3,297 matches
-
induce ideea unei perioade postmoderne, termenul postmodernism și, ulterior cel de transmodernism 8 încearcă surprinderea unor aspecte teoretice ce se dezvoltă într-un mod diferit față de momentele istorice numite în mod generic modernitate și care au determinat apariția curentului cultural modernism. Prin introducerea prefixului post-, termenul își pierde din valențe și noutate, el fiind un termen consacrat și ușor de utilizat în scrierile ce urmăresc anumite transformări teoretice. În ciuda concluziei lui Lyotard din introducerea realizată culegerii de articole numită L'Inhumain
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în sânul ei omul de hotărâre aprigă, care să restaureze împotriva tuturor modernismelor slăbănoage vechea strălucire a așezării dumnezeiești! Poate că toată această generație de tineri ar fi alt fel folositoare Bisericii. Poate că ar fi îngăduit să ne gândim la înființarea în cadrele Ortodoxiei a unui ordin călugăresc de cărturari, care să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca o evocare profană". Ion Barbu nu intenționează în paginile sale să propună o estetică proprie explicită, ci una implicită, ce rezultă mai totdeauna, prin raportare și reacțiune la varii situații ce acoperă viața științei și literei. "Viața literară
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Sînt enumerate formele poeziei leneșe, și astăzi etalîndu-se planturos nu doar în reviste și cărți, ci, cu voioșie mai ales pe ecranele plate ale Internetului: "Poezia leneșă e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stînga modernistă sau modernismul scurt. Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unui Ștefan Petică, Săvescu, Macedonski, Minulescu". Autorul Anarhismului poetic cercetează și originile modernului la noi, remarcînd traducerile lui Vasile Pogor din Baudelaire, publicate la 1870, cum subliniază viitorul diriguitor al revistei "Junimii", în tradiționala "Convorbiri literare", fapt care translează începuturile modernismului cu 60 de ani în urmă. Articolul este publicat inițial în revista "Făt-Frumos", Cernăuți, 1932. Sînt pagini care devoalează un bun și așezat condei critic, un aplicat cunoscător al mișcării literare ce-i era contemporană. Este și un redutabil polemist
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conducea o politică de modernizare rapidă a țării. Liberalii reușesc o modernizare economică, politică și socială conform doctrinei liberale caracterizată de: „individualismul corectat de priorități ale statului precum ideea națională, ideea democratică, ordine, proges și armonie socială― (Alexandrescu 2008:134). Modernismul liberal În artă era de factură estetică și a rămas „de obicei neutru În raport cu problemele politice ale țării: el este, cu puține excepții, neangajat social, dar și foarte rar procarlist― (Alexandrescu 2008:135) (Al . G. Donescu , primar al capitalei la
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
acestei discipline din str?vechea familie a artelor plastice. Dup? Manifestul arhitecturii futuriste publicat de A. Șanț� Elia �n 1914 (?i, trebuie precizat, inspirat de Ma-nifestul futurismului al lui Marinetti), ia amploare tendin?a de racordare a arhitecturii la spiritul modernismului, pa-tronat de zeul-vitez?. Obiectivul prioritar al arhitecturii devine diversitatea ?i rapiditatea fluxului �n marile metropole. Limbajul arhitectural se remodeleaz? �n conformitate cu exigen?ele func?ionalit??îi riguroase, expresivita-tea estetic? nemaiinteres�nd dec�ț �n m?sura �n care se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la punct a unui nou material, betonul armat, aplicat dup? procedeul st�lpi ?i grinzi, de inginerul francez F. Hennebique (1892), măi �nt�i la cl?dîrî industriale (filaturile Barrois, Lille, 1896), contribuie la l?rgirea c�mpu-lui tehnologic al modernismului care se na?te. A. Perret (1874-1954), arhitect ?i antreprenor, folosind o osatur? de beton armat �ntr-o cl?dîre de �nchiriat pe strada Franklin, la Paris (1903), distribuie liber spa?iul de locuit ?i re�nno-ie?te ordonarea de la fă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
