12,798 matches
-
înțelegere: ei nu știu ce fac, nici de ce se comportă astfel, deoarece ignoră că învățăturile lui Epicur i-ar putea elibera. -13- Hedonismul tragic. Cum anume? Evitând să creadă că aceste ficțiuni citate anterior definesc plăcerea. Nici particulele nobiliare, nici aurul, nici medaliile, nici funcțiile, nici posedarea unor obiecte nu duc la pacea sufletului și a trupului. Plăcerea reală, adevărata voluptate, satisfacția autentică, jubilarea veritabilă rezidă în această lecție simplă: un trup care nu suferă, un suflet care cunoaște starea plăcută a lipsei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
care supunea adevărul. Impresia e copleșitoare. Această cameră, ce a conținut, în putere, matematica unui veac întreg, mi-a apărut însăși materializarea artei neegale a teoremei ("maximum de gând în minimum de cuprindere") practicată de Gauss. În perete, fixată, sta medalia ce regele George al V-lea a pus să i se bată, curând după moarte. Georgius V, rex Hanoverae, mathematicorum principi, Academiae suae Georgiae-Augustae, decori aeterno 1 . Gauss a realizat printre matematicieni un ordin nou, oarecum transfinit de mărime. E
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Research Board of Advisors”; „The American Biographical Institute” din California ș.a.; Redactor responsabil și coordonator al Buletinului științific al Academiei Ecologice și al Analelor Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității Ecologice „Dimitrie Cantemir” din Iași. Este decorat cu Medalia „Meritul Științific” a Academiei Române. Deține Premiul pentru Știință, Sociologie, Pedagogie al revistei Ateneu, Premiul Institutului de Istorie și Teorie Militară al Ministerului Apărării Naționale al României. BIBLIOGRAFIE: 1. O viață consacrată învățământului și cercetării: Prof. univ. Dr. Doc. Constantin Marinescu, Iași
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici între anii 1921-1925. A fost decorat cu "Medalia pentru construcții școlare", clasa a II a. A dat unul dintre cele mai mari procente de intelectuali din sat, funcționând ca învățător în Rucăr aproape 40 de ani. Acestui popular dascăl i-a revenit și sarcina construirii școlii de la Rucăr-Sătic
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , "Frăția de Cruce" din Seminarul Central a fost desființată. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernari legionare, dar și după aceea, mi-a fost dat să văd și reversul medaliei, adică fața neștiută a Gărzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mărturisesc însă că în din Seminar nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educație, și că nu am avut de învățat decât lucruri bune: iubire
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
o amplă activitate de scriitor și traducător, primind în anul 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru titular a fost.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii și medalii culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul "Greul pământului" (1982), premiul special pentru volumul "Din spumele mării", obținut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu pentru poezie al Festivalului internațional de poezie
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
și sub influența bucuriei de a fi bunica. Nu știu alții cum scriu, eu când scriu pentru copii, mă transpun categoriei de varsta respective. Încerc să gândesc cum ar gândi un copil. - Sunteți deținătoarea a numeroase nominalizări, distincții, diplome, premii, medalii, printre care Premiul Editurii Minervapentru Poezie, obținut laFestivalul de literatură „Moștenirea Văcăreștilor”, Târgoviște, 1988 sau DIPLOMĂ și Premiul I , acordate la Concursul național de proza “Liviu Rebreanu”, Bistrița, 2003. Ați primit anul acesta Diplomă și Titlul de Femeia Europeană, pentru
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
Muzeul de artă fantastică de la Gruyère din Elveția, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Brukenthal din Sibiu... Este decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce și poartă pe piept, mândru și credincios Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate”. Artiștii sunt întotdeauna între noi! Ei își aștern numele în istorie, pe căi fără urme ale mersului lor fizic, uneori, dar cu dovezile fructului spiritului lor și rămân neplecați, eterni, ca și cerul, chiar și atunci când
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
