18,456 matches
-
administrativ ale completului și asigură respectarea termenelor pentru redactarea și semnarea hotărârii. ... Articolul 118 Încetarea mandatului membrilor Comisiei naționale de disciplină (1) În cazul în care un membru al Comisiei naționale de disciplină, inclusiv președintele, nu își îndeplinește, în mod nejustificat, atribuțiile care îi revin potrivit calității sale, precum și în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (7) și (8) , acesta decade din funcție. (2) Plenul Comisiei naționale de disciplină ia act de decăderea din funcție, în baza unui raport de
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
7) și (8) , acesta decade din funcție. (2) Plenul Comisiei naționale de disciplină ia act de decăderea din funcție, în baza unui raport de cercetare prealabilă întocmit de o comisie formată din 3 membri, în cazul neîndeplinirii atribuțiilor în mod nejustificat, respectiv în baza unui raport al aparatului administrativ, în cazul întrunirii condițiilor prevăzute la art. 30 alin. (7) și (8) . (3) Mandatul oricărui membru ales al Comisiei naționale de disciplină, inclusiv al președintelui, încetează în caz de demisie. (4) În
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
auzise deja Gosseyn; și cu aceeași furie. - A trebuit să așteptăm! spuse vocea pițigăiată. Ce v-a făcut să-ntârziați? Unde ați fost? Vocea Patru se opri în loc, plin de respect. Fața sa, văzută din profil, era încordată din cauza nerăbdării nejustificate din întrebare și a imposibilității de a explica unui băiat că era nevoie de timp pentru a parcurge distantele. - Am venit într-o fugă, Majestatea Voastră, spuse Patru. Și adăugă repede: După ce l-am convins pe prizonier să se miște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
un asemenea hal. Mă depășea toată lumea, până și camionagiii fluierau și mă claxonau. Nimeni nu mergea sub 80. Dacă ar fi apărut vreun polițist, m-ar fi tras pe dreapta și m-ar fi amendat pentru viteză redusă în mod nejustificat. Vento-ul a dispărut pentru o clipă, apoi l-am reperat din nou în spate. M-am gândit să accelerez ușor, cât să las camioanele în urmă. Apoi am încetinit. Vedeam deja benzinăria, după prima curbă la dreapta. Și, înainte de benzinărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
O simțeam moale, vulnerabilă, exact cum mi-o doream. Îmi venea să las volanul și să-i sar în brațe. Să confisc și să-i posed corpul, deposedându-l de toate momentele prin care trecuse fără mine. O pornire impulsivă, nejustificată: cea mai clară dovadă de slăbiciune. „Nu încă.“, i-am răspuns. „Mai avem puțin.“ Am întins mâna dreaptă și i-am atins genunchii, ca din întâmplare. S-a întors leneș, cu spatele la mine. Mintea mea a completat instantaneu scena, imprimând frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în praxis; d) imprevizibilitatea viitorului cursul evenimentelor istorice, sociale, politice sau economice, nu este previzibil, căci nu se pot stabili legi de evoluție a societății umane, astfel încât, pe baza cunoașterii lor, să facem previziuni cu privire la viitor. Orice pretenție previzionară este nejustificată; ea nu poate fi, de fapt, decât o periculoasă profeție, fie că ne referim aici la evoluția societății umane spre un model liberal ori spre unul socialist. Nu putem decât să observăm repetarea unor experiențe particulare din trecut, dar asta
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
raționale între trecut și viitor, căci, după cum sublinia Burke, "omniprezența faptului-surpriză este rezultatul firesc al caracterului schimbător al tuturor lucrurilor"; e) antiintelectualismul cunoașterea nu poate fi universală, așa cum consideră raționaliștii, deoarece a susține această idee înseamnă a avansa o pretenție nejustificată. Nu este vorba, în cazul gândirii empiriste și conservatoare, despre prezența unui pesimism gnoseologic. Dimpotrivă, empiriștii sunt optimiști, dar manifestă un optimism gnoseologic moderat, bazat pe așa cum am văzut mai sus ideea failibilității rațiunii umane. Ei preferă, de aceea, să
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
