3,927 matches
-
acuzați de colaboraționism. Rechemat la Moscova în decembrie 1949 ca secretar al Biroului Politic, el se implică, în 1950-1951, într-o campanie în favoarea dezvoltării kolhozurilor, dar, pentru că a îndrăznit să reproșeze partidului ignorarea realităților și a psihologiei rurale, își atrage neîncrederea lui Stalin și din acel moment trăiește cu frica de o posibilă arestare. Membru la început discret al conducerii colective instalate la Moscova după moartea lui Stalin, el contribuie la eliminarea lui Beria, apoi la marginalizarea lui Malenkov; în septembrie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sub tăcere aspectele lui cele mai întunecate. în starea actuală a cunoștințelor noastre, este totuși posibilă reperarea câtorva trăsături personale principale, și ele se combină în mod diferit, în funcție de diferitele momente: o foarte puternică afirmare a sinelui, dublată de o neîncredere universală în ceilalți, inclusiv în cei mai apropiați; un gust pronunțat pentru toate plăcerile fizice, inclusiv sportive; un remarcabil simț al folosinței timpului, a spațiului și a oamenilor; o mare apetență nu atât pentru exercitarea puterii cât pentru toate actele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trimite să-l ajute pe Voroșilov să apere Țarițînul și, mai ales, să rechiziționeze grâul. Stalin l-a asigurat că „nu-i va tremura mâna” și, în fapt, dispune împușcări masive și incendiază satele care opun rezistență. Manifestă deja o neîncredere viscerală față de „experți” și alți „specialiști burghezi”, recrutați de noul regim, alcătuindu-și în același timp, pe ascuns, un grup de acoliți și o armată ostili lui Troțki*, conducătorul Armatei Roșii. Numit în 1919 comisar la Inspecția muncitorească și țărănească
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
granițe s-ar putea să nu fie împărtășite de ceilalți actori internaționali. Pentru a ne feri de ceilalți, pentru a ne prezerva existența, trebuie să pornim de la presupunerea că acțiunile lor nu pot fi prezumate ca benefice. Îndoiala față de ceilalți, neîncrederea în capacitatea lor (și a noastră) de a face față ispitelor puterii trebuie să ne motiveze în structurarea acțiunii noastre externe. Înțelegând acestea, trebuie să ne formulăm pentru început niște interese naționale vitale ce nu pot fi puse în discuție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
weiss nicht”. Încet, rusul a trecut de cei pe care îi avea în grijă și s-a apropiat de cuplu. Ușor, un zâmbet i-a acoperit fața. El a bătut-o domol pe femeie pe spate. Ea s-a cutremurat. Neîncredere rigidă s-a răspândit pe fețele privitorilor, dar rusul a spus grijuliu: „Keine Angst. Keine Angst” („Nu vă fie frică. Nu vă fie frică”). Apoi a ridicat țeava mitralierei Thompson înspre prizonier, care s-a retras cu un pas înapoi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a prietenului și aliatului său - adică a eventualei ținte a măsurilor de forță. Acel membru permanent va trebui să ia poziție împotriva a ceea ce el consideră a fi propriul interes național. O asemenea eventualitate trebuie să fie, desigur, privită cu neîncredere. În orice caz, punerea în funcțiune a măsurilor centralizate de forță din capitolul VII depinde de voința membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, acționând individual. Centralizarea aplicării legii, atinsă în mare măsură de capitolul VII, este, prin urmare, anulată în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Ajutorul străin, atunci când este îndreptat către grupuri sociale care se opun dezvoltării economice, poate chiar să întărească forțele statu-quoului și să mărească clivajul dintre bogați și săraci. Înapoierea economică poate să se datoreze și unor factori culturali, cum ar fi neîncrederea în progres sau în utilitatea economisirii, care sunt factori imperativi pentru transferul banilor și al know-how-ului tehnic prin ajutorul străin 5. În al doilea rând, proveniența externă a ajutorului trebuie să fie evidentă pentru toți beneficiarii săi. În acest caz