sovietic Svetlana Savitskaia a devenit prima femeie din lume care a efectuat o ieșire în spațiu, pe 25 iulie; - La cea de a XIII-a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz (29 iulie-12 august). Tot acest an, va fi unul plin de durere pentru cele patru fetițe ale Fanei Nechifor, Valentina, de șaisprezece ani, Eleonora, de patrusprezece, Maria și Ana, de câte
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București, 1906, primind medalie de aur cu diplomă specială 12. Se observă că de la o perioadă la alta unele centre se mențin, altele se sting, ori apar altele noi. Dacă în 1938 B.Slătineanu trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
11. Centru stins la vremea cercetărilor întreprinse de Barbu Slătineanu, dar care apare că activ și prezent la Expoziția Generală Română, București, 1906, prin producția lui Miller Jean, care a participat în calitate de colaborator, cu obiecte produse în atelierul său, primind medalie de argint cu diplomă specială , ( Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.406) 12. Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.424. 13. Georgeta Roșu,Cristina Barbu, Jucării de lut în producția centrului ceramic
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
cuvine să remarcăm aportul scriitorului Tudor Nedelcea la semnalarea particularităților, a valorilor autentice ale operei literare, aparținând scriitorului, savantului Nicolae Dabija. În semn de apreciere a operei literare și publicistice, Academicianul Nicolae Dabija a fost onorat cu numeroase ordine și medalii, premii, titluri științifice de membru al unor academii de prestigiu din Republica Moldova și de peste hotare, de Doctor Honoris Causa ș.a. Din multitudinea acestor distincții menționăm pe cele mai importante, semnificative: Premiul Boris Galvan (1977), Marele premiu „Nichita Stănescu” (1992), Premiul
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
din Republica Moldova, Vicepreședintele „Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni”. Din 21 iulie 2003 este membru de onoare al Academiei Române (vezi și Dorina N. Rusu, Dicționarul membrilor Academiei Romane, ediția a IV-a, București, 2010, p. 281). Toate aceste ordine și medalii, premii, titluri științifice, academice constituie o amplă recunoaștere valorică a contribuției scriitorului, publicistului, academicianului Nicolae Dabija, la îmbogățirea și afirmarea Literaturii, Culturii românești, atât în spațiul național, cât și european, universal. La împlinirea frumoasei vârste de 65 de ani, Comunitatea
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
sa istorie, unul dintre acei care a rămas aici de veghe la flacăra culturii și artei”. (N. Băciuț) LAZĂR LĂDARIU, ca și mine, Berbec, coleg și prieten de o viață, autor a peste 30 de cărți, distins cu mai multe medalii și distincții onorifice. ”autorul (...) face parte din acea categorie de oameni din ce în ce mai rară, care cred cu tărie în literatură, în cartea adevărată ce reprezintă pentru ei un obiect aproape sacru” (Mihai Sin). Este apreciat de o mulțime de oameni de
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN RÂȘNIȚA VREMII Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Medalii de război împinse adânc în râșnița vremii miros uitat de eroi râșnește continuu mărunt istorie prăfuită ținută ascunsă pe etajera din colț printre afișe lozinci papagali împăiați ce încă se moțesc rânjesc către oglindă apoi își zic fazani trecut uitat
ÎN RÂȘNIȚA VREMII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362894_a_364223]
-
1097, nr. 1181, partea I/13 dec. 2004, p. 155 • Diploma și placheta de cetățean de onoare al comunei Călinești, jud. Teleorman (2009) Virginia Vini POPESCU: O colecție foarte valoroasă, o paleta foarte largă de gradații, diplome, premii, distincții și medalii. Toate felicitările mele! Curiozitatea mea de scriitor mă îndeamnă să vă iscodesc și în problema planurilor de muncă intelectuală pe care le aveți pe termen mediu. Ion Al. STĂNESCU: Intenționez să elaborez monografiile localităților: Târnava, Valea Cireșului și Tunari, sate
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
Premiul Statelor New Mexico & Arizona în 2012, și Premiul Statului New Mexico în 2011 la categoria Știință & Matematică (Albuquerque), apoi Doctor Honoris Causa de la Academia DacoRomâna din București - 2011, Doctor Honoris Causa de la Universitatea Jiaotong din Beijing - Chină (BJTU) - 2011, Medalia de Aur pentru Știința de la Academia Telesio-Galilei din Anglia (pentru Ipoteza Smarandache din fizică, si pentru Logică Neutrosofica) acordată la Universitatea Pecs din Ungaria în 2010, si Outstanding Professional Service and Scholarship de la Universitatea New Mexico - Gallup (2009, 2005, 2001
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