respingem tristele insulte rostite de un prezindent al Camerei, fără ca ministru[l] de război, apărătorul firesc al onoarei armatei să fi deschis gura ca să protesteze, cauza n-a fost numai indignarea ce ne-a cuprins în fața unui atac nedemn și nejustificat, unei insulte aruncate acelor soldați și ofițeri a căror oase putrezesc astăzi într-o țară străină, pe când acel ce insultă memoria lor se bucură de recompense capitalizate și reversibile. Nu în aceea falsificare a istoriei care se pregătește de mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foii germane s-a strecutat o eroare de nume. Nu Tudor Ștefan ci Ștefan Gheorghe [î]l cheamă pe acel viteaz boier care-n înțelegere cu Matei Vodă răsturnase pe câtva timp pe Vasile Vodă Lupul, ca pedeapsă pentru vrăjmășia nejustificată a acestuia în contra bătrânului și valorosului domn al Munteniei. Mai amintim că există un portret xilografat excelent al lui Ștefan Gheorghe, din vremea lui, și că, afară de Suedia, Parlamentul Engliterei i-a votat asemenea o însemnată pensie. [9 august 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
există prin urmare nici un cuvânt pentru a intra în discuția prelungirii Comisiei dunărene europene înainte de 21 aprilie 1882, adecă c-un an înaintea espirării mandatului ei, precum o prescrie articolul LIV al Tractatului de la Berlin. Ar fi un act de "nejustificată neîncredere" de a face să atârne consentimentul pentru instituirea Comisiei mixte de acea prelungire, de vreme ce stipulațiunea primită de toți că: "Comisia mixtă nu poate exista nicicând și în nici o împrejurare mai mult decât Comisia Europeană a Dunării" e o garanție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu greutate. Lucrarea ce și-a propus-o Sf. Sinod e de o însemnătate cu greu de măsurat în toată mărimea ei. Fără îndoială că limba cărților bisericești va fi supusă unei revizuiri în ceea ce {EminescuOpXII 364} privește slavismi tehnici, nejustificați și nepricepuți nici pîn-în ziua de azi de popor. Cuvinte populare romanice se vor introduce în locul termenilor slavonești, cuvinte înțelese de toți; frazelor li se va da pe ici colo orânduirea ce li se cuvine după geniul limbei noastre, înlăturîndu-se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copil malformat, malformație care nu a putut fi depistată cu toate mijloacele tehnice actuale și altele asemenea, au ca rezultantă handicapul. Ori dacă considerăm handicapul ca un prejudiciu intolerabil adus persoanei umane, iar nașterea unui copil malformat ca o eroare nejustificată, se ajunge În situația ca handicapul să devină o stare imputabilă, prin urmare de neacceptat pentru familie și societate și evitat prin toate mijloacele de către medic, care se va materializa prin evitarea sau ezitarea În asumarea responsabilității. În aceste condiții
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pletorei mediocrităților medicale este iminent, afirmă autorii parafrazându-l pe I. Drăgan. Un aspect pe care autorii nu-l pierd din vedere este exigența aprecierii muncii profesionale subliniind rolul emulativ și angajant al acesteia. Consideră, fără echivoc, că orice licență nejustificată În notare, de la indulgență până la corupție, se Întoarce Împotriva mesajelor pedagogiei medicale, și poate merge de la crearea de incompetențe până la imoralitatea crasă. Atât de actual li se pare acest aspect Încât Îl citează din nou pe Gr. T. Popa care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
presiuni pe nivelul chiriilor cu tendințe de scădere; ▪ existența unui număr crescut de proiecte de calitate Îndoielnică; ▪ lipsa infrastructurii și a unor planuri de dezvoltare urbanistică și sistematizare; C. Costuri: ▪ creșterea costurilor de construire (materiale de construcții, manoperă etc.); ▪ prețuri nejustificat de mari pentru terenuri și locuințe. Managerul sau proprietarul este conștient de faptul că În cadrul multor activități, care implică riscuri deosebite este preferabilă asigurarea acestora la instituții de profil specializate În asigurări. Pentru proprietar acest proces reprezintă În realitate un
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
