2,943 matches
-
nici o repulsie de mezalianță. Pe el îl muncește un sentiment mai profund: dorința de mântuire prin procreare. Fotin se mulțumește cu veșnicia în ordinea carnală, ba chiar numai cu aceea, fictivă, a numelui, fiind providențialist cu privire la familie, ca mazziniștii în privința nației: "Dumnezeu vrea ca neamul Bujoreștilor să nu se stingă". Lui Cărbuneanu i se cere să-și schimbe numele în acela de Bujorescu, și cum tânărul refuză, e găsit un spițer cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
factorul rasă este ocolit și scriitorul ia poziție contra rasismului german și împotriva naționaliștilor care propun eliminarea evreilor creștini și refuzul botezului. "Biserica e deschisă tuturor." Deși nu se spune pe față, se subînțelege că un evreu botezat devine român, Nație și Religie fiind noțiuni corelative. Astfel se reeditează teoria "ralierii" a lui Ibrăileanu, cu acest paradoxal rezultat că un alogen ortodox "cu preocupări de Biserică" ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zi printr-un iarmaroc și, deodată, mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul". "Iată poezie! Iată adevărata literatură, de care se pot mândri romînii." (E vorba de niște bucăți populare, pe care nu le-am mai transcris 1.) - și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și să valideze numai pe acele care, ca să păstrăm comparația de mai sus, erau proprii pentru a pune în valoare energia și capacitățile românești. "Civilizația, zice Kogălniceanu, nu izgonește nicidecum ideile și năravurile naționale, ci numai le îmbunătățește spre binele nației în particular și a omenirii în general" 1 . Necesitatea și rolul divers al criticii au fost înțelese perfect de către cei dintâi reprezentanți ai școlii de care vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în primul număr al Albinei romî-nești (1829, 1 iunie), în articolul-program, el declară că poporul român trebuie să se împărtășească de cultura Apusului înaintat, ba încă repede, căci a întîrziat: " În zilele de acum, oricare îmbunătățire și aflare a vreunei nații trece în posesia tuturor spre folosul oamenilor ă...î Se cuvine cu îndoite pasuri și sârguințe a ni porni spre câștigare în parte a celor întîrziate". Și dacă din acest program ar rezulta că Asachi e un novator exagerat, că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
muscali și le mulțumiți că petrec cu fetele și nevestele voastre". Situația cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației, căreia îi revenea rolul să se opună, pe cât se putea, acestei umiliri, nu-și făceau datoria, bineînțeles ca clasă, căci au fost și excepții fericite. 1 Jurnalismul românesc, "Romînia literară", p. 67. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 194
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o adevărată cruciadă împotriva ,,schismaticilor Walachos” adică români. Regele Bela într-o scrisoare din februarie 1234 spune: ,,Și pe cei care în țara noastră sînt nesupuși față de biserica romană, îi vom constrînge să dea ascultare Bisericii romane, potrivit ritului fiecărei nații, în măsura în care acest rit nu e potrivnic credinței catolice”. Dacă te arătai cu rît față de acest rit sau erai tare de cap, riga ungurilor avea dezlegare să te bage în cîrdul rîtanilor. După ce au pus mîna pe Constantino- pol în anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
e o organizație mondială cu ramificații și agenții naționale și regionale. În cadrul ei masoneria este dictatură, iar pe plan statal totalitarism. AZI Neocomunismul nu poate înlocui democrația. „Mișcarea Legionară trebuie să-și rostească cel mai mare discurs al ei înaintea Nației și a lui Dumnezeu: ea trebuie să pășească pe drumul martiriului creștin, sacrificiul nostru să aducă țării pace și mărire. În nici un caz ea nu trebuie împinsă într-un război. În acel moment am fi imediat atacați și ocupați de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
faptul că omenirea este alcătuită din națiuni prin voința lui Dumnezeu, că ele au o misiune și un destin al lor, precum și faptul că națiunea este alcătuită din familii. Comunismul combate așa zisul naționalism, pe cei care își apără drepturile Nației sale. Comunismul este o născocire iudaică care vrea să distrugă Neamurile și biserica Lui Hristos, Cel răstignit de ei. Evreii au fost clasă conducătoare, exploatatoare, iar indigenii clasă subordonată exploatată. Comunismul înseamnă minciună, ilegaliate, teroare și crimă ateism. Legionarii apără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de cele mai diverse soiuri, siberieni get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși fraza se mișcă greoi, discursiv, căci ținta
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
dar retoric, întâlnit în morala fabulelor, întinsă și gesticulant patetică”. Singura scriere originală a lui Ț., un istoric al școlii din Banat, tipărită în 1813, este de strictă valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
când aveam discuții, spuneam: „Ionică, tu din gură i-ai iertat, nu din suflet. Pentru că eu mai puțin ca tine-am suferit și nu pot să-i iert”. Nu ce mi-au făcut mie personal, ci ce au făcut acestei nații, acestei țări care-i a noastră, atâta lume chinuită... Mă străduiesc să iert, că mă apropii de sfârșit și trebuie să iert, dar nu știu dacă voi reuși... Pentru că prea mult rău au făcut, prea au crezut că până-i
