2,889 matches
-
1828 Corot vizitează Neapole, Ischia, Capri și se întoarce în Franța prin Veneția. În anul 1831 la "Expoziția de la Luvru", Corot prezintă patru pânze pe care critica le califică drept plate. În 1833, expune "Magdalena în rugăciune" pentru care este medaliat. Philippe Burty consideră că această lucrare marchează ruptura definitivă cu peisajul istoric și apogeul primului stil al lui Corot. Anul următor expune la Salonul anual trei pânze. În 1834 întrepinde o a doua călătorie în Italia (Genova, Pisa, Volterra, Florența
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
decât moartea, survenită în același an, a prietenului său Dutilleux, primul său cumpărător, care i-a fost și elev. În 1866 expune la salon două tablouri și o acvaforte. Se îmbolnăvește de gută. În 1867 participă la "Expoziția Universală".este medaliat, dar cu medalia secundă, în schimb primește titlul de"Ofițer al Legiunii de Onuare". De aici înainte Corot se va bucura de o tot mai largă popularitate. În 1870 izbucnește războiul franco-prusac. Corot vrea să plece pe front; își cumpără
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
în liga a II-a, perioadă în care formația vasluiana a fost antrenată de Adi Gavrilă, Paul Popescu și Costică Crăciun. Din lotul generației de aur amintim pe Adi Gavrilă, Gabriel Mardare, Gabriel Cozma, Lilian Cosma, Leonard Bibirig, Vasile Cocuz medaliat cu bronz la Campionatul Mondial din 1990. Jucătorul emblematic al handbalului vasluian rămâne Leonard Bibirig care a fost component și căpitan al echipei naționale. Moldosin Vaslui are și o prezență europeană. Echipa de handbal a participat în anul 1994 în
HC Vaslui () [Corola-website/Science/302572_a_303901]
-
al Republicii Populare Romîne, solistei lirice Ioana Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe. Între 7 și 9 octombrie 1998, la Craiova, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului național de romanțe „Ioana Radu”. Festivalul are
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
străine, cu ocazia zilei de naștere a regelui Mihai. Ceremoniile au avut loc la Castelul Peleș , în Holul de Onoare. Principesa Margareta, a conferit, în numele Regelui Mihai I, patru diferite ordine și decorații regale: Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Medalia Custodele Coroanei Române, Crucea Casei Regale a României, Decorația Regală Nihil Sine Deo și Ordinul Coroana României. Au luat parte la eveniment Principele Radu și Principesa Maria. În prima ceremonie au fost decorați cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Maria. În prima ceremonie au fost decorați cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate părintele paroh ortodox de la Săvârșin, Călin Mădăluță, și Maica Pahomia, de la Mitropolia Ortodoxă Română din Europa Occidentală, aflată actualmente în Elveția, la reședința Majestății Sale Regelui. Medalia Custodele Coroanei Române a fost conferită domnișoara Liana Greavu, doamnei Gabriela Iordache, domnului Sorin Marinescu, doamnei Viorica Chiru și doamnei Ioana Petrea. În a doua ceremonie, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler a fost conferit profesorului universitar Florin Stănică
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
juniori în 1977. Din acel an, a jucat la Dinamo București, echipă cu care a câștigat zece titluri de campion al României, o Cupă a Cupelor (1979) la Roeselare, Belgia. În 1980, a fost component al echipei naționale a României, medaliată cu bronz olimpic la Jocurile de la Moscova. În 1981 a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Anul următor, locul trei în aceeași competiție continentală. În perioada 1992-94 a jucat în Grecia, la Panellinios Atena. Revenit în țară, a jucat la Rapid București
Marius Căta-Chițiga () [Corola-website/Science/303377_a_304706]
-
a purtat tricoul cu numărul 5 și a fost căpitanul echipei naționale de fotbal a României. S-a retras oficial de la echipa națională pe 21 mai 2011, printr-o scrisoare trimisă Federației Române de Fotbal. În martie 2008 a primit Medalia Meritul Sportiv clasa a III-a, pentru rezultatele obținute în preliminariile Campionatului European și pentru calificarea la turneul final din 2008. "Până la 15 mai 2010."
