4,914 matches
-
Într-un alt articol din vol. ”Basarabia” se argumentează cum Mitropolia Basarabiei devine din nou victima unui abuz canonic. În cadrul unei vizite canonice la Biserica din Constantinopol au fost expuse câteva probleme printre care, principala temă se referea la reactivarea Mitropoliei Românești din Basarabia. Biserica rusească a trecut la amenințări dar această atitudine nu a schimbat situația drepturilor istorice și bisericești incontestabile În Basarabia. Cronicar atent al evenimentelor istorice și a sărbătorilor religioase, Înaltul Ierarh redă Într-o călduroasă evocare semnificația
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Sub raportul opțiunei religioase a fost la Început frate la Schitul Nechit jud. Neamț și apoi la Mănăstirea Neamț - 1943-1957. În 10 martie 1951 este numit ieromonah slujind ca preot la Catedrala Episcopală din Iași (1958-1962ă fiind totodată și bibliotecarul mitropoliei. În curând este numit stareț al Mănăstirii “Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava În intervalul 1960-1966. La 2 februarie 1962 este hirotonisit arhimandrit iar În intervalul martie 1966 și până În decembrie 1970 Mitropolitul Justin Moisescu Îl numește stareț al Mănăstirii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Congresul va aduce noi contribuții la afirmarea deplină a spiritualității noastre, să ne bucurăm și să mulțumim lui Dumnezeu că ne-a oferit prilejul să fim din nou Împreună”. La acest Congres s-a votat Declarația privind limba română și Mitropolia Basarabiei. Din păcate În următorii 5 ani nu s-au mai organizat reuniuni ale Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni. Î.P.S. Nestor Vornicescu a fost deopotrivă istoric și teolog care aduce În timpurile moderne o contribuție de mare valoare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
completează ansamblul de informații privind patrimonial românesc aflat În țările și bibliotecile pe care le-a studiat În anii precedenți. Întreg acest tezaur cules dupa absolvire, apoi În refugiul din 1944, a fost predate În anul 1955 Statului Român, respective Mitropoliei din Iași. În refugiu, află cu adâncă durere că la Chișinău, sub ocupație sovietică au fost demoalte instituții culturale și biserici. Unele cercetări au fost rescrise la Iași pentru a rămâne totuși mărturii ale trecutului. Refugiat În țară În 1940
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
aducerea În țară a unui Însemnat număr de documente și manuscrise desțărate, care au intrat apoi În fondul patrimoniului cultural național. La 75 de ani, aniversarea se bucură de o participare numeroasă, cu personalități din mediul clerical preponderant. În publicația “Mitropolia Moldovei și Sucevei” (Iași, an LVI, nr. 3-5/1980) apare un amplu studiu evocator documentat cu Însemnate referiri bibliografice. La 80 de ani, Ștefan S. Gorovei, prestigious collaborator al Institutului de Istorie “A.D. Xenopol”, publică un articol cu o prezentare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
aproape completă a localității. Castelul lui Manuk-Bei a fost deteriorat și toata ornamentația și arta decorativă a fost distrusă. Chișinăul era acoperit de o ceață și centrul orașului era În Întregime o ruină. Frumosul edificiu al Școlii Eparhiale era dărâmat. Mitropolia fusese de asemenea profanată iar măreața catredrală se vedea acoperită de fum. Preoți ai catedralei continuau serviciu divin și povesteau de Înverșunata propanganda antireligioasă și presiunile asupra clerului. Bătrânii și bolnavii din azil au fost alungați și lăsați fără Îngrijire
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