producerea unui incident și mai grav. Ne este interzis nu doar a face r]u unei persoane nevinovate pentru că astfel s] diminu]m num]rul altor crime, ci și a face r]u cuiva pentru a diminua num]rul crimelor nejustificate s]vârșite de c]tre cei ale c]ror motivații sau caractere nu sunt inferioare din punct de vedere moral fâț] de ale noastre. Au fost aduse numeroase critici poziției imparțiale consecințialiste pe motivul c] acestea afecteaz] sau diminueaz] libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un mod eficient de a expune situația este de a afirma c] anumite etici de acest fel acord] valoare moral] diferit] unor tipuri distincte de animale. O astfel de form] de diferențiere o poate constitui neglijarea arbitrar] și, conform unora, nejustificat] a intereselor viet]ților pentru simplul motiv c] nu sunt interese umane. Manieră în care aceasta va afecta raționamentul în alegerea unei politici a mediului va depinde de gradul în care interesele amintite sunt neglijate. O situație ar fi că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ea prev]zut]. Cu toate acestea, în anumite cazuri se consider] c] diferențele de acest gen reprezint] linii de demarcare importante în ceea ce privește politicile publice. Această necesit] trasarea unor limite, dintre care, universale sunt cele care ne protejeaz] împotriva morților nejustificate. Chiar dac] aceste limite pot p]rea arbitrare și neliniștitoare din punct de vedere filosofic, ele sunt necesare pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societ]ții împotriva abuzurilor. Întrebarea este, bineînțeles, dac] acest mod de raționare are o bâz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții împotriva abuzurilor. Întrebarea este, bineînțeles, dac] acest mod de raționare are o bâz] consistent]: dac] societ]țile care permit terminarea vieții în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acoperi nevoile primordiale, în timp ce angajatorii se bucur] adesea de un avantaj în negocierea puterii. Mai mult, când se argumenteaz] c] o parte s-a folosit de cealalt], avocații acestei abord]ri trebuie s] opereze fine distincții între „convingerea justificat]”, „manipularea nejustificat]” și „constrângerea economic] implicit]”. S-ar putea susține c] raportul dintre cele dou] p]rți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile retorice, tehnica argumentativ] și carismă personal]. Sunt aceste însușiri sursă dominației inerente și a distorsiunii ideologice sau sunt pur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obicei, poziții și politici destul de diferite de practicile reale ale statelor. Analizele etice atente tind s] submineze profund teoriile acceptate legate de r]zboi, pace și securitate. Pacifismul Din perspectiv] realist], r]zboiul este justificat atunci cand servește interesului național și nejustificat atunci când este împotriva acestuia. Interesele altor state sau națiuni sunt considerate, în cea mai mare parte, irelevante, cu excepția cazului în care pot fi folosite ca mijloc de atingere a unui scop. Dar, la fel cum indivizilor nu le este permis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru o cauz] dreapt]. Adepții acestei teorii susțin în unanimitate c] ap]rărea statului este o cauz] dreapt] pentru r]zboi; dincolo de aceasta, acordul înceteaz]. Alte cauze drepte ar putea fi ap]rărea unui alt stat împotriva unei agresiuni externe nejustificate, recuperarea drepturilor (adic] recuperarea a ceea ce a fost pierdut din cauza unei agresiuni externe care nu a fost stopat]), ap]rărea drepturilor umane fundamentale împotriva abuzurilor unui guvern și pedepsirea agresiunilor nejustificate. Dac], așa cum am susținut, drepturile statelor deriv] din și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ap]rărea unui alt stat împotriva unei agresiuni externe nejustificate, recuperarea drepturilor (adic] recuperarea a ceea ce a fost pierdut din cauza unei agresiuni externe care nu a fost stopat]), ap]rărea drepturilor umane fundamentale împotriva abuzurilor unui guvern și pedepsirea agresiunilor nejustificate. Dac], așa cum am susținut, drepturile statelor deriv] din și nu pot dep]și drepturile indivizilor care alc]tuiesc acel stat, atunci dreptul național la autoap]rare ar fi suma drepturilor la autoap]rare ale tuturor cet]țenilor. Statul este doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ea o idee eliberatoare și o privesc că pe un argument în favoarea subiectivismului. Alții cred c] este o idee nefondat] care neag] toat] morală, si concluzioneaz] c] subiectivismul ar trebui s] fie respins pe baza acesteia. Ambele reacții sunt nejustificate, deoarece subiectivismul etic nu presupune, de fapt, c] nimic nu este bine sau r]u din punct de vedere moral. Pentru a înțelege, trebuie doar s] ne amintim c], în conformitate cu subiectivismul etic, judec]țile morale exprim] simțiri. De aceea, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]