Cristian Chivu () [Corola-website/Science/302477_a_303806]
-
Andreea Mădălina Răducan (n. 30 septembrie 1983, Bârlad, județul Vaslui) este o gimnastă română (retrasă) de talie mondială, autoare, jurnalistă și comentatoare sportivă, medaliată cu aur pe echipe și argint la sărituri, la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000, multiplu medaliată cu aur și argint la campionatele mondiale de gimnastică artistică. a făcut parte din "noua generație" de gimnaste române crescute să continue tradiția de
Andreea Răducan () [Corola-website/Science/303848_a_305177]
-
(în , n. 22 ianuarie 1968, Zagon, județul Covasna) este o antrenoare și o gimnastă română de de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională, multiplu medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1984 (Los Angeles, SUA). Kati, așa cum era numită de colege, i-a avut ca primi antrenori pe Marta și Béla Károlyi iar ulterior pe Adrian Goreac, Adrian Stan și Maria Cosma, la Centrul Național de la
Ecaterina Szabó () [Corola-website/Science/304035_a_305364]
-
internațională după WebOMetrics (top 3000), Shanghai Jiao Tong University (SJTU)] (top 500) și The Times Higher Education Supplement (THES) (top 200): 12 israelieni au fost distinși cu Premiul Nobel: Deoarece nu se acordă Premiul Nobel pentru matematică, premiul corespondent este Medalia Fields: ISBN 0-471-67952-6, ISBN 978-0-471-67952-3.
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
a fost un inginer mecanic român, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume cu roțile integrate în caroserie. A urmat Școala Superioară Tehnică din Berlin-Charlottenburg, absolvind Secția Mecanică în 1913, ca șef de promoție. În 1914 a fost medaliat de Ministerul Instrucțiunii Publice din Germania pentru un studiu deosebit în domeniul comportării navelor în spațiul cosmic. Automobile cu profil aerodinamic au existat și anterior celui imaginat și construit de inginerul român, vezi de ex. modelul A.L.F.A 40-60
Aurel Persu () [Corola-website/Science/312034_a_313363]
-
fiction. Clarke a servit în Royal Air Force ca instructor de radar și tehnician între anii 1941 - 1946. În anul 1945 a propus un sistem de comunicare prin satelit, care a i-a adus Medalia de Aur Franklin Institute Stuart Ballantine Medalia de Aur în 1963. A fost președinte al Societății Britanice Interplanetare între 1947-1950 și din nou în 1953. Clarke a emigrat în Sri Lanka în 1956, în mare măsură datorită interesului său în plonjarea submarină, descoperind ruinele subacvatice ale templului antic
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
Suprem al URSS din 7 august 1944, pentru conducerea cu succes a raidurilor și pentru merite speciale în organizarea mișcării de partizani, a fost avansat la gradul de general-maior și i s-a acordat titlul de Erou al URSS, precum și medalia Steaua de Aur, Ordinul Drapelul Roșu, Ordinul Bogdan Hmelnițki clasa I și Ordinul Lenin (de două ori). După cel de-al doilea război mondial, între anii 1947-1954, Verșigora a predat ca profesor la Academia Militară din Moscova și a scris
Piotr Verșigora () [Corola-website/Science/311053_a_312382]
-
Premiului Republican pentru Tineret in domeniul Științei și Tehnicii, 1983; Premiul Prezidiului A.Ș.M. pentru activitatea științifică, 1992; Premiul anual VIP 2002 - VIP în știință, 2002; Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul științei și tehnicii, 2004; Medalia 60 de ani a AȘM, 2006; Medalia 60 de ani a Universității de Stat din Moldova, 2006; ordinul „Gloria Muncii", Medalia AȘM "Dimitrie Cantemir", 2012) [1; 2; 3]. Academicianul Valeriu Canțer s-a manifestat și prin activitate managerială, editorială, de
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
și Tehnicii, 1983; Premiul Prezidiului A.Ș.M. pentru activitatea științifică, 1992; Premiul anual VIP 2002 - VIP în știință, 2002; Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul științei și tehnicii, 2004; Medalia 60 de ani a AȘM, 2006; Medalia 60 de ani a Universității de Stat din Moldova, 2006; ordinul „Gloria Muncii", Medalia AȘM "Dimitrie Cantemir", 2012) [1; 2; 3]. Academicianul Valeriu Canțer s-a manifestat și prin activitate managerială, editorială, de expertiză și consultanță. Începând cu anul 1996
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
a creat o școală autohtonă de savanți în domeniul Farmaciei sociale. Meritele științifice ale profesorului Procopișin au fost înalt apreciate de Academia de Științe a Moldovei care, în 1995, prin concurs, l-a ales în calitate de membru corespondent, conferindu-i-se medalia „Dimitrie Cantemir”. Din 1999, pe lângă Universitatea de Medicină funcționează Consiliul științific specializat de susținere a tezelor în domeniul farmaciei, în fruntea căruia permanent s-a aflat profesorul Vasile Procopișin. De asemenea, între anii 1996-1997, el a exercitat funcția de viceministru