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu care își comparau regulat notițele. Acest tipar, al oficialilor de rang înalt cu o viziune optimistă asupra evoluției evenimentelor, majoritatea celor cu funcții mai mici și a jurnaliștilor fiind mai sceptici, a fost des întâlnit în timpul războiului 3. Aceeași neîncredere se întâlnea și în rândul observatorilor străini. Indonezienii făceau parte dintr-o comisie internațională prezentă în Vietnam și au călătorit în toată țara. În ianuarie 1975 (cu patru luni înainte de căderea Saigonului), ambasadorul american, Graham Martin, a venit la Jakarta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt neproductive atât la nivelul eșaloanelor inferioare, cât și la nivelul celor superioare, în timp ce altele sunt pur și simplu orientate direct împotriva realizării obiectivelor organizației. De exemplu, comportamente cum ar fi apatia, indiferența, non-implicarea (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau conformismul, neîncrederea, incapacitatea de a accepta ideile noi, frica de risc (la nivelul eșaloanelor superioare) intră în categoria celor neproductive. În timp ce chiulul, stabilirea unor norme informale de restricție voluntară a randamentului (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau deciziile ineficiente, conducerea prin „crize”, ostilitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asculte doleanțele oamenilor, să li se adreseze, să‑i încurajeze, care are atitudini superficiale sau brutale față de problemele ridicate poate traumatiza, poate produce decepții (personale sau colective), poate da naștere la răspândirea unor comentarii nefavorabile la adresa conducerii întregii organizații, plantează neîncrederea, incită resentimentele membrilor grupurilor și organizației, toate acestea putând afecta grav planul relațional, moralul organizației, precum și planul productiv. În al doilea rând, necesitatea studierii stilului de conducere derivă din faptul că el are o mare capacitate de a se difuza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
importante. Deși se crede că, de obicei, pătrunderea lui în această problematică este dificilă, deoarece însuși accesul la conducere și la conducători este dificil, lucrul acesta poate fi depășit. Importanța problemei este atât de mare și evidentă încât orice timiditate, neîncredere și ezitare ar trebui neapărat eliminate. N‑ar fi exclus ca, în urma practicării acestor modalități formativ‑transformative ale liderilor, să asistăm nu doar la diminuarea sau chiar eliminarea dificultăților care apar în procesul conducerii, dar să ajungem la un tip
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
total a resurselor comune (evident, o parte va fi întotdeauna dezavantajată în raport cu o alta care, prin mijloace ortodoxe sau mai puțin ortodoxe, se va impune în deciziile comune); neînțelegeri strategice, politice, macroorganizațional. Efectele sunt dintre cele mai neplăcute, începând cu neîncrederea reciprocă și terminând cu rupturile dintre organizații. În aceste situații, stabilirea unor reguli de jurisprudență ferme este de o mare importanță. Recursul la instanțele judecătorești constituie una din modalitățile frecvente de soluționare a conflictelor interorganizaționale. 4. Modele explicativ-interpretative ale conflictului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
facă concesii irevocabile sau când își concentrează atenția pe punctele comune, pe posibilele câștiguri mutuale. Există și situații în care intervenția mediatorului este ineficientă. Acestea apar atunci când: ostilitatea între disputanți este foarte mare; există anticipat sau se creează pe parcurs neîncredere în mediator; cantitatea și calitatea resurselor sunt limitate și precare; se ivesc probleme ce includ o serie de principii generale asupra cărora cu greu se poate cădea de acord; angajamentul pentru mediere sau în favoarea ei este scăzut; echilibrul puterilor părților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate, alertă, secretivitate, invidie și ostilitate. Este oricând pregătit să răspundă amenințărilor, se ofensează ușor, având tendința de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate, alertă, secretivitate, invidie și ostilitate. Este oricând pregătit să răspundă amenințărilor, se ofensează ușor, având tendința de a interpreta și distorsiona acte minore, de a căuta înțelesuri și motive ascunse. Executivii suspicioși se așteaptă și caută să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de proiecte sau acorduri comune. Orice decizie, orice strategie este reactivă, conservatoare, analitică, secretă, se concentrează mai mult pe descoperirea tendințelor mediului extraorganizațional, pe găsirea de probleme, decât pe rezolvarea acestora. Așadar organizația paranoidă (centrată pe alții) are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile decizionale își orientează neîncrederea spre exterior pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile decizionale își orientează neîncrederea spre exterior pentru a da un răspuns adecvat eventualelor amenințări; informațiile multe, paralele consumă timp și energie; concentrarea puterii în mâinile managerilor care proiectează/utilizează sistemele informal și de control; multe ședințe de recoltare a informației, însă decizia se ia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
