12,372 matches
-
un scop retoric; și poate funcționa ca o parte esențială a structurii dramatice a narațiunii. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Lintvelt 1981 [1994]; Weinrich 1964. Vezi și DESCRIERE, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DISCURS, EVALUARE, NARATOR INTRUZIV, NARAȚIE. competență [competence]. 1. Vezi COMPETENȚĂ NARATIVĂ. 2. În terminologia greimasiană, ceea ce face posibilă acțiunea și, mai exact, calificarea SUBIECTULUI în raport cu axele dorinței (vrea să facă) și/sau obligației (trebuie să facă), ca și cu axele cunoașterii (știe să facă) și/sau putinței (poate să facă). ¶Adam
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau obligației (trebuie să facă), ca și cu axele cunoașterii (știe să facă) și/sau putinței (poate să facă). ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hénault 1983; Prince 1981, 1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul din scopurile NARATOLOGIEI este de a caracteriza competența narativă. ¶Hamon 1981; Prince 1981-82. Vezi și LIMBĂ. compoziție [composition]. Vezi MOTIVAȚIE. ¶Wellek, Warren 1949 [1967]. comunicare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să facă), ca și cu axele cunoașterii (știe să facă) și/sau putinței (poate să facă). ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hénault 1983; Prince 1981, 1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul din scopurile NARATOLOGIEI este de a caracteriza competența narativă. ¶Hamon 1981; Prince 1981-82. Vezi și LIMBĂ. compoziție [composition]. Vezi MOTIVAȚIE. ¶Wellek, Warren 1949 [1967]. comunicare [communication]. Vezi FACTORI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hénault 1983; Prince 1981, 1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul din scopurile NARATOLOGIEI este de a caracteriza competența narativă. ¶Hamon 1981; Prince 1981-82. Vezi și LIMBĂ. compoziție [composition]. Vezi MOTIVAȚIE. ¶Wellek, Warren 1949 [1967]. comunicare [communication]. Vezi FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. conflict [conflict]. Lupta în care sînt angajați ACTORII. Ei pot lupta împotriva Destinului, împotriva mediului lor social sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
X este cu Y", "X are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. consonanță [consonance]. Fuziunea între un NARATOR și conștiința personajului despre care el povestește (Portret al artistului în tinerețe). Consonanța caracterizează relația dintre narator și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și DISONANȚĂ. constatativ [constative]. Un enunț care descrie evenimente sau stări de lucruri în anumite lumi și, deci, are calitatea de a fi "ori adevărat, ori fals" în aceste lumi: "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contextul REFERENTULUI este cel la care se referă MESAJUL, cel despre care este vorba. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1. Vezi CONTRACT NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul oferă celui de-al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și publicul său, subliniind însăși existența unei NARAȚIUNI și afectîndu-i însăși forma: un act de narație oferă ceva care e schimbat, sau urmează să fie schimbat cu altceva (Am să-ți spun
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se folosește în legătură cu narațiunea, conținutul este echivalent cu povestea (în opoziție cu DISCURSUL). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. conținut inversat [inverted content]. Situația tematică a cărei TRANSFORMARE într-o situație contrarie (sau contradictorie) semnalează completarea unei SECVENȚE narative. Se poate considera că narațiunea corelează o opoziție temporală (înainte/după, situație inițială/situație finală) și una tematică (conținut inversat/CONȚINUT REZOLVAT). ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975]; Rastier 1973. conținut rezolvat [resolved content]. Situație tematică rezultînd din TRANSFORMAREA contrariului (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
