2,955 matches
-
-se sub jurisdicție nobiliară. Deci, orașul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi și jeleri), se dezvoltă comerțul și meșteșugurile. În anul 1784 în oraș existau 370 de meseriași care practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești. În anul 1727 își începe activitatea gimnaziul piariștilor; primul director a fost Bentsik Gabor, iar ultimul - în anul 1948 - Kovacs Bela. În 1754 contele Karolyi Ferenc înființează în oraș prima tipografie a comitatului Satmar, iar în anul 1765 se deschide
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,98%). Pentru 6,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala activitate industrială a locuitorilor municipiului, până în anii 1970 au fost atelierele meșteșugărești legate de activități casnice (croitorii, ateliere de reparații a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea celor necesare viticulturii și prelucrării strugurilor. După anul 1970, s-au construit o fabrică de jante auto, una de muniție și armament, una
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
din urmă polarizând în jurul său toate așezările rurale situate pe valea Oltețului, începând de la Iancu Jianu și până dincolo de Dobrun. Astfel se explică de ce într-o perioadă relativ scurtă de timp apar în localitate edificii economice, comerciale, bancare și ateliere meșteșugărești. Pe parcurs, Balșul se transformă într-un centru adminstrativ cu instituții administrativ-legislative în concordanță cu epoca respectivă, devenind plasă cu o judecătorie, o tipografie, mori, prese de ulei, fabrică de spirt, trei bănci și un atelier mecanizat ce a stat
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cojocari, fierari, lăcătuși, turtari, pălărieri, croitori și tâmplari) pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle și asociații meșteșugărești Expoziția cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a orașului. Documentele revoluției de la 1848-1849 au fost așezate într-o sală separată. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziții periodice din lucrările artiștilor invitați. O notă distinctă a colecțiilor muzeale o
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
au determinat formarea unui puternic țesut de meșteșugari și comercianți. Când Revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovații ale vremii. Micile ateliere meșteșugărești au lăsat locul industriei mijlocii și mari. Un al doilea atu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a constituit un avantaj competitiv necesar dezvoltării comerțului, permițând traficul de mărfuri pe apă, legătura pe Dunăre și comerțul atât cu Europa
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
anului 1990: legea 15 privind reorganizarea unităților economice de stat în regii autonome și societăți comerciale. Decretul-Lege 54 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice în mod independent, Legea 31 privind societățile comerciale, Legea 66 privind organizarea și funcționarea cooperativelor meșteșugărești. Noul cadru legislativ a fost completat și de înființarea Camerelor de Comerț și Industrie din România (Decretul-Lege 139/11 mai 1990), urmarea fiind că și în județul nostru, din inițiativa unor comercianți, s-a constituit Camera de Comerț, Industrie și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
dacice în zonă. 100 - Se construiește (pe malul opus) drumul roman din Defileul Dunării (cu Tabula Traiana) și canalul roman de la Sip. 101 - Cucerirea romană; se înființează localitatea Dierna, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc și punct vamal. 157 - o inscripție atestă prima dată epigrafic numele orașului sub numele de Tisierna. 193-211 - Împăratul Septimius Severus ridică Dierna la rangul de Municipiu. Sfârșitul sec. III - sec. IV - Este construit castrul roman târziu. Tot în această perioadă
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
industrial al Transilvaniei, mai ales al Ținutului Secuiesc. Situat într-una din cele mai bogate regiuni forestiere, având în apropiere pășuni și terenuri agricole întinse, beneficiind de resurse energetice importante, în special gaz metan, de forță de muncă și tradiții meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și dezvoltarea demografică, culturală a orașului. Nu în ultimul rând poziția geografică, în centrul arcului Carpatic și pe malul râului Mureș, a favorizat încă din cele mai