găsească faptele esențiale. Comportamentul lor este rigid, repetitiv, sunt puțin imaginativi. Devotați muncii, pot fi categorisiți ca silitori, mereu sunt implicați în a face ceva, de aceea exclud plăcerile și relațiile interpersonale productive. În organizațiile compulsive există o doză de neîncredere între lider și subordonați. Liderul se bizuie pe controlul formal și supevizare directă pentru a determina coordonarea și împărțirea obiectivelor. Aproape orice decizie implică suspiciune și manipulare. Preocuparea liderului de a nu pierde controlul îl determină să știrbească subordonaților discreția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
clară; pierderea intereselor și a motivației; incapacitate de a se bucura. Acest stil de personalitate este marcat de ideea neajutorării și lipsei de speranță. Astfel de persoane se văd incapabile să schimbe ceva în viață. Managerii depresivi sunt marcați de neîncredere în sine, de lipsa inițiativei, sentimente de vină, inutilitate, autodepreciere, inferioritate. De aceea, ei tind să devină dependenți, să caute afecțiunea, grija altora, abdică de la responsabilități, permițând altora să-și asume arii majore ale vieții și muncii lor. Ei caută
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ORGANIZARE insularizarea grupului; - lipsa tradițiilor de imparțialitate ale conducerii; - lipsa normelor care impun proceduri metodice; - omogenizarea bazelor sociale și ideologice ale mememmemembrilor. CONTEXT SITUAȚIONAL PROVOCATIV - amenințări externe privind pierderi posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atacată Drepturile tale sunt ignorate Drepturile tale sunt susținute Drepturile tale sunt susținute fără a ține cont de drepturile celorlalți Îi lași pe ceilalți să aleagă în locul tău Îți alegi tu activitatea Îți alegi activitatea ta și pe a celorlalți Neîncredere Au încredere în ei Ostili, blamează, acuză Vezi drepturile celorlalți ca fiind mai importante Recunoști și drepturile tale și ale celorlalți Drepturile tale sunt mai importante decât ale celorlalți Fiecare copil, adolescent sau adult trebuie să conștientizeze drepturile asertive și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
obiectivelor lor? Funcționând pe baza unei logici a finanțării definite de autoritățile publice, nu riscă oare să fie puse sub tutelă? Poziția lor este foarte delicată, Între dominare și complementaritate, ele fiind obligate să Întrețină relații complexe ă În care neîncrederea se combină cu complicitatea ă cu aleșii poporului, cu funcționarii, cu utilizatorii etc. O dată cu Legea din 1901, lege dintre cele mai populare, care permite fiecăruia să se strecoare Într-un fel sau altul, francezii dispun de un text de importanță
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În primul rând, li se reproșează lipsa de realism. În laborator, miza și implicațiile nu sunt aceleași ca În realitatea cotidiană. Pe de altă parte, subiecții se văd pe ei Înșiși ca pe niște „cobai”, resimt de aceea o anumită neîncredere și pot rămâne atenți, Încordați. Așa cum vedem, problema nu rezidă atât „Într-o absurdă dezbatere asupra priorității oului sau găinii (a se Înțelege societatea globală sau grupul restrâns”), ci aspectul cel mai important este ă cum subliniază Raymond Boudon și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și delațiunea printre cetățenii urmăriți de poliție sau de miliție până și În viața privată. Ceea ce a imaginat George Orwell În 1984 a pus În practică Pol Pot În Cambodgia. Ca răspuns la terorismul de stat, În secolul al XIX
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta, prin refuzul de a răspunde la întrebare, prin exprimarea dezacordului, prin mulțimea de expresii care realizează actul de alungare (dă-i viteză, plimbă ursu', dă cu praf de mers, tai-o, simplifică peisajul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]