opoziție temporală (înainte/după, situație inițială/situație finală) și una tematică (conținut inversat/CONȚINUT REZOLVAT). ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975]; Rastier 1973. conținut rezolvat [resolved content]. Situație tematică rezultînd din TRANSFORMAREA contrariului (sau contradictoriului) său și marcînd completarea unei SECVENȚE narative. Narațiunea poate fi văzută ca legînd o opoziție temporală (înainte/după, situație inițială/situație finală) și una tematică (CONȚINUT INVERSAT/conținut rezolvat). ¶Chabrol 1973; Greimas 1975; Rastier 1973. criză [crisis]. Turnura, momentul decisiv în care intriga va lua o nouă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un spațiu geografic, pe cît de neprecizat pe atît de imprecis (aventurile descrise pot avea loc în orice număr de spații și nu sînt deloc afectate de ele). ¶Bakhtin 1981 [1982]; Clark, Holquist 1984. cuplaj [linking]. O combinație de SECVENȚE narative (povestite de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diferite alte instanțe), în așa fel încît o secvență se leagă de alta (sau e plasată după alta), sau în așa fel încît închiderea unei secvențe constituie deschiderea alteia. Se poate spune că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bună sănătate, apoi mîncă un măr putred, apoi se îmbolnăvi" și "Ea se îmbolnăvi, apoi luă niște medicamente, apoi se simți foarte bine". ¶Împreună cu INSERȚIA și ALTERNANȚA, cuplajul sau JUXTAPUNEREA e unul din modurile de bază ale combinării de secvențe narative. ¶Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, ÎNLĂNȚUIRE, TRIADĂ. D decor [ground]. Entitatea sau seria de entități pe care se ridică și intră în prim-plan o altă entitate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și, într-o aserțiune ca "ea l-a văzut ieri", adverbul contribuie la localizarea a ceea ce se spune despre destinator (în raport cu prezentul său, ceea ce se relatează s-a întîmplat în ziua precedentă). ¶Käte Hamburger a observat că, într-o ficțiune narativă, circumstanțialele deictice (temporale) care, în aserțiunile despre realitate, se raportează la prezent sînt adesea legate de timpuri trecute: iată "Maria a aflat că Ion este în oraș. Se confrunta acum cu o decizie crucială", sau " S-a înfuriat. Ieri, acceptase
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a aflat că Ion este în oraș. Se confrunta acum cu o decizie crucială", sau " S-a înfuriat. Ieri, acceptase totul, dar nu mai avea de gînd să suporte". Deicticile par deci a dovedi că timpurile trecute dintr-o ficțiune narativă desemnează aceste situații și elemente ca fiind fictive și ca "avînd loc" în prezentul "atemporal" și fictiv al personajelor; ele nu semnifică timpul real și nici nu etichetează situațiile și evenimentele narate ca aparținînd unui timp anterior. ¶Benveniste 1971 [2000a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau cu acțiunile. ¶Chatman 1978. desfășurarea acțiunii [ravelling]. SITUAREA ÎN INTRIGĂ; PUNERE SUB TENSIUNE; MIJLOC (în opoziție cu ÎNCEPUTUL, sau SFÎRȘITUL). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și IEȘIRE DIN TENSIUNE. destinatar [receiver]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. Destinatarul (analog PĂMÎNTULUI la Souriau) este cel care primește (în cele din urmă) OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ei; NARAREA opusă NARATULUI; NARAȚIA opusă FICȚIUNII (în accepția lui Ricardou). Discursul are o SUBSTANȚĂ (un mediu de MANIFESTARE: limbajul oral sau scris, imaginile imobile sau mobile, gesturile etc.) și o FORMĂ (el constă dintr-un set conexat de ASERȚIUNI NARATIVE care prezintă istoria și, mai exact, determină ORDINEA de prezentare a situațiilor și evenimentelor, PUNCTUL DE VEDERE care guvernează acea prezentare, VITEZA narativă, felul de COMENTARIU, ș.a.m.d.). "Bărbatul mîncă, apoi dormi" și "Bărbatul dormi, după ce mîncă" au aceeași
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
imaginile imobile sau mobile, gesturile etc.) și o FORMĂ (el constă dintr-un set conexat de ASERȚIUNI NARATIVE care prezintă istoria și, mai exact, determină ORDINEA de prezentare a situațiilor și evenimentelor, PUNCTUL DE VEDERE care guvernează acea prezentare, VITEZA narativă, felul de COMENTARIU, ș.a.m.d.). "Bărbatul mîncă, apoi dormi" și "Bărbatul dormi, după ce mîncă" au aceeași substanță a discursului (limba română scrisă), dar forme diferite ale discursului. 2. După Benveniste: împreună cu istoria (histoire) sau povestirea, unul din cele două