locului intelectualului în societatea noastră. Are o căsătorie de conveniență. De asemenea, întreține anumite legături cu cetățeni din R.F.G., cărora le transmite informații pentru postul de radio "Europa liberă"..." [...] "Cezar Ivănescu se află în relații foarte apropiate cu fiica vicarului Mitropoliei din Iași, care se numește Mariana Sârbu. Aceasta a făcut nunta la Iași și a fost cununată de Aristide Buhoiu, iar în prezent este divorțată. Este secretară la Ambasada Nigeriei din București și, prin aceasta, Cezar Ivănescu trimite date în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Noul Neamț (1962), Hârjăuca (1962 în altar, devenit bufet, se vindeau vin, țigări, coniac). Începând cu anii '90, situația, impusă de homo sovieticus, s-a schimbat. Legat de religie și de cultură, Basarabia este țara unor ciudate contraste. Are două Mitropolii: una (mitropolit Petru) ține de Patriarhia română, cealaltă (mitropolit Vladimir) ține de Patriarhia rusă. Există Uniunea Scriitorilor din Moldova (președinte Arcadie Suceveanu), dar există și Filiala Chișinău a USR (președinte Leo Butnaru). Călătorești la Paris, Londra, Berlin și nu-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
câștigat postul de Patriarh al Rusiei nu el, ci actualul Kiril, revenind la Kiev, a trecut de partea "scizioniștilor". Mai există și o "Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală", condusă de falsul "mitropolit" Metodie Kudreakov. Chiar și în zona noastră, există două mitropolii ortodoxe: de Moscova și de Kiev. Și clericii lor nu se prea iubesc între ei. Au fost cazuri când se trăgeau de bărbi în fața sfintelor lăcașuri. Slavă Domnului că lucrul acesta, dezbinarea între frați, nu s-a produs și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
perioada Gorbaciov, eu eram solidar cu evreii, cu rușii, cu polonezii contra șovinismului ucrainean. Aceeași situație avem și în prezent. - Același lucru se întâmplă și cu biserica ortodoxă a românilor din nordul Bucovinei, care se subordonează Patriarhiei Moscovei, iar nu Mitropoliei de la Kiev. - Să nu confundăm Rusia cu Uniunea Sovietică. În plus, abordarea trebuie să fie diferită pentru Cernăuți și pentru Chișinău. Există doar o piață imensă!" - Mai credeți în unirea românilor în contextul geopolitic actual? - Depinde ce înțelegeți prin unire
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
documentară (a Iașilor n.n.),sigură rămâne deci tot cea din privilegiul comercial acordat negustorilor lioveni la 6 oct.1408. Avem certitudinea că această dată va putea fi devansată cu câțiva ani dacă se va descoperi fondul de peste 400 documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei dus în Polonia la Zolkiew...Într-un rezumat, făcut la 3 ianuarie 1783,la Zolkiew,după un document original din acest fond se menționează că Alexandru cel Bun dăruiește Mitropoliei Moldovei locul Poiana Vlădicăi (azi satul Vlădiceni
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
va descoperi fondul de peste 400 documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei dus în Polonia la Zolkiew...Într-un rezumat, făcut la 3 ianuarie 1783,la Zolkiew,după un document original din acest fond se menționează că Alexandru cel Bun dăruiește Mitropoliei Moldovei locul Poiana Vlădicăi (azi satul Vlădiceni),<<mai jos de târgul Iași>>, în amintirea faptului că aici domnul <<împreună cu boierii săi și cu tot poporul>> a întâmpinat moaștele Sfântului Ioan cel Nou care au fost duse apoi la Suceava. Deși
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ai răbdare, pentru că documentele venite peste veacuri nu-și dau rândul...Să citim cu atenție primul document care vorbește despre Poiana Vlădicii. El vine de la Ieremia Moghila voievod și a fost scris la 22 iunie 1605. Prin el se întărește Mitropoliei Sucevei stăpânirea asupra Poienii Vlădicii și se scutesc de dări 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo ale Mitropoliei, din al căror venit se procură lumânările pentru moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Despre înființarea satului, sau mai
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
El vine de la Ieremia Moghila voievod și a fost scris la 22 iunie 1605. Prin el se întărește Mitropoliei Sucevei stăpânirea asupra Poienii Vlădicii și se scutesc de dări 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo ale Mitropoliei, din al căror venit se procură lumânările pentru moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Despre înființarea satului, sau mai bine zis, de reînființarea lui vorbește actul lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 6 oct.1626, în care găsim: „Noi Miron Barnovschi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Barnovschi, care își mai zicea și Moghila...Fantastice