4,685 matches
-
tivit pe fir de iarbă Să se rasfranga-n mine seninul cel senin, Să picur lin pământul, de sete să mă soarba. Cand arșiță îl arde, durerea să-i alin.. Să fiu un râu albastru, curgând către izvor Purtând spre nemurire un zâmbet și-un surâs. Să se intoarca-n matcă, vuind asurzitor Cum lacrima se-ntoarce în ochiul care-a plâns. Referință Bibliografica: Să fiu... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016. Drepturi
SA FIU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375755_a_377084]
-
vindecam cu-nflacarate pătimi Ce ne-amintesc de zborul scăldat în mari de lacrimi. Cu timpul răvășit pe viață noi împlinim destinul gustând pe rând nectarul și, vrând-nevrând, pelinul. Pe pânză albă a zilei se-astern cuvinte, fapte Ce-n nemurire trec când în privire seninul se preschimba-n noapte... Referință Bibliografica: Cu timpul ... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CU TIMPUL ... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375759_a_377088]
-
cetini. Pe-acoperișul lumii, amurgul se sărută cu zvăpăiată luna, și-n cer se nasc lumini. Nisipul din clepsidră măsoară pasul zilei, cu pulberea de stele își cerne amintirea. Nemărginirea se-alintă pe marginile clipei convinsă că-n secunde trăiește nemurirea. Referință Bibliografică: In secunde... / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2227, Anul VII, 04 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
IN SECUNDE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375768_a_377097]
-
vine, Echipați să existăm pe un altfel de pământ. M-ai găsit când Timp, din mine, Poezia sfâșia Te-am găsit când împăcat, așteptai apocalipsa Toate cele Nouă ceruri vor spre tine-a mă 'nălța Dar mai am puterea, oare, Nemuririi să-i simt lipsa? Vreau să mă ascund cu tine într-o oază de Tristețe Și să populăm planeta cu mici Zei, sorbind Prozac Mai degrabă decât lapte...noi, orbiți de frumusețe Ne iubim paleozoic, două pietre care-și tac
NICIO TEAMĂ NU MAI AM de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375784_a_377113]
-
în mod absurd, atât de cunoscute, încât abstractul ce le învăluie devine parte a normalului propriu și a acceptării acestora ca integrandu-se perfect, precum o jumătate a oglinzii realității firești, în universul propriului spirit! Plutim aievea cu aripi de nemurire poposind printre două respirații în secunde prelungi, între senzații ale multiplei feerii curgând sacadat, asemeni unui izvor al purității desăvârșite, de natură divină, din spațiul nelimitat în dimensiuni, în ale cărei mreje sufletul și mintea își regăsesc propriile reflecții superioare
TRĂIND PRINTRE UMBRE ŞI CULORI ALE SUFLETULUI ŞI MINŢII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379227_a_380556]
-
celuilalt, revărsându-se în valuri neîngrădite de limitele lumii, din cronologia Universului, a cărei fântână nesecată a clipelor stă neclintită, în centru-i măreț, asemeni unui tron sfânt, impunător, așteptând în tăcere absolută ca, ființele muritoare, în pașii lor spre nemurirea eternului, să se umple de seninul acesteia, cu bucuria simțită, ca o divină fericire, a unei sărbătoriri supreme, cea a existenței desăvârșite prin albastrul purității celești, ce inundă viața în sine.... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Seninul clipelor existenței / Cristina
SENINUL CLIPELOR EXISTENŢEI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379260_a_380589]
-
la căderea și decăderea unui imperiu între granițele căruia soarele nu avea timp să apună. În drumul său înapoi de la războiul troian spre Ithaca, Ulyses poposește pe insula frumoasei zeițe Calypso. Ispitele paradisului luxuriant ale insulei, ale horticulturii exotice, promisiunea nemuririi, nu-l îndupleca însă pe Ulyses să se stabilească în această “diaspora” comfortabila, să traisca în acel exil epicurian, doar cu pâine. Ulyses privește nostalgic și îngândurat dincolo de orizontul mării primejdioase care îl desparte de ținutul său natal, de locul
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