pământul nimănui ”. Se murea mereu. Eram o vreme împreună, apoi, „plecau” câte unul... Eu am rămas. Crina P.: Ați luptat la Odessa... Veteranul: Am fost de strajă în regimentul 22 infanterie, am luptat, am fost prizonier... Crina P.: Aveți trei medalii, domnule Frâncu.. Veteranul: Da. Au luptat și alții. Eu m-am întors, singurul din cei optsprezece plecați din Măneciu...! Spre seară, am înțeles mai bine vorbele celui fără vârstă: „Între noi și cer nu este decât viața, elementul cel mai
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE... de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363351_a_364680]
-
cu-aproapele, să-l slujesc, dar prin Credință ! DOAMNE, dă-mi și umilința, așa cum îmi dai din toate Dar lasă-mi bobul de muștar din Creștineasca demnitate ! Ajută-mă ca-ntotdeauna, pe Calea Ta în al meu mers Să privesc medalia și de-mi arată-al ei revers... Nu mă lăsa, de am tendința, pe alții să-nvinovățesc Pentru că-s diferiți de mine și poate în alt mod gândesc Învață-mă : oamenii, ca și pe mine să-i iubesc Fără s-
RUGĂCIUNE :DOAMNE NU MĂ LĂSA ȘI-NVAȚĂ-MĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363374_a_364703]
-
în această mare mutație a epocii. Trăim un paradox al lărgirii perspectivei de comunicare versus scăderea calității culturale comunicate. Atitudinile culturale în pofida fenomenului de masă sunt individualizate mai puternic decât în epocile anterioare. Se ajunge astfel la dislocări culturale, reversul medaliei constând în transformarea obiectului cultural în serie comunicată excesiv, dar fără finlizare valorică. În plan literar individualizarea propagată pe internet are un impact restrâns, limitat, asupra culturii însăși. Sunt puține excepții, în țară, de reviste sau site-uri cu impact
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
am pășit pragul locuinței d-lui Gheorghe Butnaru, fost pugilist de performanță, multiplu campion, un om de o verticalitate atipică pentru timpurile pe care le trăim. Și i-am solicitat un interviu. Iar el ne-a acceptat. În sanctuarul său, medaliile încă mai sclipeau!... *** • Domnule Gheorghe Butnaru, îți mulțumim că ne-ați primit! Cum să nu vă primesc? Mă bucur de prezența voastră! • Să intrăm direct în subiect: cum a început totul? După ce am absolvit cele opt clase la Arghira (com.
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
a făcut să mă simt mândru că sunt român. Am condus delegații în afara țării, înainte și după 1989, ca șef de delegație dar și ca translator. Această carieră mi-a dat sentimentul de român cu demnitate și onoare. Am o medalie primită de la Ministerul francez care m-a felicitat pentru modul exemplar în care am făcut translație, cum am realizat traducerea între delegațiile română și franceză. Trebuie să fii spontan ca să realizezi fidel și eficient această activitate, trebuie să traduci la
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
-i totul valsând în spuma lumii, Se zbat nepriceputuri să-și cearnă-n traistă bruma, S-aprindă-n noapte-adâncă un foc în boaba spumii, Dar noaptea se-adâncește și-n jos îl trage huma, Savantul își mângâie un piept plin de podoabe, Medalii drept răsplată din lupta-n câmp cu timpul, Ce-au dus întreaga lume pe-nalte culmi de gloabe, Ființe nesimțite spurcând din vremuri câmpul, Se bucură savantul de-întreagul lui imperiu, Materii strânse-n vreme ce-au schilodit pământul, Să-și
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
editori, cadre didactice, jurnaliști, sponsori, oameni de afaceri. Cu această ocazie au fost decernate premiile Concursului Internațional de Poezie și Proză STARPRESS, aflat la ediția a IV-a, au fost recitate poezii dedicate limbii române, au fost conferite diplome și medalii, lansate cărți. Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu care militează pentru promovarea limbii și culturii române în țară și în străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului Internațional de Poezie și Proză STARPRESS: Marele Premiu STARPRESS - pentru
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
și pe hârtie, cât și marea șansă pe care a avut-o de a o avea colaborator pe doamna Ligya Diaconescu, care face totul gratuit, din pasiune pentru limba română. Din partea Ligii Scriitorilor din România a conferit reviste, diplome și medalii, pentru activitatea literară și pentru promovarea culturii române în țară și în străinătate, după cum urmează: Diploma “Virtutea literară” și ultimul număr al revistei “Agora literară” doamnei Dora Alina Romanescu și doamnei Floarea Cărbune, medalia “Virtutea literară” și ultimul număr al
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]