25,898 matches
-
structură a ofertei (care să îi cuprindă pe toți), conținut, calitate și relevanță a pregătirii, resurse alocate și strategii manageriale, roluri și responsabilități ale diferiților parteneri. Succesul participării în învățarea de-a lungul întregii vieți depinde de patru aspecte: indivizi motivați să învețe continuu, echipați cu necesarele deprinderi de învățare autodirijată, care au acces la oportunități de învățare continuă, sprijiniți și de facilități financiare care să susțină această participare (Hasan, apud Aspen et al., 2001, pp. 379-401), putându-se din nou
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disponibil, a termenelor-limită etc.; 5. alegerea respondenților în cadrul procesului de evaluare a nevoilor, în așa fel încât aceștia să fie reprezentativi pentru populația-țintă, să se constituie în surse de informație relevante în raport cu scopul și obiectivele propuse, să fie accesibili și motivați în a răspunde; 6. selectarea metodelor și a tehnicilor ce vor fi utilizate pentru colectarea de date, în funcție de avantajele și limitele acestora (anchete pe bază de chestionare și interviuri, focus-grupuri, analiză de documente și indicatori sociali, persoane-cheie, studii de caz
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
5.3.4. Evaluarea nevoilor la nivel de organizațietc "5.3.4. Evaluarea nevoilor la nivel de organizație" Dezvoltarea resurselor umane a devenit o preocupare din ce în ce mai importantă pentru organizație, care investește în formarea unei forțe de muncă înalt calificate și motivate, pentru a-și asigura competitivitatea pe piață. Pe de altă parte, și angajații așteaptă de la companie crearea unor oportunități de învățare și dezvoltare, care să le permită valorificarea întregului potențial. Instruirea este necesară atât nou-veniților în organizație (pentru a-i
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai puțin solicitate de populația activă, deoarece competențele dobândite nu își găsesc mereu aplicabilitatea în activitatea concretă directă. Totuși, costurile acestora sunt relativ ridicate, atât pentrucursant, cât și pentru furnizor. Segmentul de populație este foarte restrâns, dar selectiv și foarte motivat. O instituție de cultură nu-și poate menține identitatea fără astfel de oferte; c) „starurile” sunt acele tipuri de cursuri cu funcționare „meteorică”, adică foarte strălucitoare și atractive la un moment dat, dar pentru care interesul dispare la fel de repede cum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea constitui ca element motivațional al organizației. Oamenii muncesc dacă sunt motivați și vor fi motivați numai muncind pentru un scop dezirabil. Este important să reținem faptul că, în orice context organizațional, putem folosi bani (salariul sau onorariul) numai pentru a cumpăra forța de muncă a oamenilor. Calitatea forței de muncă (randament
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic, învățarea de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
structură a ofertei (care să îi cuprindă pe toți), conținut, calitate și relevanță a pregătirii, resurse alocate și strategii manageriale, roluri și responsabilități ale diferiților parteneri. Succesul participării în învățarea de-a lungul întregii vieți depinde de patru aspecte: indivizi motivați să învețe continuu, echipați cu necesarele deprinderi de învățare autodirijată, care au acces la oportunități de învățare continuă, sprijiniți și de facilități financiare care să susțină această participare (Hasan, apud Aspen et al., 2001, pp. 379-401), putându-se din nou
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disponibil, a termenelor-limită etc.; 5. alegerea respondenților în cadrul procesului de evaluare a nevoilor, în așa fel încât aceștia să fie reprezentativi pentru populația-țintă, să se constituie în surse de informație relevante în raport cu scopul și obiectivele propuse, să fie accesibili și motivați în a răspunde; 6. selectarea metodelor și a tehnicilor ce vor fi utilizate pentru colectarea de date, în funcție de avantajele și limitele acestora (anchete pe bază de chestionare și interviuri, focus-grupuri, analiză de documente și indicatori sociali, persoane-cheie, studii de caz
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
5.3.4. Evaluarea nevoilor la nivel de organizațietc "5.3.4. Evaluarea nevoilor la nivel de organizație" Dezvoltarea resurselor umane a devenit o preocupare din ce în ce mai importantă pentru organizație, care investește în formarea unei forțe de muncă înalt calificate și motivate, pentru a-și asigura competitivitatea pe piață. Pe de altă parte, și angajații așteaptă de la companie crearea unor oportunități de învățare și dezvoltare, care să le permită valorificarea întregului potențial. Instruirea este necesară atât nou-veniților în organizație (pentru a-i