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Avrig. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, industria manufacturieră era înca modestă, cu toate că obținea unele progrese iar breslele se aflau în curs de transformare. În această perioadă existau la Avrig o moară de hârtie și o țesătorie, precum și o activitate meșteșugărească a sodalilor. Astfel că localitatea intră în cadrul comerțului sau al schimbului mărunt. În 1892 se inaugurează calea ferată dintre Sibiu și Avrig, iar la 1895 cea dintre Avrig și Făgăraș. În preajma anului 1900, Avrigul avea 3195 de locuitori din care
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
Henri Coandă, fără nicio îndoială cea mai longevivă competiție de aeromodele organizate în România. • Serbările Băilor Pucioasa un eveniment ce are loc în fiecare an în luna iunie, cu ocazia atestării orașului ca stațiune turistică de interes național. Târgul Artelor Meșteșugărești o manifestare desfășurată la început de septembrie, ce adună meșteri tradiționali și de artizanat din toate colțurile țării. Restaurantele cum ar fi "Viena", "Verona", „Licurici”, „Rustic”, „Luțu”, "Taverna" și „Casa Portugheză” sunt nucleul vieții mondene a micului oraș. Evenimentele culturale
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și principalele obiective turistice. Arta populară a fost reprezentată din doua jumătate a secolului al XX-lea de lucrările desfășurate din anul 1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească „Arta casnică”, angajatele lucrând porturi populare românești din Valea Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse. Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone, Gheorghe Zamfir fiind
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
furnizează informații despre organizarea vieții urbane este Cartea Eparhului, atribuită împăratului Leon al VI-lea Înțeleptul, deși ulterior s-a stabilit a fi o culegere de norme și reglementări realizată pe parcursul secolului X. Documentul relevă un tablou amplu al vieții meșteșugărești și comerciale din Constantinopol, acordând o atenție deosebită breslelor, care existau și în alte orașe. Eparhul/prefectul orașului era un primar al Constantinopolului, cu atribuții largi, cupand un loc înalt în ierarhia imperială. Funcția de prefect al Constantinopolului a fost
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și Sicilia au fost realipite imperiului. În Pragmatio Sanctio, marilor aristocrați funciari din Italia și bisericii le erau înapoiate domeniile luate de la ostrogoți și vechile privilegii. Dar războaiele și-au lăsat amprenta multă vreme, împiedicând pentru o perioada îndelungată dezvoltarea meșteșugărească și comercială în Italia datorită lipsei forței de muncă și datorită terenurilor necultivate. Roma devenise un oraș mediu, ruinat, fără vreo importantă politică, însă devenise reședința papală. Iustinian și-a îndreptat atenția asupra vizigoților din Peninsula Iberică. A profitat de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
an, iar banii datorați fiscului erau trimiși la Alexandria, fără a trece în mâinile funcționarilor provinciali, căci transporturile erau însoțite de soldați particulari și casieri. Structura producătorilor era alcătuită din sclavi, coloni și țărani liberi. Sclavii erau folosiți în atelierele meșteșugărești în oraș, pe când în mediul rural erau reduși că număr. Țăranii Liberi erau organizați în comunități sătești libere și dețineau un lot de pământ care era o proprietate deplină și ereditară. Colonii erau categoria cea mai numeroasă, alimentată cu elemente
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de Dumitru Țeicu, istoric și om de cultură cărășan cu origine din localitate, acestui om datorându-i-se în mare parte toate aceste informații despre satul montan Ilidia. Sat din Banatul montan cu tradiții agricole dar cu o puternică tentă meșteșugăreasca poate dezvoltată tot datorită influenței austriece și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școala, bibliotecă (2000-volume carte) fanfara, cor și o puternică influență a bisericii în viață satului, modelează viața țăranului dornic de
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școala, bibliotecă (2000-volume carte) fanfara, cor și o puternică influență a bisericii în viață satului, modelează viața țăranului dornic de cunoaștere să aibă și alte îndeletniciri meșteșugărești fapt ce a dus că în perioada comunistă satul să cunoască o mare pierdere de populație stabilă, astfel la începutul unui nou mileniu aflăm un sat montan turistic cu nostalgia vremurilor de odinioară și tentația de libertate a vizitatorului fie
