3,345 matches
-
a ajuns "seliște" la fel ca alte două sate, Mărășeni și Cănțălărești atestate în aceeași perioadă, dar care au dispărut și au fost repopulate abia la începutul sec.al XIX-lea. La 18 decembrie 7142 (1633), în prezența domnitorului Moise Movilă, se împarte din nou moșia satului Bârzești între urmașii celei de-a treia sau a patra generații de proprietari cunoscuți. Tot cu această ocazie mai este reatestat și satul "Liudești pre Bârlad", care făcea parte din moșia Bârzeștilor, și sunt
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Mare îi vinde lui Crețu, "pâmantul de la gura Elanului". Un alt document care menționează comuna datează din 28 martie 1528 prin care Petru Rareș întărea dreptul "nepoților Creței asupra moșiilor Drugii, Murgenii, Bârsăneții și satului Crețești". În anul 1592, Ieremia Movilă oferă mai multe sate, printre care și Crețești, episcopiei Hușilor. Acest lucru a avut un rol pozitiv asupra populației, episcopii intervenind pentru a opri abuzurile făcute împotriva localnicilor. În acest sens, la data de 12 aprilie 1619, Gaspar Graziani le
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
prin jumătatea de vest, iar drumul județean 244 E face legătura prin Boțești - Tătărăni cu municipiul Huși, aflat la o distanță de 30 de km. În fiecare an în ziua de 21 mai (de Sfinții Împărați) are loc Festivalul folcloric „MOVILA LUI BURCEL”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Miclești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,14%). Pentru 4,86% din populație, apartenența etnică
Comuna Miclești, Vaslui () [Corola-website/Science/301894_a_303223]
-
Voetin au fost deființate și satele lor incluse în comuna Sihlea, în componența actuală. Cinci obiective din comuna Sihlea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice așezarea eneolitică de la „Movila Mică” de la Căiata, aparținând culturii Cucuteni; precum și situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o așezare fortificată din perioada Halstatt și o așezare medievală datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidită în 1808) de la Voetin este clasificată
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Sihlea, în componența actuală. Cinci obiective din comuna Sihlea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice așezarea eneolitică de la „Movila Mică” de la Căiata, aparținând culturii Cucuteni; precum și situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o așezare fortificată din perioada Halstatt și o așezare medievală datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidită în 1808) de la Voetin este clasificată ca monument de arhitectură. Ansamblul memorial și de arhitectură Sihleanu-Grădișteanu-Ghica
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Moldova, România, formată din satele Bărăști, Boroaia (reședința), Giulești, Moișa și Săcuța. Stema comunei Boroaia se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond albastru, un cerb alergând spre dreapta, de aur. În partea inferioară, pe argint, trei movile negre, având în vârf câte un brad verde. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Boroaia asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția
Comuna Boroaia, Suceava () [Corola-website/Science/301931_a_303260]
-
fibule aparținând epocii române și patru vârfuri de săgeți, o secure, două vârfuri de lance, un cuțit, toate din fier, despre care se susține că ar fi din epoca medievală timpurie. În anul 1977, la marginea localității, în surpătura unei movile s-a găsit un mormânt (sec. XI-XIII) ce conținea un schelet înhumat, cu o spadă cu două tăișuri cu mâner și un pinten. Agricultură este activitatea economică de bază a acestei localități, constând în cultivarea terenurilor agricole (cartof, sfecla de
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
din 30 aprilie 1518 când Neagoe Basarab întărește lui Detco, Tatul și alții stăpânirile peste cumpărăturile din Brădiceni. "Și iar a cumpărat Detco singur partea lui Drăgoi și Stan din Brădiceni pentru 600 de florini". La 3 mai 1620, Gavril Movila întărește "tuturor moștenilor stăpânire peste satul lor din Brădiceni, cu toate hotarele". Însă în timpul lui Radu Șerban (1602-1610) locuitorii satului Brădiceni s-au vândut cu moșie cu tot, ca rumâni, lui Stoica - mare vistier. Pe patul de moarte Stoica, "singur
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
al lui Basarab Vodă Neagoe publicat de Academie, iar prima familie în Barbatesti apare la 1662 printr-un "Stroie de la Bărbătești" în documentul publicat de Alexandru Ștefulescu. Acest Stroie "de la Bărbătești" era în viață în 1614. Hrisovul lui Gavril Vodă Movilă din 18 noiembrie 1619 tipărit la Târgoviște amintește de Bărbătești :"și cu știrea tuturor megiașilor din locurile dimprejur din Bărbătești, Oprea Darabanțu și Toma". Se face mențiunea în actul de vânzare a lui Dragotă "ginerile lui Tomiță din Soc" prin
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
stăpânire în Romanesti-Budieni-Izvoare..”șamd. Vlad Vodă Călugărul confirmă în 1493 către Spătar Hrănitul și soția acestuia stăpânirea inclusiv asupra Budienilor și pe care Radu cel Frumos le dăduse în locul altor așezări din zona mănăstirii Tismana. În 1619 /Târgoviște, Gavril Vodă Movila confirmă cumpărătura făcută de tatăl lui Stancu asupra a două locuri vândute de locuitorii din Budieni. Mai exista și alte documente și mărturii dar toate, prin înșiruirea lor, dovedesc faptul că pe langă existența Budieni-ul ca entitate înainte de veacul al