transformabil?. La Villeurbanne, �n apropiere de Lyon, modernizat? de Ț. Garnier, o vast? compozi?ie urban?, oper? a lui M. Leroux (1934), articul�nd Prim?ria, teatrul ?i imobile de locuit, structureaz? centrul oră?ului �ntr-un stil monumental de un modernism foarte m?surat. Belgia, pentru a r?spunde de asemenea unei cereri crescute de locuin?e sociale, �?i asimileaz? �n acela?i timp principiile cet??ii-gr?din? ?i tipologia modernist?. Dup? experien?ele lui A. Pompe (1873-1980) pe o arhitec-tur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mare inova?ie urbanistic? (K�ln, Frankfurt, Saarbr�ken etc.). �n alte p?r?i, planurile de urbanism poart? mai mult sau mai pu?în amprenta Cartei de la Atena c�nd s�nt �ncre-din?ațe unor sus?în?tori ai modernismului. A. Perret nu reu?e?te s?-?i fac? acceptat planul pentru Le Havre cu dublu nivel de circulă?ie, dar reu?e?te �n cele din urm? s? �mpace eficacitatea unei construc?îi standardizate, diversitatea sc?rilor ?i efectelor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu dublu nivel de circulă?ie, dar reu?e?te �n cele din urm? s? �mpace eficacitatea unei construc?îi standardizate, diversitatea sc?rilor ?i efectelor de monumentalitate judicios localizate. A. Lur�at (1890-1970), cunoscut �nainte de r?z-boi pentru modernismul s?u de o extrem? rigoare (?coală Karl Marx, Villejuif, 1933), elaboreaz? pentru reconstruirea oră?ului Maubeuge (1945) o viziune general? ?i o tipologie echilibr�nd func?ionalism ?i adaptare la sit. �n ??rile de Jos, J. H. Van den
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
regionalism critic� (K. Framton). O. Bohigas (1925) � asociat cu J. Martorell ?i D. Mackay � că ?i J.A. Coderch (imobil de apartamente, Barcelona, 1952) s�nt arhitec?îi cei mai reprezentativi ai acestei mi?c?ri. Aceast? mi?care nu ignor? modernismul; ea �ncearc? s?-i combine anumite elemente formale sau tehnice cu valorile tradi?iei catalane �ntr-un limbaj hibrid, chiar eclectic. Exigen?a identitar? se exprim? altfel �n opera portughezului A. Siza (1933), care �ncearc? cu suple?e ?i sensibilitate a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construite �n mas? �n numeroase ??ri, suscit? opozi?îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
f?r? arhitect�, dedicat? arhitecturii vernaculare, prezentat? la Museum of Modern Art de la New York, �n 1965, de B. Rudofsky, joac?, f?r? �ndoial?, de asemeni un rol �n con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut � este internă?ional?, dac? se poate spune astfel. �n Europa, coabiteaz? diverse pozi?îi. Cea mai specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comunicare pentru promotorii lor. Actualmente, �n absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec?derea material? ?i uma-n? a at�tor cartiere din periferiile urbane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și, ocazional, prin cea a operei poetice, în speță ciclul ermetic din Joc secund (1930). Mai mult, am încercat să înregistrăm, cât mai precis, "situația biografica", a poetului român, plasându-l într-un context istoric și cultural specific, cel al modernismului, în primul rând, în raport cu filozofia bergsoniana, dar și cu teoreticienii "lirismului absolut" (Stéphane Mallarmé, Paul Valéry, sau Henri Brémond), cu care are legături directe și vădite afinități. Descoperim, la poetul român, o viziune asupra poiesis-ului împărtășită și de alții, ce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rânduri, un bine-cunoscut motiv poesc, deoarece, angajându-se într-un dialog imaginar cu poetul american, el rămâne, totuși, un om al vremii sale și vorbește, astfel, indirect, contemporanilor săi. Sugestia și notă elegiaca caracteristică nu puteau veni decât de la filozoful modernismului european, Henri Bergson, care în "L'Evolution créatrice", face următorul comentariu: Intuiția mai există, dar vag și discontinuu. Este o lampă aproape stinsa, ce reînvie la intervale de timp, doar pentru câteva momente [s.n.]