19,563 matches
-
în cel al selecției, de activitățile de educare a limbajului care se desfășoară în grădiniță, propunem o perspectivă bidimensională concretizată în două concepte cheie: unitatea tematică de conținut și unitatea științifică de conținut. Primul concept unitatea tematică de conținut este motivat de însăși realitatea demersului instructiv-educativ derulat în etapa preșcolarității, subordonat principiului temelor/subtemelor 141 guvernante: Comunicarea, Natura, Familia, Lumea poveștilor 142 etc. (a nu se confunda temele cu textele-suport valorificate în abordarea acestora). Cel de-al doilea unitatea științifică de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Încurajând comunicarea spontană 161, fără a impune o anumită succesiune/ relevanță a răspunsurilor, brainstorming-ul (,,asaltul de idei"162) este prezentat în literatura de specialitate ca având valențele unei metode de stimulare a creativității, caracterul său de metodă didactică fiind motivat prin însuși impactul pe care valoricarea sa în cadrul demersului instructiv-educativ îl are asupra copiilor, în condițiile lipsei etapei valorizante (care ar putea inhiba răspunsurilor anumitor copii, în anumite situații de comunicare didactică) de aici și sintagmele care caracterizează metoda: ,,metoda
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mare și pregătitoare). ( Demonstrația este asociată, în practica didactică, explicației, conversației, algoritmizării, exercițiului, devenind, de asemenea, procedeu în cadrul unor metode ca: jocul didactic, povestirea, lectura explicativă, metoda fonetică, analitico-sintetică etc., necesitatea ei atât ca metodă, cât și ca procedeu fiind motivată de caracterul intuitiv al gândirii preșcolarilor (vezi capitolul 2). În cadrul activităților de educare a limbajului în etapa preșcolarității (și nu numai), demonstrația poate fi valorificată în: corectarea tulburărilor de vorbire; citirea-model de către cadrul didactic a jetoanelor/imaginilor etc.; pronunțarea corectă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
printr-un limbaj simbolic construit de "eu" și modificabil potrivit trebuințelor"; jocul cu reguli asociat dezvoltării vieții sociale a copilului; jocul de construcție dezvoltat pe baza jocului simbolic. Ca precizare suplimentară, jocul simbolic, văzut ca ,,apogeu al jocului infantil", este motivat prin necesitatea copilului de a-și asigura echilibrul afectiv și intelectual dispunând de o activitate care să nu vizeze adaptarea la real, ci ,,asimilarea realului la eul său, fără constrângeri și sancțiuni"212. ( Tipologia jocurilor valorificate în etapa preșcolarității: jocuri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
delegată" de părinți spre a participa la o anumită activitate desfășurată în grădiniță, discuția dintre doi copii de la o altă grupă din grădiniță etc.). Raportând aspectele procesuale ale comunicării la nivel preșcolar la reperele de ordin didactic ale etapei, se motivează astfel valorificarea, în cadrul activităților desfășurate în grădiniță, a unor strategii de învățare și exersare a ascultării active la preșcolari, a construirii (adaptate) a diverselor tipuri de mesaje prin valorificarea unor coduri din sfere diferite (comunicarea verbală, pictură, muzică, sculptură, fotografie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza de codificare a mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul asociază mesajului său o anumită finalitate, explicită sau implicită, este motivat în selectarea optimă a codului, a canalului și a manierei plasată diferit, de la caz la caz, între subiectiv și obiectiv de a valorifica atât codul, cât și canalul (vezi, de exemplu, situația în care o persoană transmite un mesaj astfel încât
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a limbajului scris", precum și ,,atitudinea lor față de acesta"290, constituindu-se, de altfel, în primul stadiu în procesul de abordare/dobândire a citit-scrisului291. Important este să se asigure înțelegerea rolului scrisului, a semnificațiilor pe care acesta le cuprinde, pentru a motiva copiii să-și dorescă accesul la aceste surse; deosebit de relevante devin, astfel, pentru evoluția ulterioară a copilului, episoadele de ,,atenție împărtășită"292, când adulții citesc alături de copii, împreună cu aceștia, cărți cu imagini. Lectura după imagini 293 (desfășurată acasă sau în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Piaget-Inhelder 1966: 55. 75 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55-56; Preda-Preda 2002: 48; Schaffer 2005: 237-238. 76 Acesta fiind urmat de stadiul realismului convențional (9-13 ani) și de cel asociat perioadei adolescenței. 77 Apud Preda-Preda 2002: 49. 78 Formulările temporar limitative sunt motivate de popularizarea intenției de punere în practică a coordonatelor unei ,,educații timpurii", vizând două dimensiuni la nivel procesual: ,,începerea preocupărilor educaționale de la vârstele mici" (educația timpurie este asociată vârstei 0-6/7 ani, așadar include, alături de perioada preșcolarității, și etapele anterioare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sistematizare/consolidare a cunoștințelor, de creație, de rezolvare a problemelor, de optimizare a unor capacități etc. după Sorin Cristea, Ioan Bontaș etc.), vezi Albulescu-Albulescu 2000: 155-156. 