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
de Fizică Atomică și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Orașul Măgurele este situat la sud-vest de București. Orașul se învecinează la est cu Jilava și Dărăști, iar la vest cu Bragadiru și Cornetu. Numele de Măgurele provine de la movilele (măgurele) existente în zonă, cunoscute sub numele de "Măgura Gherman" și "Măgura Filipescu", unde s-a constatat o continuitate a așezărilor omenești din epoca pietrei și până în prezent. Prin oraș trece șoseaua de centură a Bucureștiului, precum și șoseaua județeană DJ401A
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
Rareș și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină cu daruri cu ocazia aceleiași sărbători
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi. Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
și coline mai joase separate de văi largi. Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o "cruce din marmură" în memoria belceștenilor căzuți pe
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
a reliefului comunei. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o "cruce din marmură" în memoria belceștenilor căzuți pe câmpurile de luptă. Clima caracteristică comunei Belcești se încadrează în tipul de climă
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
cucerite, numărul victimelor cifrându-se la sute de mii. În mod deosebit au fost masacre în rândurile popoarelor din India și Georgia, revoltele fiind înăbușite cu cruzime. La cucerirea orașului persan Isfahan, în anul 1387, au fost făcute 28 de movile din capetele prizonierilor, în număr de circa 70.000, sau în orașul Isfizar, unde, din ordinul său, au fost zidiți de vii două mii de oameni. Cu toată cruzimea lui, avea un sistem de tratare în mod diferențiat a prizonierilor, astfel
Timur Lenk () [Corola-website/Science/298666_a_299995]
-
fiica boierului Cernat, iar după moartea acesteia (1529) s-a recăsătorit cu Elena Brancovici, descendentă a despoților sârbi. A avut 12 copii, printre care Ana, căsătorită cu Vlad Înecatul (Domn al Țării Românești între 1530-1532), Maria, căsătorită cu logofătul Ioan Movilă (mama viitorilor domni Ieremia și Simion Movilă), Chiajna, căsătorită cu Mircea Ciobanul (Domn al Țării Românești între 1545 - 1554), Iliaș (care l-a urmat pe tronul Moldovei între 1546-1551), Ștefan (domn al Moldovei, mai 1551 - septembrie 1552), Iancu Sasul, Constantin
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
1529) s-a recăsătorit cu Elena Brancovici, descendentă a despoților sârbi. A avut 12 copii, printre care Ana, căsătorită cu Vlad Înecatul (Domn al Țării Românești între 1530-1532), Maria, căsătorită cu logofătul Ioan Movilă (mama viitorilor domni Ieremia și Simion Movilă), Chiajna, căsătorită cu Mircea Ciobanul (Domn al Țării Românești între 1545 - 1554), Iliaș (care l-a urmat pe tronul Moldovei între 1546-1551), Ștefan (domn al Moldovei, mai 1551 - septembrie 1552), Iancu Sasul, Constantin și Ruxandra, căsătorită cu Alexandru Lăpușneanu (domn
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
de 18 cărți (5 grecești, una slavo-română, una slavo-româno-greacă, 11 românești), între care se remarcă cele românești: În 1715 tipografia a fost mutată la București, unde a mai imprimat alte două cărți grecești. Prin tipografiile infiintate cu sprijinul lui Petru Movila, fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kievului, cărțile religioase se răspândesc și contribuie la unificarea limbii române literare. Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși, coordonate sau patronate, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin numeroșii ucenici
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
dacă ne gândim că prin căsătorii mixte, polonii încep să dețină posesiuni pe teritoriul Moldovei, iar moldovenii pe cel al Poloniei. Sfârșitul sec. XVI și începutul sec. XVII marchează creșterea influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
cel al Poloniei. Sfârșitul sec. XVI și începutul sec. XVII marchează creșterea influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În anul 1658 Seimul Poloniei a hotărât expulzarea celor de
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În anul 1658 Seimul Poloniei a hotărât expulzarea celor de religie ariană. O parte a acestora s-au așezat în Transilvania. Un val important al emigrației polone pe teritoriul
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
a fost domn al Moldovei de două ori, între august 1595 și mai 1600, respectiv între septembrie 1600 și 30 iunie 1606. Mama sa, Maria, a fost fiica lui Petru Rareș. Boier moldovean, frate cu mitropolitul Gheorghe Movilă, a fost urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoyski în locul lui Ștefan Răzvan. A fost tot timpul protejatul polonezilor. Este recunoscut ca domn și de turci cărora le plătea tributul. Detronat de Mihai Viteazul, care a luat și domnia Moldovei
Ieremia Movilă () [Corola-website/Science/299273_a_300602]
-
Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia. În timpul domniei sale a fost ridicată Mănăstirea Sucevița, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă. S-a căsătorit în anul 1587 cu Elizabeta Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elizabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse mosii la Lozna lânga Lwow. Csomortáni Erzsébet era de
Ieremia Movilă () [Corola-website/Science/299273_a_300602]