. Dar ea reînvie acolo unde un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în cel al creatorului Jocului secund - vizionarismul. Mai mult, spune Ion Barbu, "prin scrisul sau inspirat, Rimbaud îi restituie științei caracterul "sacru", în sensul accederii la Absolut. Tot astfel, cănd într-un interviu din 1927, respinge asocierea poeziei sale cu modernismul și susține că lirica să nu este decât "o înnodare cu cel mai îndepărtat trecut al poeziei: oda pindarica, în fapt, Ion Barbu nu face decât să revină pe terenul "lirismului absolut". Direct sau indirect, poetul român, trebuie sa fi
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
86, 204 metafizica, 26, 44, 56, 98, 103, 156, 159, 172, 189 metaforă, 39, 40, 87, 92, 120 metodă, 60, 109, 115, 137, 158, 184, 187 mimesis, 83, 111, 173 Mincu, Marin, 143, 203 moarte, 46, 151, 163, 197, 198 modernism, 40 modul, 46, 87, 142, 158, 168 Monos, 59, 60, 67, 68, 80, 93, 95, 103, 108, 123, 130, 134, 167, 206 Moréas, Jean, 17, 69, 118, 119, 132, 133, 136, 193, 197 multiplicitate, 21, 33, 53, 91, 157, 180
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
niais des falots"? 25 Idem, pp. 178-179: "Fii ai unor părinți eminescieni, făgăduiți dulcelui vis germanic, prin taină ierbii de omăt și a florii albastre, călcarăm cu hotărâre și lepădarăm dublă trivialitate a unor rurali fără mister și a unui modernism ce reușise să-și asimileze, din toată sforțarea occidentală, doar formele galante ale traficului viu sau ale cupletului". 26 Ion Barbu, Scrisoare către Leo Delfoss, 1927, în Ion Barbu în corespondență, vol. I, p. 141: "Et, tout, d'abord, ce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
confortului igienic modern pe care ni-l recomandă reclamele. Numitorul comun al acestor două concepții pare să fie ideea (probabil corectă) că atunci când unele deprinderi de viață vechi, adânc înrădăcinate, bine închegate (ritualuri cu miturile lor corespunzătoare) sânt distruse de "modernism", mulți oameni (sau toți) sunt sărăciți sufletește ; deoarece nu pot trăi numai cu abstracțiuni, oamenii trebuie să-și umple golul spiritual cu mituiri simple, improvizate, fragmentare (imagini a ceea ce ar putea fi sau ar trebui să fie). Când scriitorul vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Moldovei nebeneficiind de prezența vreunei instituții de învățământ universitar în România interbelică. 2. Localismul creator și producția intelectuală între cele două războaie. Creația nord-moldovenească s-a aflat, cu preponderență, sub semnul tradiționalismului. Localismul creator, ca fenomen literar integrat sămănătorismului, refractar modernismului în literatură, își arogă - pe bună dreptate - meritul promovării provinciei. Literatura minoră din zonă, și creația intelectuală în general, au fost supuse astfel unor interpretări și clasificări, în încercarea de a-i stabili locul în cadrul culturii și literaturii naționale. Din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate Una dintre celebrele dispute de pe scena intelectuală interbelică românească a pivotat în jurul ideii de progres și al celor două traiectorii paralele spre acest scop - tradiționalism vs. modernism - pe un teren de discuție plasat în mediul economic, social sau cultural-literar. "Marea dezbatere" antrena, pe de o parte, pe europeniștii ce integrau România spațiului european și subordonau dezvoltarea țării căii propuse de Occident, iar pe de altă parte, pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un complex al provinciei oarecum diferit de cel din județele nord-moldovenești din Vechiul Regat. După unire, categoria profesional-intelectuală a scriitorilor bucovineni manifestă un sentiment al superiorității, umbrit
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]