n-ar fi codul genetic și instinctul de supraviețuire împlântate în eul nostru, dacă n-am fi fost dintru început programați cu un destin și cu voință absurdă și implacabila de a duce mai departe acest vis de nemărginire și nemurire, cu siguranță că nici moartea n-ar mai fi făcut vreun sens. Așa că oricât de “inutilă” ar fi aceasta “pasiune” numită viața există în ea totuși speranța unui deznodământ pe care moartea îl ascunde în adâncul ei zăvorât cu lacătele
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mai ții minte, iubite, când ne rostogoleam unul peste altul unul în altul unul în același unu cu buze crăpate cu gânduri înfierbântate cu limbi de foc rătăcite-n nemurire în împlinire în noroc? Mai ții minte, iubite, că-mi erai cer că-ți eram mare că ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemând încolăcind, împreunând dezmierdând, înflăcărând vorbe de dor înghițând în al nouălea cer zburând... iubirea-n absolut
MAI ȚII MINTE, IUBITE? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379314_a_380643]
-
nu avusese nici un efect, brunetul rămase nemișcat, privind-o intens, de parcă îi putea citi mintea. Însă ea nu cunoștea faptul că, în ciuda caracterului său malefic, demonul nu avea de gând să îi facă vreun rău. Mai de grabă renunța la nemurire, decât să o rănească. -Ăsta e ultimul avertisment... Șocul o făcu pe fată să își înghită fraza, băiatul o cuprinse într-o îmbrățișare puternică, sărutând-o cu stângăcia unei ființe ce nu a avut parte de compasiune sau dragoste vreodată
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
mă găsesc de mai mult de două decenii. - Însuși numele prestigioasei instituții cultural-științifice „Societatea de Limba Română” din Voivodina - Republica Serbia, îl atenționează pe „călătorul” prin meandrele istoriei că, în Provincia Autonomă Voivodina, limba română își trăiește partea sa de nemurire. - Dar nu numai în această provincie din Nordul Serbiei. Această, cum obișnuiesc eu să o numesc, ,,Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
mă găsesc de mai mult de două decenii. - Însuși numele prestigioasei instituții cultural-științifice „Societatea de Limba Română” din Voivodina - Republica Serbia, îl atenționează pe „călătorul” prin meandrele istoriei că, în Provincia Autonomă Voivodina, limba română își trăiește partea sa de nemurire. - Nu numai în această provincie din Nordul Serbiei. Această, cum obișnuiesc eu să o numesc, ,,Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
-atâta dragoste în ea, și-atâta dor de viață! Strâns lipiți, îmbrățișați, simțim fiorul care, Ne copleșește pe-amândoi din cap... până-n picioare. Și ne legăm prin jurământ de suflet, în sfințire, Să ne iubim, cât vom trăi, intrând in nemurire. PASUL Când ne-am cunoscut, ții minte, eram, cei mai buni amici, Ne iubeam doar telefonic, tu acolo, eu aici... Îți spuneam mereu; măi fată vino-aici să nu stau... solo! Vin! spuneai, dar stăteam încă, eu aici și tu
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
AMURG Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Amurgul dintre noi e o poveste scrisă în frânturi de timp pe brațele purpurii ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un
AMURG de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369285_a_370614]
-
satul meu, al domniei tale de povești, Amintiri adunate în casa memorială Cu tine domnule Preda din Siliștea Gumești. Mă bântuie, mă răscolește o amintire O ultimă vară, ca multe alte ce s-au dus, Păstrez imaginea cu tine, pentru nemurire Tu geniul satului...dus în al geniului apus. De la deal la vale coboară lume multă Săteni Indiferenți pe drumul lor sortit, Timpul nu are răbdare, viața e atât de scurtă Pentru ei ai fost, ești... rămâi un mit. Merg îngândurați
DOMNULE MARIN PREDA(IN SATUL DIN SILIȘTEA GUMEȘTI) de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369289_a_370618]
-
stia s-ajungă, doar sentimentele Ce reușesc alchimia aurului pot a pătrunde. Strălucește prin ține, iubite, eu voi simți În a ta lumină, nu iubire ci desăvârșirea Ei, dragoste efermeră pot a oferi mulți, Dar cine poate uni inima cu nemurirea? Diferența între vis și realitate doar timpul o va face, Hai, să ne iubim inimile cu-o altfel de iubire, Iluminata, Te iubesc! Referință Bibliografica: Hai, să ne iubim inimile! / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul
HAI, SĂ NE IUBIM INIMILE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374170_a_375499]