161 Ezechil 2003: 79-80. 162 ,,Asaltul de idei", inițiat de Alex F. Osborn, este motivat prin faptul că ,,în lipsa unei critici [în prima etapă s.n.], se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală" Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 104. 163 Cucoș 2002: 298. 164 Un alt criteriu este reprezentat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cartea lui Alexander Gilchrist (1828-1861), Life of William Blake, Pictor Ignotus (apărută, așadar, postum; o ediție revizuită a apărut în 1945), a făcut numele artistului cunoscut, aproape peste noapte, în întreaga lume de limbă engleză (cf. BCH: 10), si a motivat ulterior realizarea altor studii despre Blake, dintre care rămîne notabilă analiza lui Swinburne asupra profețiilor lui Blake (1868). F.J. Ellis și W.B. Yeats au prezentat pentru prima dată poemele profetice ale lui Blake în anul 1893 (The Works of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
chiar "moda" scientistă, devenită, în cazul filosofului român, atitudine primară în ordinea reconstrucției filosofice, măcar în prima parte a creației sale. Dar în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din interogațiile esențiale: este vorba despre filosofia kantiană. O altă sursă o aflăm în cultura română. Dovada pentru aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concentrat, în definiția aristotelică a omului ca zoon politikon, sau în cea cartesiană ca ființă cugetătoare; peste tot este vorba de concentrarea ființei umane într-o trăsătură de esență: de aici subordonarea formală față de modelul antropologiei filosofice. Desigur, încadrarea este motivată dacă, pornind de la postularea esenței omului, demersul continuă către forma unei "teorii" care are ca principiu această postulare și care desfășoară determinațiile existenței umane. Gândit formal, prin raportare la operațiile sale, prezente, într-o anumită măsură, în demersurile lui Max
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi privit și dinspre actul de refundamentare a metafizicii (act propriu "criticii" kantiene), atât cât să dezvăluim sensul său ca reconstrucție a umanului. C. Rădulescu-Motru reconstruiește umanul într-o formă determinată a sa: personalitatea. Însăși revenirea lui la Kant apare motivată prin interesul de a reconstrui astfel umanul: "Când Rădulescu-Motru simte nevoia să revină la Kant, și o face în dese rânduri, constată că el acordă o șansă nouă ideii de persoană"307. Această reconstrucție a fost posibilă ca "interpretare", prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceste lucrări printr-un important și istovitor efort financiar personal; i-au stat alături câțiva prieteni mai ales cu contribuții morale și profesionale, au pus suflet, făcând mecenat și cu resturi de pensii, dar și cu nopți lungi de muncă motivată de convingerea celui care crede cu fermitate în câștigul aflat doar în propriul devotament față de o pasiune imateriala. Această carte, o reeditare a lucrării ,,Operă Italiană în Capodopere - Lebădă de la Busseto” apărută în 2006 este dedicată memoriei lui Giuseppe Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Monica, s-a căsătorit (bineînțeles nu cu acte) și are, la rândul ei, opt plozi. Singurul care a făcut o carieră demnă a fost Rogoberto de la Croce Hamilton, ofițer, comandant de submarin. (El a refuzat să se prezinte la proces, motivând că interese de stat nu-i permit să iasă la suprafață pentru a nu-și dezvălui adevărata identitate.) Deci, pentru cine și-a permis Augustus Hamilton să mai ceară bani? Vă mai aduceți aminte? Domnul senator Doctor Romulus Zimberlan, tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
prin vot cu bile: 1. la punctul 1: 110 voturi "pentru", 132 voturi "contra" și 46 abțineri; 2. la punctul 2: 110 voturi "pentru", 132 voturi "contra" și 44 abțineri (doi parlamentari părăsind ședința). Curtea Constituțională a considerat justă decizia, motivând că fiecare cetățean are ab initio dreptul la apărătorul dorit, precum și faptul că tarifele reale sunt aproape imposibil de controlat. Drept consecință, în loc să devină lege, propunerea Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. H. C. Julius Zimberlan, pe când nu era încă nici emerit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a avut nevoie de îngrijiri medicale. Cine ar mai putea pretinde că toate aceste fapte sunt întâmplătoare? Și, se pare, au mai fost și alte tentative de omor, dar eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl s-a oprit la acestea trei, motivând că sunt suficiente pentru a arăta intențiile lui J.R. și pentru a nu lăsa atâta vreme spectatorii pe coridor.) A venit rândul maestrului Doctor Pupi Schnietzel, care, într-un mod la fel de convingător, a arătat că numitul J.R., (încă) soțul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 (vezi documentele depuse la dosar); Întrucât oficialitățile din orașul New York (SUA) au refuzat să ia în considerare cererea îndreptățită a petentului; Întrucât oficialitățile din orașul New York (SUA) și-au motivat gestul prin aceea că nici în Constituție, nici în vreun Amendament, nici în vreo Lege sau vreun Regulament, și nici măcar printr-o cutumă nu se specifică datoria statului de a oferi o pensie viageră moștenitorului unui urmaș al primilor pionieri