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii nu sunt atrași de acest fel de viață, nici măcar temporar. Domeniile principale de activitate care au marcat întreaga evoluție economică a localității sunt: Îndeletnicirile meșteșugărești au existat dintotdeauna la Bozovici, dar în perioada interbelică se ridică la statutul de meserii. Pentru o populație care practica intens agricultura, era nevoie de fierari, rotari, potcovari, cojocari, curelari, opincari, măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la Bozovici
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
mare ( 39%) din totalul celor 56 comune ale județului Galați. Trăind în împrejurări de multe ori nu dintre cele mai ușoare, populația Independenței și-a cultivat ogorul, a crescut animale, a folosit resursele locului, s-a preocupat de unele activități meșteșugărești, comerciale și de servicii. Toate acestea s-au împletit și au dat naștere unei dezvoltări specifice, localitatea Independența ajungând una dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
simbol al dragostei oamenilor față de rodul pământului. Deși economia comunei este una predominant agrara, cu un sector zootehnic axat pe creșterea ovinelor, o însemnată pondere în economie o deține mică industrie, comuna fiind cunoscută în regiune că un important centru meșteșugăresc pentru producția artizanala. Pentru viitor, turismul poate deveni o ramură economică preponderenta, ocupațiile și meșteșugurile tradiționale, portul și produsele artizanale alături de dezvoltarea agroturismului pot face din Buteni un areal de convergență turistică.
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
traficului mult mai mic comparativ cu DC 78. Potecile - asigură circulația pietonală atât în vatra satului cât și în hotar. Cele din vatra mai importante sunt: cea care duce la „Moară”, spre casa Dreger - casa de copii și secția cooperativei meșteșugărești „Tehnometal” și potecile dea-lungul văii. Un mare incovenient la ora actuală este faptul că legătura între cele două trupuri ale vetrei se face doar prin două poduri de ciment al treilea este în construcție acum pe strada doamnei profesoare Maria
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
folosea ca forță de lucru 25 de români și 6 străini. Produsul principal era petrolul. Această societate avea sediul la Moinești și era considerată ca Industrie Mare . Industria Mică fiind reprezentată de câteva mori de foc și de apă , ateliere meșteșugărești , cazane de țuică , etc. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura , creșterea animalelor, dar și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Lazăr (5) scrie că Târgul Hațegului împreună cu câteva sate de pe Valea Streiului, între care este nominalizat și satul Livadia, făceau parte din “perimetrele inferioare “ ale domeniului Hunedoara (în anul 1480). La aceste târguri se făceau schimburi de produse agricole și meșteșugărești. Probabil că atunci sătenii cu statut de grăniceri, au participat la acțiuni (lupte) în apărarea principatului, fiind apoi răsplătiți pentru aceasta; ei se opuneau împotriva unor ingerințe ale nobililor din împrejurimi, în drepturile lor de proprietate moștenite sau câștigate, sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de nord-vest a județului, în partea de sud a munților Măcin, pe malul drept al Taiței. Denumirea pare a fi ambiguă etimologic. 1) în turcește han+ cearca, însemnând Hanul rotund.2) Anciar, sau Gonciar, însemnând în l.ucraineană o preocupare meșteșugărească a olăritului, însemnând localitatea acelor meseriași. Este menționată de Ion Ionescu de la Brad la 1850 doar ca Mănăstire rusească. De drept ea este locuită în majoritate de etnici ucraineni, cunoscuți și sub numele de haholi, iar printre numele de familie
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
bine de 200 de ani secretul dezvoltării economice de aici. Când Revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovații ale vremii. Micile ateliere meșteșugărești au lăsat locul industriei mici și mijlocii. Un al doilea atuu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a fost un factor competitiv necesar dezvoltării comerțului, permițând traficul de mărfuri pe apă, legătura pe Dunăre și comerțul atât cu Europa
Economia Timișoarei () [Corola-website/Science/301925_a_303254]
-
prin ramură de exploatare șiprelucrarea brută a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră de Marginea atât în țara cât și peste hotare. Industria meșteșugăreasca mai dispune de unități dispersate sau în gospodăriile
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]