9,132 matches
-
răul (trecător) din mine pentru a mă oferi binelui suprem, dumnezeiesc. În felul acesta, putem Înțelege transformarea omului vechi În omul nou, pe care Îl anunță și edifică creștinismul. Recunoaștem ceea ce suntem la un moment dat nu tăcând, uitând sau negând trecutul, ci asumându-ni-l, În acord cu orizontul valorii care ne cheamă, făcând ceea ce Sf. Antonie ne Îndemna să spunem cu tărie În gând: „Astăzi Încep”, adică prin trecerea spre o viață nouă, Îmbunătățită și Înălțată valoric. Concentrarea spre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sistem existent a fost înlocuit după modelul sovietic (sovietizare) și făcând parte din lagărul socialist sub conducerea URSS, era și membră a Tratatului de la Varșovia, apoi a CAER. Ca atare, fiecare dintre interlocutoare era blocată, aparținând unor lumi care își negau reciproc dreptul la existență; cele două blocuri militare, din care România și R.F.G. făceau parte, se aflau pe poziții de confruntare, și nicidecum de colaborare. Dacă R.F.G. trebuia să se miște în consens cu puterile occidentale (cu prezența militară pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
într-un cuvânt au întreținut relațiile normale ca state. Dar într-o primă fază, confruntarea (negarea) a constituit regula și așa se și explică apariția doctrinei Hallstein. * R.F.G. discuta, în cadrul negocierilor cu România, de pe poziția de singur continuator al Germaniei, negând existența ca stat a R.D.G. România pleca, însă, de la realitatea că existau două state germane; interesul României era ca Germania să devină un element de pace și securitate în Europa, iar pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
speranța de a obține, la rândul ei, o victorie similară, dat fiind că, la ocuparea Basarabiei de către armata roșie în 1940, o complicitate dovedită a avut-o și Germania hitleristă. Autorul sugerează că Germania de azi, reunificată din 1990, care neagă imaginea de succesor al "celui de-al treilea REICH", devenind un simbol al democrației contemporane, ca aliat și partener al României în NATO și UE, ar putea să repete, în semn de recunoștință, politica de simpatie și cooperare cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din 4 iulie 2003". La cererea MAE al României, ambasada Federației Ruse a comunicat că "singurul organ împuternicit să discute cu reprezentanții părții române problema Tezaurului românesc este Comisia constituită, pe plan bilateral, la 4 iulie 2003", alte posibilități fiind negate de partea rusă. În anul 2005, a mai fost făcută o încercare de stabilire a unor contacte cu partea română prin intermediul unei firme din România și a uneia olandeze, soldată, de asemenea, cu insucces. Date fiind mutațiile de natură politică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
două "lagăre". Sistemele din țările occidentale se dovedeau viabile și eficiente în funcționarea societății, în ansamblu, pe principiile democratice, iar în URSS și țările aliate regimul politic rămăsese totalitar, libertățile cetățenești erau limitate, iar sistemul unipartid era contrar democrației adevărate, nega libertatea de expresie și asociere, nega nevoia de opoziție și diversitate. Drepturile economice și sociale, plusuri ale sistemului social, nu erau suficiente pentru o viață democratică autentică. Proprietatea privată, profitul, principiile pieței în general, creau condiții pentru dezvoltarea lumii occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se dovedeau viabile și eficiente în funcționarea societății, în ansamblu, pe principiile democratice, iar în URSS și țările aliate regimul politic rămăsese totalitar, libertățile cetățenești erau limitate, iar sistemul unipartid era contrar democrației adevărate, nega libertatea de expresie și asociere, nega nevoia de opoziție și diversitate. Drepturile economice și sociale, plusuri ale sistemului social, nu erau suficiente pentru o viață democratică autentică. Proprietatea privată, profitul, principiile pieței în general, creau condiții pentru dezvoltarea lumii occidentale. La polul opus, proprietatea colectivă, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