Vasile Procopișin () [Corola-website/Science/311105_a_312434]
-
Ordinul „Çíŕę Ďî÷ĺňŕ”, în 1984 - „Om Emerit al școlii superioare”, în 1995 - Ordinul „Gloria Muncii”, în 2005 - „Ordinul de Onoare” al RM. Printre numeroasele medalii și diplome naționale și internaționale, de care s-a învrednicit Vasile Procopisin, se numără medalia „Profesor Dr. Alexandru Ionescu-Matiu” (2001), conferită de către Societatea Română de Istorie a Farmaciei; medalia Sf. Gheorghe „Cinste. Slavă. Muncă” și Diploma „Golden Fortune” din partea Asociației „International Academy of ratings and sociology”, decernată în 2004 la Kiev, Ucraina. Vasile Procopișin, care
Vasile Procopișin () [Corola-website/Science/311105_a_312434]
-
Gloria Muncii”, în 2005 - „Ordinul de Onoare” al RM. Printre numeroasele medalii și diplome naționale și internaționale, de care s-a învrednicit Vasile Procopisin, se numără medalia „Profesor Dr. Alexandru Ionescu-Matiu” (2001), conferită de către Societatea Română de Istorie a Farmaciei; medalia Sf. Gheorghe „Cinste. Slavă. Muncă” și Diploma „Golden Fortune” din partea Asociației „International Academy of ratings and sociology”, decernată în 2004 la Kiev, Ucraina. Vasile Procopișin, care timp de 40 de ani a instruit și educat sute de farmaciști, a fost
Vasile Procopișin () [Corola-website/Science/311105_a_312434]
-
din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales pe bază democratică (1990-1994). El e unul din promotorii enciclopediei "Localitățile Republicii Moldova". a fost decorat cu ordinul "Insigna de Onoare", Ordinul Republicii și medalia Meritul Civic. Are titlul onorific de Om Emerit. Fiul său, Viorel Țopa, este om de afaceri și a candidat la alegerile locale din 25 mai 2003 la funcția de primar general al municipiului Chișinău, clasându-se pe locul 4 cu
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
asigurarea alimentației pentru foștii deținuți din lagărele de concentrare. Cu supraviețuitorii Holocaustului a putut comunica în idiș, limba sa maternă. Numit șef al „Diviziei Crimelor de Război”, a planificat procedurile juridice, administrative și logistice la Pro-ce-sele de la Nürnberg. A fost medaliat de mai multe ori. Trecut în rezervă în anul 1947, Marcus revine la viața civilă și la biroul de avocat. Câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie este publicată rezoluția ONU cu privire la încetarea mandatului britanic în Palestina și împărțirea ei
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
s-a desfășurat la Munchen (1891), Ștefan Hepites a fost ales membru al consiliului. În 1900, "Serviciul Meteorologic al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare” la Expoziția Internațională de la Paris, iar în anul 1903 i se decernează medalia de aur. Anul 1908 aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în "Observatorul Astronomic și Meteorologic", sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice. Din 1915, stațiile meteorologice militare încep efectuarea sistematică a sondării atmosferei cu balon pilot, iar în anul
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
se arată interesat de parașutism. Fernic execută primul salt cu parașuta în cadrul unui miting aviatic la aeroportul Băneasa. Va trebui să renunțe la parașutism din pricina unui accident la o aterizare. Este numit directorul Școlii de pilotaj din Cernăuți; va fi medaliat de însuși regele Carol al II-lea cu o distincție importantă, „Virtutea Aeronautică”. Despre senzația provocată de săritura cu parașuta, Ionel Fernic mărturisea: Ionel Fernic și-a pierdut viața într-un accident aviatic pe data de 22 iulie 1938, la
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
a devenit profesor la "Școala superioară de pictură și sculptură bisericească" aflată pe lângă Arhiepiscopia Bucureștilor, care a fost înființată de către Patriarhul Nicodim. Aici a predat cursuri tehnice de pictură de icoane și a condus atelierul de lucrări practice. A fost medaliat de către statul român cu o mulțime de decorații în plan profesional și militar, ca urmare a participării sale ca voluntar la primul război mondial. Nu în ultimul rând, este de menționat că Arthur Verona a îndeplinit funcția de președinte al
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
bursei, a avut oportunitatea să trimită la Expoziția Artiștilor în Viață (ediția a treia) două portrete intitulate "Domnul Grant" și "Domnul Caligari", lucrări care au fost menționate în Catalogul din 1870 cu numerele 42 - 43. A obținut cu această ocazie medalia a II-a pentru portret. Dacă lucrarea "Orfeu și Euridice" cu care a concurat pentru obținerea bursei este astăzi pierdută din cauza incendiului din anul 1885 de la Școala de Belle Arte, au rămas picturi din perioada studenției sale și mai ales
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]