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv dintr-o narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI OMNISCIENȚI și caracterizează romane ca Tom Jones, Părinți și copii sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI OMNISCIENȚI și caracterizează romane ca Tom Jones, Părinți și copii sau Eugénie Grandet. ¶Genette 1980. discurs cvasi-direct [quasi-direct discourse]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Vološinov 1973. discurs direct [direct discourse]. Un TIP DE DISCURS prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OBIECT ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește (Moartea la Veneția). Disonanța este caracteristică pentru relația între NARATOR și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și CONSONANȚĂ, DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1. Împreună cu PERSPECTIVA, unul din cei doi factori majori care reglează informația narativă (Genette). Cu cît este mai eclipsată medierea naratorială și cu cît sînt mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește (Moartea la Veneția). Disonanța este caracteristică pentru relația între NARATOR și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și CONSONANȚĂ, DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1. Împreună cu PERSPECTIVA, unul din cei doi factori majori care reglează informația narativă (Genette). Cu cît este mai eclipsată medierea naratorială și cu cît sînt mai numeroase detaliile despre situațiile și evenimentele narate, cu atît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Veneția). Disonanța este caracteristică pentru relația între NARATOR și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și CONSONANȚĂ, DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1. Împreună cu PERSPECTIVA, unul din cei doi factori majori care reglează informația narativă (Genette). Cu cît este mai eclipsată medierea naratorială și cu cît sînt mai numeroase detaliile despre situațiile și evenimentele narate, cu atît mai mică este distanța care, pare-se, se obține între ele și NARAȚIA lor. Se consideră că MIMESIS
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate varia în cursul narațiunii: la sfîrșitul romanului Tom Jones naratorul și naratarul sînt mai aproape din punct de vedere sentimental decît la început. ¶Booth 1961, 1983 [1976]; Genette 1980, 1983; Prince 1980, 1982. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, MOD, MOD NARATIV, TON. domeniu narativ [narrative domain]. Setul de MIȘCĂRI care țin (în principal) de un personaj dat (și de aliații săi). Din punct de vedere semantic, un domeniu narativ e guvernat de un număr de maxime sau reguli care stabilesc despre
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cursul narațiunii: la sfîrșitul romanului Tom Jones naratorul și naratarul sînt mai aproape din punct de vedere sentimental decît la început. ¶Booth 1961, 1983 [1976]; Genette 1980, 1983; Prince 1980, 1982. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, MOD, MOD NARATIV, TON. domeniu narativ [narrative domain]. Setul de MIȘCĂRI care țin (în principal) de un personaj dat (și de aliații săi). Din punct de vedere semantic, un domeniu narativ e guvernat de un număr de maxime sau reguli care stabilesc despre ce e vorba
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Genette 1980, 1983; Prince 1980, 1982. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, MOD, MOD NARATIV, TON. domeniu narativ [narrative domain]. Setul de MIȘCĂRI care țin (în principal) de un personaj dat (și de aliații săi). Din punct de vedere semantic, un domeniu narativ e guvernat de un număr de maxime sau reguli care stabilesc despre ce e vorba, regularizînd cunoștințele personajului, nominalizîndu-i prioritățile și, mai general, călăuzindu-l în evaluarea unei situații și în găsirea modului de a reacționa la ea. Se spune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau reguli care stabilesc despre ce e vorba, regularizînd cunoștințele personajului, nominalizîndu-i prioritățile și, mai general, călăuzindu-l în evaluarea unei situații și în găsirea modului de a reacționa la ea. Se spune că o narațiune în care toate domeniile narative sînt guvernate de seturi identice de maxime și reguli este semantic-omogenă. Cînd seturile nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]