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vinovat decât noi ceilalți. h) Problema cu colecțiile Speța cu laptopurile În funcție de particularitățile personalității sale (cutezanța, perseverența, stăpânirea de sine etc. și în strânsă legătură cu tendința de afirmare), omul colecționar sau omul contabil va depune eforturi altfel greu de motivat pentru a-și realiza satisfacția colecției. Indiferent în ce categorie l-am încadra, omul este cucerit de colecțiile sale: colecții de timbre, de cărți, de pantofi, de iubite, de țări vizitate, de tabieturi etc. Fiind captivi ai colecțiilor lor, oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Evaluarea continuă este condiționată de precizările conținute în criteriile de performanță și de probele de evaluare incluse în standardul de pregătire profesională. Autoevaluarea este tot mai frecvent folosită, deoarece astfel elevii își pot exprima opinii proprii, își pot susține și motiva propunerile. Evaluarea formativă este esențială pentru învățarea și predarea eficientă. Probele de evaluare și autoevaluare se pot concepe sub formă de fișe de observare, fișe de autoevaluare, fișe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi. 1.7. Importanța
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
titluri/teme de discipline care să intereseze, să corespundă unor cerințe individuale și locale, specifice elevilor din școală, dar mai ales să creeze capacități și deprinderi, abilități practice de integrare reală a elevului sau să-i folosească pentru a-i motiva învățarea, formarea sa intelectuală, prin asumarea unui sistem de atitudini și valori (Bennett B., 2007). Care este structura unei programe de opțional? Programa pentru un opțional trebuie să cuprindă: - argument: motivează cursul propus; - prezentarea competențelor specifice nou propuse; - lista conținuturilor
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
a elevului sau să-i folosească pentru a-i motiva învățarea, formarea sa intelectuală, prin asumarea unui sistem de atitudini și valori (Bennett B., 2007). Care este structura unei programe de opțional? Programa pentru un opțional trebuie să cuprindă: - argument: motivează cursul propus; - prezentarea competențelor specifice nou propuse; - lista conținuturilor propuse de opțional pentru dobândirea competențelor; - sugestii metodologice; - formele de evaluare; - bibliografia. 3.1.4. Rolul curriculum-ului la decizia școlii Curriculum-ul la decizia școlii trebuie văzut ca parte a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
care introduc noi discipline de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun. În unele școli, elevii au o anumită libertate de alegere privind modul în care săși petreacă timpul alocat curriculum-ului la decizia școlii (Bennett B., 2007). Pentru a motiva o persoană care învață, curriculum-ul trebuie să îndeplinească anumite cerințe, și anume, să fie: - relevant pentru nevoile persoanei respective, așa cum și le identifică aceasta și să o angajeze activ în propriile alegeri privind învățarea; - variat în ceea ce privește metodologia de implementare
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
factor de influență pozitivă și anume ar putea contribui la tranziția de la agricultura tradițională la agricultura în sistem ecologic (prin intermediul elevilor, indirect asupra familiilor acestora). Cursul opțional propus completează cunoștințele elevilor (de botanică, ecologie, fiziologie vegetală, agrotehnică, etc.) și le motivează opțiunile către un mod de viață sănătos și pentru protecția mediului. Referitor la importanța leguminoaselor pentru boabe precizăm faptul că semințele acestora constituie o sursă importantă de hrană pentru om. Ele au un conținut ridicat de proteine (21-27%), de 2-4
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
conducători. Scopul vizat este acela de a orienta energiile salariaților către realizarea obiectivelor întreprinderii (integrarea strategiei sociale în politica generală a întreprinderii). Mijloacele utilizate încearcă să reducă sursele de tensiune și să stimuleze factorii de coeziune acționând asupra forțelor care motivează personalul. Pe măsură ce politica de integrare reușește, muncitorii acceptă scopurile fixate și își utilizează energiile în și pentru întreprindere. Conducerea prin obiective, descentralizarea, îmbogățirea sarcinilor, sistemele de cointeresare, cercurile de calitate, identificarea unei culturi a întreprinderii, elaborarea unui proiect al întreprinderii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]