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ n-am găsit. Și m-am dus la serviciul Personal, la atelierul de reparat vagoane de la Timișoara, și l-am găsit acolo șef pe un fost locotenent care m-a anchetat la Sibiu prima dată, Loplich. Nu știu de ce nație era... El m-a cunoscut, eu l-am cunoscut... și m-a refuzat. Și-atuncea, văzând că nu pot să merg la seral, și nici pe sănătate nu puteam conta..., pentru că soția era medic stomatolog și putea să mă sprijine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Independenței, în capitolul „Cei patru făuritori ai Independenței“ se referea și el la aceleași personalități politice în următoarea ordine: Carol („omul demnității“), C.A. Rosetti (care „pontifica în templul libertății“), Mihail Kogălniceanu („cum Rosetti vedea libertatea, așa Mihail Kogălniceanu vedea nația“) și I.C. Brătianu („pentru I.C. Brătianu totul era acțiunea“) (N. Iorga, Războiul pentru Independența României - acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, 1927, pp. 188-190) Acest lucru a fost posibil datorită anilor de stabilitate de după 1878, atât în plan intern
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
transmite o cronică reală a acestei uriașe manifestări a puterii regimului Ceaușescu, a capacității sale de înscenare și constrângere pe plan intern, care a fost (mai mult ca până acum) demonstrația din această zi de doliu național în care plânsul nației a fost înlocuit, brutal, cu o pastișă a bucuriei regizate, cu o imundă ploconeală în fața celor doi oameni care au reușit, cu manualele marxist-leniniste, să îngenuncheze un popor, de altfel mândru și demn. Petrecerea a început cu o întârziere de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nostru, la cei morți și la cei vii, mergem înainte pe singurul drum ce ne-a mai rămas. Camarazi Hotărârea s-a luat. Victoria e în piepturile noastre. Nici o putere din lume nu ne va mai putea împiedica să dăm nației liniștea și dreptatea după care e însetată. București, 1 Septembrie 1940 HORIA SIMA Manifestul purta data de 1 Septembrie pentru că în această zi, Duminică, 1 Septembrie 1940, ora 9 seara, era prevăzut inițial să se dezlănțuiască atacul. Din motive pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Comandantul Detașamentului deplânge soarta evreilor, cari față de necesitățile imperioase de astăzi i-a obligat ca să participe și ei la o muncă de folos obștesc. Ne surprinde, că se mai găsește cineva astăzi, care să le mai ia părtinire, când această nație din trecut și până astăzi nu a făcut decât să acapareze toate îndeletnicirile, care nu le impunea așa o muncă fizică și numai în scop financiar și ferit de orice privațiuni - cu totul contrar de ale românului, care a suferit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie 1938 prevede: Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit națio nalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut în țară; - să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. - să fie locuitori ai vechiului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
profeție s’a împlinit, căci legislațiile ulterioare au adâncit opera începută, chiar mai curând decât toate așteptările. În adevăr, C. La aceeași dată de 9 August 1940, și pe baza principiului că sângele românesc constituie un element principal de așezarea nației și a unității de rasă, s’a publicat Decretul-Lege No. 2651 din 8 August 1940 prin care s’au oprit căsătoriile între evrei și români de sânge. Decretul-Lege se referă la definiția evreului din Decretul anterior dar nu definește cine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 10 Ianuarie 1941 și 4 August 1941 pentru scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s’a exercitat și în ceea ce privește națio nalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi - din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege se ordonă concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de la reorganizarea modernă a Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat până la 8 August 1940 când sub impulsul curentului națio nalist, s’au legiferat restricțiuni pentru evrei și în această privință, și anume prin: 2/. Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940, care reglementa situația juridică a evreilor din România, precizând cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi, după cum
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
D. pentru a lupta „împotriva arbitrarului, a minciunii și a violenței în viața publică” și „pentru intrarea în legalitate, pentru așezarea unei ordini legale și constituționale, de toți respectată, singura bază pentru o conlucrare rodnică a tuturor forțelor vii ale nației noastre.” Programul politic al publicației constituie de fapt un permanent asalt împotriva Partidului Liberal, acuzele alimentând și polemicile cu ziarul „Viitorul”, oficiosul liberal. În anul 1928, Partidul Național Țărănesc ajunge la guvernare, iar în următorul deceniu, va fi atât partid
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și novator al sintaxei poetice - ceva din C. pare să fi însoțit răsucirile
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
sau vreunui comitet. Cei care fac sacrificiul să o scrie și să o răspândească înțeleg să o pună întreagă în serviciul românismului. Ca atare, colaboratorii ei - permanenți sau vremelnici - se vor călăuzi statornic de cele trei mari idei luminoase: Dumnezeu, Nația, Regele.” Revista nu-și recunoaște nici o afinitate „cu pretinsa rezistență din afara granițelor neamului”, singurul ei scop fiind „înfrățirea”. Într-un articol din ultimul volum, D. Găzdaru recunoaște că inițiativa fundării revistei i-a aparținut lui Ilie Gârneață, care a și
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]