16,690 matches
-
statistice culese în timpul acestei cercetări confirmă premisele de la care a plecat cercetarea. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. În ceea ce privește universul atitudinal al elevului, succesul într-o sarcină școlară specifică are ca și consecință atitudini pozitive față de disciplina
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
între metodele de educare, coerciția aspră obținută prin severe examene de selecție, prin sistemul de notare, până la unele practici educative bazate pe violență pedagogică - mustrarea, blamul, sau chiar bătaiaă; bă Necesitatea de a trece la o instruire bazată pe o motivație intrinsecă și pe satisfacția învățării, mutație ce presupune schimbări, nu numai la nivelul motivației educatului , dar, mai ales, la nivelul educatorului, situație în care sintagma „educarea educatorilor” devine o necesitate reală într-o societate care presupune relații democratice cu educatul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de notare, până la unele practici educative bazate pe violență pedagogică - mustrarea, blamul, sau chiar bătaiaă; bă Necesitatea de a trece la o instruire bazată pe o motivație intrinsecă și pe satisfacția învățării, mutație ce presupune schimbări, nu numai la nivelul motivației educatului , dar, mai ales, la nivelul educatorului, situație în care sintagma „educarea educatorilor” devine o necesitate reală într-o societate care presupune relații democratice cu educatul. Autori propun, totodată, un model instrucțional eficace pentru învățământul obligatoriu, care, însă, poate fi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ca aptitudine a elevului de a se adapta situatiilor problematice din școală prin asimilarea cerințelor acesteia și acomodarea la ele. În subgrupa factorilor nonintelectuali ai reușitei școlare sunt incluși: factorii motivaționali, afectiv - atitudinali și cei caracteriali. Este recunoscut că o motivație puternică (pozitivăă, favorizează, iar una slabă (negativăă diminuează participarea elevului la activitea de învățare și, implicit, performanță școlară. Atitudinea față de învățătură, care poate fi pozitivă sau negativă, își pune, în mod evident, amprenta, asupra obținerii performanței școlare, prima mobilizând resorturile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
enumerați aici succint, o atenție aparte trebuie acordată celor motivaționali. Practica educațională arată că activitatea de învățare este plurimotivată, dar unii factori o influențează mai puternic, iar alții, mai slab. În literatura de specialitate se disting două categorii opuse ale motivației: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă, prima avânduși sursa în însăși activitatea desfășurată și fiind satisăcută prin indeplinirea acelei activități, îndemnându-l pe subiect să participe la activitate pentru plă cerea și satisfacția pe care i-o procură, fără a fi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aici succint, o atenție aparte trebuie acordată celor motivaționali. Practica educațională arată că activitatea de învățare este plurimotivată, dar unii factori o influențează mai puternic, iar alții, mai slab. În literatura de specialitate se disting două categorii opuse ale motivației: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă, prima avânduși sursa în însăși activitatea desfășurată și fiind satisăcută prin indeplinirea acelei activități, îndemnându-l pe subiect să participe la activitate pentru plă cerea și satisfacția pe care i-o procură, fără a fi constrns
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atenție aparte trebuie acordată celor motivaționali. Practica educațională arată că activitatea de învățare este plurimotivată, dar unii factori o influențează mai puternic, iar alții, mai slab. În literatura de specialitate se disting două categorii opuse ale motivației: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă, prima avânduși sursa în însăși activitatea desfășurată și fiind satisăcută prin indeplinirea acelei activități, îndemnându-l pe subiect să participe la activitate pentru plă cerea și satisfacția pe care i-o procură, fără a fi constrns de factori exteriori
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dacă elevul participă la ea pentru obținerea de recompense (note bune, laude, cadouri de la părinți etc.ă, ori din dorința de a fi primul în clasă, din teama de eșec, ori alte asemenea motive, avem de-a face cu o motivație extrinsecă, învățarea se petrece sub semnul unei solicitări și condiționă ri externe, fără o plăcere interioară, presupune un efort, de regulă mai mare decât dacă elevul ar fi motivat intrinsec. Discuțiile privind rolul motivației în obținerea performanțelor școlare ridică și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