instalaseră rachete balistice cu încărcături nucleare în 1962 în Cuba, iar Kennedy, în discursul său de audiență universală din seara acelei zile, cere să le scoată. Altfel, riscuri grave, inclusiv un conflict nuclear posibil. Americanii au detectat rachetele, iar Moscova neagă existența oricărui armament ofensiv. In lumina Genevei și a balanței, instalarea lor mi se părea un lucru absurd, o gravă conturbare a situației printr-un act de surpriză. Dialogul celor mari a fost zile în șir: " Ia-ți rachetele înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conversația îmi întărește stima pentru el. Mi-a povestit întâlnirea cu Mikoian în ajun, care a durat 4 ore. El spunea că SUA "au acceptat inspecția de către Crucea Roșie propusă de URSS, dar văd că au respins-o cubanezii" (Zorin nega vehement că propunerea Crucii Roșii ar fi fost făcută de sovietici. La 11 noiembrie, Crucea Roșie a declinat și ea intenția de a efectua inspecția). În privința înțelegerii de bază "luați rachetele, ridicăm blocada", ne apropiem de sfârșit, spunea Stevenson. Credea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a avut un impact sensibil asupra populației. Deci românii erau inițial antisemiți și tentați să-i discrimineze pe romi. În fapt, lucrurile sunt ceva mai complicate. Oficial, politica comunistă era net ostilă antisemitismului și discriminării țiganilor. Nu se poate însă nega că, datorită unor factori social-economici, culturali, tradiționali, exista probabil rămășițele unor atitudini negative față de evrei, dar la un nivel scăzut și doar în unele segmente ale populației. Ar trebui probat de asemenea că antisemitismul, cât era, era mai ridicat sensibil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și prezentul, mitul - basmul hawaiian ori legenda românească - și istoria nu se neagă, nu se opun, nu se întretaie, ci sunt concomitente, amestecate, identice în substanța lor. „Invenția” care face posibilă nararea unei asemenea lumi duble este crearea unui personaj fantastic cu totul special: un eu naratorial cu o dublă ipostază, una istorică
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Cei doi se regăsesc, printr-un capriciu al destinului, în aceeași școală la începutul toamnei, pentru a fi definitiv despărțiți printr-un transfer al tatălui lui Nunu. Șansa unei revederi, deși minuțios pregătită și așteptată de fată, îi va fi negată din pricina unei reapariții fugare și inutile a tatălui rătăcitor. Mult mai mult spațiu ocupă în economia romanului aventurile grupului „Vrăbioilor”, copilandri fascinați de ritualurile unei „societăți secrete” peste care domnește necontestat Marele Vrăbioi, repetentul Rose, camaraderia dintre cei trei băieți
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
Confruntarea cu traducerile mai vechi ale lui Dosoftei și Teodor Corbea nu este favorabilă pentru versiunea lui Prale. Dicționarul grotesc al lui V. Alecsandri, care ironiza și exagerările lingvistice ale lui Timotei Cipariu, este, de asemenea, supus unei critici severe, negându-i-se calitatea umorului, dar se fac și observații cu caracter mai general, și anume se critică înclinarea spre facil, predilecția poetului, din acea epocă, pentru vodevil și burlesc. Cât privește istoria folclorului românesc, este interesantă informația, extrasă din însemnările
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
de supranume. Tot atâtea feluri pentru a-i numi pe tinerii francezi, eleganți, superficiali, insolenți, pe care Îi unește un ideal contestatar: fără a se afilia vreunui partid politic anume (devenind fie bonapartiști, fie regaliști, fie democrați cu moderație), ei neagă egalitarismul visat de Revoluție și, deopotrivă, rigorile Convenției. Dandy-i vechi și noitc "Dandy‑i vechi și noi" Să recapitulăm acum tot ce s-a petrecut până În anul de grație 1794, care aduce cu sine intrarea În arenă a primului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe această femeie de lume. Așa cum s-au Întâlnit acolo, la „Wattier”, Brummell și Byron vor mai fi avut prilejul să stea față În față. Îi legau dorința de a fi unicate Într-o lume banală, forța de a o nega, eleganța, rafinamentul, grija pentru buna formă a corpului. Important e Însă că din spiritul lor se Împărtășesc englezi și francezi deopotrivă. Am spune Însă, pe urmele lui Baudelaire, că francezii sunt mai atașați de lordul poet decât de Brummell, poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
un trecut de glorie și spre un viitor nu mai puțin strălucit, iar tatăl Îți retează cinic orice elan? O libertate Îngrădită cu totul și cel mai bun prilej pentru a dori să fii „altfel”. Iar pentru Început, să-ți negi simbolic necruțătorul tată. Ar rezulta din toate acestea un conflict tipic oedipian, susține psihanaliza. Sau o puternică „voință de a părea”, crede, pe urmele lui Adler, Ovidiu Cotruș 1. Sau un „conflict ș...ț dintre scriitorul burghez și cel aristocrat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