vremuri... Această Poiană a Vlădicăi a stat în atenția multor domni și este pomenită cu diverse ocazii - pe larg - în vreo 26 de documente...Ultimul document de întărire a stăpânirii satului de către Mitropolia Sucevei este cel al lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de vânzări sau danii privind vii, livezi, prisăci sau locuri de prisăci. Este de remarcat că aproape în toate actele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de vânzări sau danii privind vii, livezi, prisăci sau locuri de prisăci. Este de remarcat că aproape în toate actele de întărire a stăpânirii Mitropoliei Sucevei asupra Poienii Vlădicii se vorbește și de scutirea de dări a 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo, din al căror venit se procurau lumânările pentru moaștele Sfântului. Dacă nu ai obosit încă, dragă prietene, am
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
trebuie să întrebe pe localnici care-i fântâna cu apă bună de băut, pentru că aici, lângă o fântână cu apă dulce, se poate găsi una cu apă sărată sau sălcie. Am pomenit noi despre cele vreo 400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu mitropolitul din Ieși, cu toate hainele și odoarele mitropoliei. Ș-au luatu și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu mitropolitul din Ieși, cu toate hainele și odoarele mitropoliei. Ș-au luatu și moaștele lui Sfetei Ion Novei de la Suceavă, care le u fostu adus aceste moaște din Țara Turcească Alexandru-vodă cel Bun. Și le-u dus acele moaște împreună cu Dosoftei mitropolitul în Țara Leșască, la un târgu al
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
han, atunci putem presupune că vechimea lui coboară cu mult în adâncul istoriei și cine știe, poate se afla acolo și pe vremea când apare prima atestare documentară a satului Socola. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Buciumi”. Până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și cine știe, poate se afla acolo și pe vremea când apare prima atestare documentară a satului Socola. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare a întărit Mitropoliei Sucevei stăpânirea prisăcii Balica și domnul spune că „În afară de asta am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Buciumi”. Până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 l-a vândut lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
să aflăm chiar dintr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la 15 februarie 1469: „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta să-i fie neschimbate și neclintite niciodată, în vecii vecilor...” Iubite prieten, îți mărturisesc că m-au trecut fiorii, transcriind aceste cuvinte. Întâi pentru limpezimea și apoi pentru tăria lor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
îți mai amintești de frumusețea palatului aflat la umbra platanilor uriași. Am aflat că a fost reședința de vară a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Aceste frumuseți au fost moștenite de prințesa Ioana Rosetti Roznovanu, care în 1942 le-a donat Mitropoliei Moldovei. Dar să revenim la schit. Din pisania aflată în pronaos desprindem că sfântul locaș a fost întemeiat în anul 1863 prin osârdia ieromonahilor Nifon și Nectarie și a fost sfințit în 1871 de către Mitropolitul Calinic Miclescu. Lărgirea și înălțarea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de multă vreme, pentru că acest nume îl găsim și în vremea lui Ștefan cel Mare, care, la 15 februarie 1469, a întărit Mitropoliei din Suceava stăpânirea asupra prisăcii Balica din jos de târgul Iași. Iată însă că vremuri vitrege au făcut ca privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ne-am fi gândit. După 1903, însă, Școala de sericicultură și-a tot mutat locul prin Iași: 1904 1906 pe strada Paladi nr.2, 1906-1914 pe strada Română nr.6, 1914-1917 pe strada Lascăr Catargi și între 1920-1928 pe strada Mitropoliei nr.12. În dreapta intrării, pe sub turnul clopotniță, ne întâmpină un clopot rămas de la Galata din Vale, pe care se poate citi: „Acest chimbal l-a făcut Io Petru voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării în anul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]