avem de-a face cu o motivație extrinsecă, învățarea se petrece sub semnul unei solicitări și condiționă ri externe, fără o plăcere interioară, presupune un efort, de regulă mai mare decât dacă elevul ar fi motivat intrinsec. Discuțiile privind rolul motivației în obținerea performanțelor școlare ridică și problema optimului motivațional (legea YLRKESDODSON, conform căreia, creșterea performanței este proporțională cu intensificarea moțivației până la un punct, dincolo de care urmează stagnarea sau chiar regresulă. Aceleași cercetări evidențiază că atât submotivarea cât și supramotivarea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
rezultatelor școlare nu poate fi explicată prin nivelul de inteligență, ci prin factori non- intelectuali de personalitate; „factorul X” preconizat de W.P. Alexander și situat în nucleul aptitudinii școlare descrise de P.E. Vernon exprimă această importanță a factorilor non-intelectuali - motivație, atitudine, perseverență, interes etc. - în determinarea succesului/insuccesului școlar. Aceeași idee o regăsim și la J.P. Guilford care își critică modelul structurii intelectului, precizând că lacuna cea mai importantă a teoriei sale - propusă în 1959 pentru a explica structura multifactorială
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
emoțional al comportamentului uman. Din această cauză probele psihodiagnostice elaborate pe baza teoriei sale sunt adecvate predicțiilor imediate și mai puțin celor de lungă durată. Problema aptitudinilor, a inteligenței școlare nu poate fi abordată fără referiri directe și explicite la motivație, care determină atât actualizarea potențialităților, cât și activizarea, mobilizarea aptitudinilor deja formate. Reiese din cele spuse că rezultatele școlare pot fi și sunt determinate de factori non- intelectuali. Conceperea personalității ca interacțiunea ordonată, sistemică a funcțiilor psihice cognitive, afective și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
individului subliniază de fapt că eficiența activității școlare implică întreaga personalitate a elevului. Activitatea intelectuală, ca orice activitate, depinde, așa cum au arătat K. Lewin, H.J. Eysenck, H. Pieron și alții, de structura, dinamica și tendințele personalității, de stabilitatea emoțională, de motivație, de organizarea conduitei, care pot fi cunoscute în contextul interacțiunilor sociale. Folosind metoda clinică, T. Kulcsar a studiat, în primul rând, cauzele insucceselor școlare la elevii slabi și foarte slabi la învățătură, care au totuși o inteligență normală. În reușita
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
elevului față de activitatea conducătoare a vârstei școlare. Ceea ce nu înseamnă că inteligența școlară ar fi unica determinantă a succesului școlar. Asemenea eficienței relative a inteligenței generale, nici inteligența școlară nu este o valoare psihică absolută. Inteligența școlară este, alături de emotivitate, motivație etc. o dimensiune bipolară și în același timp multifactorială a personalității elevului. Performanțele intelectuale pot fi ierarhizate în diferite grade de eficiență mintală. Realizarea conduitei inteligente presupune colaborarea, convergența celor mai diverse procese, operații mintale. Este necesară din acest punct
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
operații și acțiuni. Aptitudinea școlară (termenul este deseori folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă, de factorul verbal educațional („v:ed”ă și de motivație, atitudine, perseverență, interes. Dacă acești factori se prezintă la un nivel ridicat de dezvoltare la un anumit elev, este foarte probabil că acesta va obține rezultate școlare bune. Alți factori care intră în structura aptitudinii școlare, dar cu o pondere
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
trebuie neglijat nici faptul că, treptat, pe baza evaluărilor repetate și sistematice a randamentului școlar făcute de familie și profesori, copilul își dezvoltă capacitatea unei autoevaluări din ce în ce mai realiste, care se manifestă, la rândul său, în nivelul de aspirație al elevului. Motivația elevului alături de trăirile afective Au un rol covârșitor în activitatea școlară.Cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate, intercondiționate. Ele se dezvoltă simultan, în relație reciprocă. Factorul afectiv constituie principala forță motrice a activității de cunoaștere în general și a activității
