anumite domenii ale vieții sociale și economice, nu puteau să nu fie aruncate la coșul de gunoi al istoriei, de vreme ce ele fuseseră asociate cu o putere externă hegemonă, iar versiunea deformată și violentă a ideologiei marxiste impusă asupra țărilor din Est era mult prea incompatibilă cu culturile lor politice și sistemele lor de valori individuale. În ultimele zile ale regimului comunist cehoslovac, speranțele unora ca politicianul reformist al Primăverii Pragheze Zdenek Mlynar că o "a treia
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
prezis și că, într-o bună zi, vor fi aruncate la coșul de gunoi. Tocmai de aceea, ele nu puteau să se schimbe, ci trebuiau să se sfârșească. Acest simț al inevitabilității a mers mână-n mână cu o înțelegere marxistă a societății ca ceva care evoluează. Marx a fost victorian, lucrând cu paradigma evoluționistă că anumite societăți erau superioare altora și că o formă de societate putea să devină un tip diferit, mai bun. În marea parte a lumii, inclusiv
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
decât acesta. În ce sens mai bun? Nu pentru că era bun în a-i subjuga pe oameni, ci pentru că se presupunea că-i va oferi omului de rând o viață de o calitate mai bună. Comunismul făcea referire la teoriile marxiste (nu întotdeauna cu acuratețe și nu fără a considera posibil că Marx a avut dreptate în unele privințe, dar s-a înșelat în altele), ale căror baze filosofice erau materialiste. Comunismul a făcut nenumărate referiri la calitatea vieții, producând indicatori
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din Singapore și Pennsylvania State University, Statele Unite. Doctorat obținut la University of Wisconsin. Autor al volumelor The Soviet Communist Party and Scandinavian Communism. The Norwegian Case (Universitetsforlaget, 1973), Modernization in Romania since World War II (Praeger, 1975), Coalition Strategies of Marxist Parties (Duke University Press, 1989) și Nationalism and Communism in Romania. The Rise and Fall of Ceausescu's Personal Dictatorship (Westview, 1990). Coordonator al volumului Security implications of nationalism in Eastern Europe (în colaborare cu Jeffrey Simon; Westview Press, 1986
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cu comunismul, și cum democrația poate fi stabilită în diverse țări, în funcție de specificul lor. Studiul Europei de Est ar trebui să ne ajute să înțelegem că în cele din urmă comunismul inevitabil va cădea și în regimurile totalitare de inspirație marxistă care au mai rămas și cum am putea fi mai de ajutor cu tranziția lor către democrație. Europa de Est a fost arareori un subiect de mare interest pentru mass-media și specialiști în comunicații, ca mine, până când, în 1989, un număr de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]