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai puțin solicitate de populația activă, deoarece competențele dobândite nu își găsesc mereu aplicabilitatea în activitatea concretă directă. Totuși, costurile acestora sunt relativ ridicate, atât pentrucursant, cât și pentru furnizor. Segmentul de populație este foarte restrâns, dar selectiv și foarte motivat. O instituție de cultură nu-și poate menține identitatea fără astfel de oferte; c) „starurile” sunt acele tipuri de cursuri cu funcționare „meteorică”, adică foarte strălucitoare și atractive la un moment dat, dar pentru care interesul dispare la fel de repede cum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea constitui ca element motivațional al organizației. Oamenii muncesc dacă sunt motivați și vor fi motivați numai muncind pentru un scop dezirabil. Este important să reținem faptul că, în orice context organizațional, putem folosi bani (salariul sau onorariul) numai pentru a cumpăra forța de muncă a oamenilor. Calitatea forței de muncă (randament
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se bazeze pe argumente raționale și să fie articulate cu responsabilitate și cu decență. Dar exprimarea lor - sau cel puțin reflecția calificată pe marginea subiectelor respective - mi se pare mult mai mult și cu totul altceva decât o simplă defulare motivată psihologic a unor eventuale frustrări personale. Nu scriem, adică, doar ca să nu tăcem. Ci este vorba despre o obligație morală, minimală, a oricărui intelectual care produce istoriografie. În plus, este o chestiune care Îi privește deopotrivă, În mod legitim, pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acceptate Însă raporturile dintre psihologia socială, pe de o parte, literatura comparată și istoria mentalităților, pe de altă parte. Situația este oarecum paradoxală, deoarece, mai ales Între istoria mentalităților și psihologia socială, ar trebui să existe o colaborare deosebit de strânsă, motivată atât de asemănările existente Între domeniile lor de studiu, Între nivelurile realității sociale pe care le vizează (practic aceleași!), cât și de perspectiva de asemenea aproape comună din care le abordează. Singura diferență substanțială Între istoria mentalităților și psihologia socială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este sensibil aceeași, deoarece trăsăturile de străin, de „diferit” ale frâncului sunt suficiente pentru a genera o atitudine de rezervă identică. Nu se observă, așa cum am fi tentați să credem, nici o tendință de părtinire a taberei creștine, nici o alianță simbolică, motivată fie pragmatic, prin nevoia combaterii inamicului turc, fie În sensul afirmării unor solidarități comune cu frâncii, pe linia unor afinități religioase. Frâncii catolici par să fie plasați pe aceeași treaptă cu turcii păgâni și din punctul de vedere al alterității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
patru rânduri, așezată în spațiul liber de sub dreptunghiul cu reprezentări, Prof. Dr. CRISTIAN D. POPESCU / DIRECTOR AL SPITALULUI / CLINIC DE RECUPERARE - IAȘI / 1993-2001. În cazul de față, asocierea numelui Prof. Dr. Cristian D. Popescu cu cel al instituției este perfect motivată din moment ce a conduso, în calitate de director, opt din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestivă care poate fi receptată ca simbol al corpului uman divizat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
individul. Astfel recompensa bănească s-a transformat în: recunoaștere publică a meritelor, în vacanțe câștigate pentru activitatea întreprinsă de-a lungul unui an, în oportunitatea de a forma noi angajați sau orice altceva îl ajută pe om să fie mai motivat să-și facă treaba bine și să simtă că aparține unei organizații. Acum, în acest moment de cotitură, în care traversăm o criză economică, este important de aflat care m-ai este rolul banilor în relațiile de muncă și în ce măsură
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Persoanele pot avea tendința de a se sprijini reciproc să supraviețuiască vremurilor dificile. Indiferent de situație, conducerea ar trebui să încurajeze comportamentele de susținere între angajați, care vor facilita organizația prin faptul că angajații vor fi mai uniți și mai motivați, ceea ce va crește productivitatea. Încă o dată, formarea acestor legături nu este străină asiaticilor, fiind specifică afacerilor familiale, unde în momente dificile angajații se sprijină și rămân loiali angajatorului, pentru a trece mai ușor împreună prin acea situație problematică (Hoon și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