juridic, dar În pragul falimentului și al repudierii cvasigenerale, Whistler părăsește Londra pentru Veneția și Paris. Înconjurat de prieteni (Mallarmé, Robert de Montesquiou), prețuit de francezi pentru grația lucrărilor lui, se reîntoarce la Londra doar pentru a muri. Caracter puternic, negând curente, tendințe, școli, refuzând să se lase Înregimentat, pledând pentru un estetism fără limite, Whistler e unul dintre cazurile notorii de artiști care susțin principiile dandysmului nu numai prin operă, ci și prin propria viață. Dandysmul Mod de Întrebuințaretc "Dandysmul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Dandy-ul e Îndrăzneț, dar curajul său - o spune Încă Barbey d’Aurevilly - e „plin de tact, oprit la timp, găsind Între originalitate și excentricitate faimosul punct de intersecție al lui Pascal”. Semnele prin care dandy-ul se distinge și neagă trebuie să fie discrete. Altfel, efectul scontat se pierde. Eleganța negatoare a dandy-ului devine obscenă, trivială și, În consecință, se demonetizează. Dar mijloacele prin care dandy-ul ajunge potrivnicul lumii din jurul său? Care ar fi acestea? Prin ce anume
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bizarerie sfidătoare („frumosul trebuie să fie Întotdeauna bizar”, spune Baudelaire), atunci se pare că doctrina dandy-lor și-a mai găsit Încă un câmp de aplicație. Să ne reamintim Însă: această doctrină, pe care tocmai ne-am străduit să o ordonăm, neagă un sistem (etic, estetic) din interiorul acestuia, fără să poată (și fără să vrea) să-l distrugă. Dandy-ul artist rămâne fatalmente parțial dependent de vechile coduri, „prizonier al unei estetici deja recunoscute În cercul unde el se produce și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandy-i Își iau libertatea să provoace, improvizând uneori genial, cu o forță de șoc totuși temperată, este cea a accesoriilor. Ele sunt „detaliile” care, crede Roland Barthes, Îi Îngăduie dandy-ului să nu poată fi masificat, copiat, imitat. Adică negat În Însăși substanța sa. Cu singura precizare, absolut necesară, că excentricitatea (deși practicată de unii) e În principiu refuzată, din simplul motiv că e o formă realtiv ușor imitabilă. De cele mai multe ori, adevărat obiect de cult - cravata și mănușile. Să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ridurilor, iar un bărbat distins mai ales prin fizionomie se degradează mult mai puțin decât ceilalți. De altfel, Înfățișarea Îi era susținută, ba chiar sporită prin spirit. Nu degeaba Îl Învăluia o rază divină. Ar fi oare drept să Îi negăm spiritul din simplul motiv că nu se prea dedica lucrurilor Îndeobște atribuite inteligenței? Era, În felul său, un mare artist; doar că arta sa nu putea fi clasificată și nu se exersa Într-un timp anume. Era chiar propria-i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu un lănțișor și să ia cina la Tabar!... Câți asemenea Tantali parizieni ignoră, poate cu bună știință, următoarea axiomă: XLV Toaleta nu trebuie niciodată să fie un lux. Multe sunt persoanele care, chiar dintre cele cărora nu le putem nega o anumită distincție a ideilor, o anumită instrucție și măreție sufletească, nu reușesc decât cu mare greutate să recunoască linia ce desparte toaleta de stradă de toaleta pentru mersul În trăsură! Ce plăcere nespusă Încearcă observatorul, cunoscătorul, atunci când Întâlnește pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bine ca În inelele lui. 6. Cu anumite restricții, omenirii i se poate permite să poarte veste albe. 7. Pantalonii trebuie să fie extrem de strânși pe șolduri. Stipulări pe care eu, deocamdată, mă mulțumesc cu modestie, dar definitiv să le neg pe toate În mod irevocabil. Într-un straniu contrast cu această Corporație a Filfizonilor se află altă Sectă britanică, originară, după câte știu, din Irlanda, unde se află Încă sediul ei central; dar cunoscută și În Insula principală și răspândită
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și pe mărturia omului În carne și oase (aceasta e redescoperirea majoră a sfârșitului de secol nouăsprezece!), Wilde selectează tocmai nespecificitatea ei: „Țelul artei este să pună În evidență arta și să-l ascundă pe artist”. Această propoziție pare să nege afirmațiile noastre anterioare privind fuga lui Wilde de estetismul pur și dur al epocii. Din fericire, autorul nu se oprește aici. Pentru el, artistul e cu totul altcineva - și altceva! - decât „inspiratul” postromantic sau adoratorul pozelor artificiale atât de bine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
limitată. Ea trebuie trezită fără Încetare, incitată prin provocare. Dandy-ul este deci obligat să uimească În permanență. Vocația lui constă În singularitate, perfecționarea lui În supralicitare. Totdeauna izolat, totdeauna În afara lumii, el Îi forțează pe ceilalți să-l creeze, negându-și propriile lor valori. El Își joacă viața, pentru că nu și-o poate trăi. El și-o joacă până la moarte, În afară de clipele În care e singur și fără oglindă. A fi singur, pentru un dandy, Înseamnă a nu fi nimic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]