-
de scris poezii, Și iubita mea desigur că ai să fii! Ne vom înfrunta în dragoste prin scris, Ce se v-a vedea în poezii, din cuprins, Unde fiecare își exprimă cu drag iubirea, Care se tinde spre a atinge nemurirea! Cu drag.... EU! Referință Bibliografică: Un gând către tine... / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN GÂND CĂTRE TINE... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374175_a_375504]
-
realizat, cu profesionalism și promptitudine. Îi mulțumesc și pentru frumoasele sale cuvinte de apreciere, din prefața cărții, care m-au emoționat în mod deosebit. Mi-au dat sentimentul înălțător, că picături din spiritul meu, s-au transformat în strop de nemurire, înghițit în marea eternității spirituale românești. E un vis al oricărui autor, ca să aducă în sufletul cititorilor săi o scăpărare de magie, momente unice și emoții intense cu care să-i transporte pe coordonatele unor vise asemănătoare. Astfel, rezonând pe
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
are 116 pagini și a prefața Ionuț Caragea redactor, Mioara Băluță desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
picioare, În limbi de foc e îmbrăcată vatra Ce-mbie la un timp de reflectare. Trosnește lemnul prins de vâlvătaie, Iar inima-mi vibrează în neștire, Când a aprins Isus în ea văpaie, A pus atunci și-un gând de nemurire. Și meditez privind în largul zării, Prin ochiul de fereastră albăstruie, Căci nu aș vrea să dau cumva uitării Cât am făcut și ce mi s-a dat mie. E tare frig! Sunt minus zece grade, Mai că nu-ți
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
sau că sunt mici. Calc apăsat, afară e-ntuneric, Aud cum țipă neaua sub pocioare În universul meu rotund, empiric, Cânt o cântare pentru lumea mare. Ea ne vorbește despre mântuire, Despre iertare, dragoste și har, Isus Cristos venit din nemurire Ne-a dat o haină albă, nouă-n dar. Ne-a pus inel în deget, ce onoare, Din partea unui Fiu de Împărat! Răscumpărați, primit-am noi iertare Și de păcat El ne-a eliberat. E frig afară, gerul crapă piatra
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
Există un timp moral, al trecutului și de el se leagă ``Uitarea`` cu filmul amintirilor ce plâng (Ritm de vreme). Stăm sub el, depindem de cronos :: ``Mai lasă-mi o clipă de dulce plăcere, vreme,/ Să beau un strop de nemurire``... (Brumă de rugină). Prezența lui se asociază cu un decor nostalgic în care `` Crengile dau chiot`` ``Răsună, ...vorbește`` ,``lumina-i furată``, lăsând o certitudine``... în dorul meu, Doamne, e vestea așteptată`` (Veste în toamnă). Subtil, amintind de secolul al XIX
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
întâmplări ``(Simfonie), ``Hergheliile de ploi/ Într-o vară-nflorită``( Vecia picură), ``Fâșiile de ger atârnă în balans``. Elementele naturii par``sensibilizate`` : ``Vântul înduioșat,```piaptănă`` buclele câmpiei``, lumina ``picură`` pe sub sprâncenele timpului``, eul pare împlinit :``O, prima dată am trăit în nemurire``(Reverie de mai) Lia Ruse știe să guste din plin frumusețea vieții, are puterea și imaginația să transforme realitatea în artă, să ne atragă, să descopere esența în miniatural, să vibreze în fața grandiosului, să înțeleagă, să spiritualizeze gândul. Renata ALEXE
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
-n detalii Și crucea umană Transcende mireanul. Trecutul în vieți Rămîne să crească Iubim să ne simți, Iubire cerească! Trec viețile noastre A mea și a ta Origini prin aștri Avem, nu uita. Aici, din iubire, Învie o cruce Și nemurirea E ultima voce. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: ULTIMA VOCE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ULTIMA VOCE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374235_a_375564]
-
Acasa > Poeme > Devotament > UN ,,GENIU PUSTIU" Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În mijloc de iarnă aspră și geroasă, zeul nemuririi, viață a dăruit unui geniu, cum în veci n-o să se nască. Dar în scurta sa viață, n-a fost prețuit. Lumina razei lui în carte îi crește că, nu a fost român care nu i-a citit ,,Luceafărul", ,,Călin-file
UN ,,GENIU PUSTIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374269_a_375598]