explicație validă ar putea fi ceea că angajații care sunt martori la disponibilizări pe care le-a întreprins organizația, datorită crizei, vor considera că munca asiduă nu va garanta locul de muncă. De aceea, angajații se vor simți mai puțin motivați să lucreze asiduu și vor obține mai puțină satisfacție din munca pe care o fac (Hoon și Lim, 2001). Conducerea poate preveni asemenea situații în viitor prin furnizarea unor forme de recompense non-finaciare, cum ar fi recunoașterea muncii și investirea
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pe care ar trebui s-o aibă un “G” ar fi puterea de a culege și asimila cât mai mult; într-un cuvânt, hărnicia. Nu degeaba se spune “ 1% talent, restul transpirație”. “G”-ul este startul unor intenții și planuri motivate doar de coloristica acestei litere. O citez și pe d-na Pașa care descria secția “G” drept punct de pornire în capacitarea energiilor și dezvoltarea de orgolii (adevărat!) unde singurul “exces” permis este cel de seriozitate (adevărat!). Vă dați ușor
A FI SAU A NU FI “G”.... In: Apogeul by Astrid Corina Bagireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1791]
-
direcției evolutive a Universului [88]), permite utilizarea pentru un timp indefinit (cel puțin în „intenție“) a substratului. Procesele autotrofe singure s’ar opri rapid prin epuizarea substratului (CO2) și prin feed back-ul indus de acumularea produșilor reducători; același lucru, dar motivat invers, s’ar întâmpla în cazul proceselor heterotrofe. Existând împreună, fiecare din partea autotrofă, respectiv heterotrofă, a biocenozei creează substrat pentru cealaltă parte; în ultimă instanță, se observă doar un transfer de energie care, inițial primară (chimică, solară), participă la procesele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reproductiv» s-a transformat în rol «productiv-creativ». Educația(procesul de dezvoltare permanentă a omului) , ca activitate umană, este orientată spre un anumit scop la care se ajunge treptat, prin realizarea unor scopuri intermediare, atingerea acestora realizându-se în cadrul unui proces motivat și conștient. Mutațiile calitative ale rolului experimentului de laborator au fost determinate de scopul social al școlii, experimentul de laborator înscriindu-se printre metodele care realizează învațarea unor informații și formează capacități umane. Conceput în corelație cu principiile didactice moderne
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
În termenii acceptării nevoii speciale ale copilului precum și datorită faptului că furnizează cunoștințe referitoare la sistem și rețeaua de sprijin. Părinții trebuie implicați În procesul educațional al copiilor lor cu deficienta de auz În calitate de parteneri cu drepturi depline. Ei trebuie motivați să se implice cu mai multă responsabilitate În procesul de luare a deciziilor și În exercitarea drepturilor lor Într-o manieră mai profundă. Este necesară o cooperare mai intensă Între părinți și instituțiile implicate În procesul educațional și totodată mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
numelor de calitate", stabilită de Milner (1978: 201 și urm.) și amendată la scurt timp de Ruwet (1982: 245−247), care pune la îndoială utilitatea unei astfel de restricții semantice, pledând mai degrabă pentru ideea unui continuum (opinie pe deplin motivată, pentru că astfel se poate explica diversitatea impresionantă a substantivelor și a adjectivelor care pot apărea în română pe prima poziție). În cazul în care N1 este un substantiv, o apariție specială o reprezintă numele etnice. Numele proprii, numele etnice sau
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
s-a spus de cele mai multe ori despre elementul de pe prima poziție că presupune o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului: o enormitate de casă, o imensitate de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
footnote Raymond A. Hinnebush, The international politics of the Middle East, Editura University Press Oxford, New York, 2003, p. 92; footnote> „Partidele imperialiste au folosit mișcările naționaliste și religioase ca instrumente pentru a dezbina și conduce politica în Orientul Mijlociu. Studiile institutelor motivate și dominate de centre de decizie foarte puternice produc noi identități pentru numeroase comunități, deși relativ mici ele ar putea reprezenta formatorii unor teorii și ar putea duce la ciocnirea civilizațiilor.”<footnote Hans Kochler, Economic sanctions and development, Editura International
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]