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nivelul personalității, investindu-se într-o atitudine. De regulă se pornește de la surse motivaționale bogate și foarte variate, ajungându-se în cele din urmă la conturarea unei atitudini unitare față de activitatea școlară. Din punctul de vedere al distincției dintre motivația intrinsecă extrinsecă, profesorilor le este mai facil să manipuleze motivele extrinseci ale comportamentului de învățare a elevilor, dar eficiența învățării bazată pe un astfel de motiv este relativă. Mult mai eficientă este motivația intrinsecă a activității de învățare, dar aceasta
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Din punctul de vedere al distincției dintre motivația intrinsecă extrinsecă, profesorilor le este mai facil să manipuleze motivele extrinseci ale comportamentului de învățare a elevilor, dar eficiența învățării bazată pe un astfel de motiv este relativă. Mult mai eficientă este motivația intrinsecă a activității de învățare, dar aceasta este și mai greu de dezvoltat la elev, însă aceasta este direcția de urmat pentru a optimiza activitatea instructiv-educativă. Nivelul de aspirație Ca și componentă structurală a motivației este factor motivațional determinant în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
relativă. Mult mai eficientă este motivația intrinsecă a activității de învățare, dar aceasta este și mai greu de dezvoltat la elev, însă aceasta este direcția de urmat pentru a optimiza activitatea instructiv-educativă. Nivelul de aspirație Ca și componentă structurală a motivației este factor motivațional determinant în angajarea eu- lui în sarcina școlară. Comportamentul elevilor în situațiile școlare depinde, pe lângă nivelul său intelectual, de ambiția, de curajul lui de a face sarcinilor școlare. Nivelul de aspirație ridicat îl poate angaja pe elev
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic, activează, direcționează, desfășurarea activității de învățare. Se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, care rezultă din confruntarea trebuințelor celui care învață cu modul în care își reproduce diferitele cuvinte, situații
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic, activează, direcționează, desfășurarea activității de învățare. Se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, care rezultă din confruntarea trebuințelor celui care învață cu modul în care își reproduce diferitele cuvinte, situații și rezultate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ei într-o activitate apatică și obositoare. Deși pentru toți elevii există un scop comun al activității de învățare, constând în dobândirea unui sistem de cunoștințe, priceperi și deprinderi, sensul subiectiv al învățării poate să fie foarte diferit în funcție de natura motivației fiecărui elev. Factorii componenți ai motivației pentru activitatea de învățare pot fi: aspirația spre un nivel de performanță ridicat, dorința de a obține note mari, ambiția de a-i depăși pe alții și de a ocupa un loc fruntaș în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
obositoare. Deși pentru toți elevii există un scop comun al activității de învățare, constând în dobândirea unui sistem de cunoștințe, priceperi și deprinderi, sensul subiectiv al învățării poate să fie foarte diferit în funcție de natura motivației fiecărui elev. Factorii componenți ai motivației pentru activitatea de învățare pot fi: aspirația spre un nivel de performanță ridicat, dorința de a obține note mari, ambiția de a-i depăși pe alții și de a ocupa un loc fruntaș în ierarhia clasei, sentimentul datoriei, plăcerea de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
plăcerea de a învăța etc. Din punct de vedere psihologic, contează din ce sursă provine tensiunea motivațională, și în funcție de aceasta se determină natura, intensitatea, durata și calitatea condițiilor de învățare. Această sursă poate fi, în funcție de activitatea de învățare, externă (motivație extrinsecăă sau internă (motivație intrinsecăă. Când tensiunea apare ca urmare a punerii în funcțiune a diferitelor proceduri stimulative externe, (competiție, încurajare, laudă, recompensă, dorință pentru note mari, frica de pedeapsăă, motivația este externă. Acest tip de motivație se decodifică din
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]