7,995 matches
-
este de departe cerul de pământ, tot atât de departe sunt judecățile Mele de judecățile voastre și gândurile Mele de gândurile voastre.” (Isaia 55,8-9) Îți dorești să fii mai bun? Sfatul oferă o nouă semnificație. Pentru unii virtutea este incomodă. Orice neputință, viciu, păcat va avea întotdeauna scuza sa. Voință slabă, oameni înlănțuiți în temnița propriilor slăbiciuni. Justificări. Prezență la absență. Păcatul, versatil de cele mai multe ori, picură în suflet ideea reușitei și amestecă gândurile, sentimentele, emoțiile. Autoiluzionări cu privire la sine. Păcatul știe că
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
răbdarea și înfrânarea. Identitate, stil de viață, alegeri. Boli morale, boli sufletești, boli trupești. Toate pe lume au o completare, o atracție și o opoziție. Bine fără rău, iubire fără ură, frumusețe fără urâțenie nu prea există. Orice om cu neputințe are virtuțile lui, după cum orice om cinstit are slăbiciunile lui. Bunătatea, omenia sunt cele care fac diferența dintre lumină și întuneric. Curățenie interioară, cumințenie, credință. Faptele se dăruiesc, nu se vând. Răul poate lua în lumea aceasta diferite forme, dintre
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
A fost și este un cadru medical de valoare, dintre cele pe care, dacă Statul român nu va ști să le prețuiască, le va pierde rând pe rând, căci mapamondul oferă pentru ele infinite brațe de-mbrățișat, nu brațe de îndoială, neputință, mirare, acele arhicunoscute gesturi ale ridicării din umeri, cu mâinile pe lângă corp și palmele deschise spre exterior, precum celebrul omuleț al lui Gopo! La Buhuși, de pildă, există un miracol de spital fără de care populația orașului și a localităților limitrofe
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
o teologie teoretică, scolastică, ci o teologie trăită, experiată în propria-i viață. Lucrările sale sunt mai curând o convorbire cu Dumnezeu, decât o vorbire despre Dumnezeu. Când citim din dogmatica sa, parcă îl simțim pe Dumnezeu care suferă datorită neputinței noastre de a iubi. A fi cum el a fost, același pentru toți laolaltă și totodată diferit pentru fiecare în parte, această calitate nu a aparținut decât marilor părinți filocalici ce au realizat în chipul lor asemănarea cu Dumnezeu. Pentru
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
tale, ci și închinătorii lui Allah, căci prin rugăciune ai trimis stăpânului tău o farfurie cu mâncare, din Procopie până la Mecca, pe care lucru neputând să-l înțeleagă, toți au strigat: Aliluia! Icosul al 3-lea Nimic nu este cu neputință celor ce cred cu tărie că Făcătorul cerului și al pământului degrabă plinește rugăciunile lor. Chiar de nu am văzut cu ochii trupești, dar cu inima credem că ai făcut și ceea ce părea cu neputință, numai pentru a arăta stăpânului
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
-lea Nimic nu este cu neputință celor ce cred cu tărie că Făcătorul cerului și al pământului degrabă plinește rugăciunile lor. Chiar de nu am văzut cu ochii trupești, dar cu inima credem că ai făcut și ceea ce părea cu neputință, numai pentru a arăta stăpânului tău și celor dimpreună cu el puterea Domnului tău. Pentru care îți cântăm: Bucură-te, că nu te-ai îndoit în credința ta, având nădejde neclintită în Dumnezeu; Bucură-te, că de la Procopie la Mecca
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
în Împărăția Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl Cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Rugăciune care se citește la vreme de boală, suferință sau neputință Bucurându-mă de dumnezeiasca mărire la care te-ai înălțat, o, Sfinte Ioane, îndrăznesc să alerg la ajutorul tău pentru tămăduire. Știu, părinte, că încercările vin din rânduiala lui Dumnezeu. Știu că prin boala trupului sufletul se curățește și că
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viața mea în mâinile tale și mijlocește precum știi mântuirea mea. Dacă voia Domnului este să duc cu răbdare crucea bolii, dă-mi putere și ajută-mă să nu cârtesc din cauza neputințelor. Dar dacă Bunul Dumnezeu Se va milostivi de mine pentru rugăciunile tale, atunci să mă tămăduiești fără șovăială, noule doctor fără de arginți, ca văzând aceasta să-ți mulțumesc ție și să-L laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor și
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
el a redactat un voluminos "testament", actualizat și reasumat de mai multe ori, în care a dorit să transmită "celor de față și viitori" ce a încercat și ce a reușit să facă în calitate de Patriarh al României: "Fiind cuprins de neputință și bătrânețe și din zi în zi slăbind cu trupul, m-am gândit să scriu acest duhovnicesc testament prin care să facă cunoscut acelora care vor voi, după sfârșitul meu, să caute avere în chilia mea, să nu se mai
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
nu ne place, există două mari instituții care de-a lungul istorie, împreună, au schimbat configurația lumii de câte ori a fost nevoie. Acestea sunt căsătoria și preoțimea. Căsătoria, de pildă, fiind un contract civil, are efecte civile, fără care este cu neputința că socieatatea să dăinuiască. Se spune ca, atunci când Lucifer a încercat de mai multe ori să-l ispitească de Dumnezeu, Dumnezeu i-a întins cea mai mare cursa: a creat instituția căsătoriei, religioasă și civilă. Prin pactul încheiat între puterea
DESPRE CASATORIE SI PREOTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358302_a_359631]
-
-mi păstrez verticalitatea... Am învățat să mă fac respectată, Am învățat să fac și să spun doar ceea ce simt. Am învățat să trăiesc așa cum ar fi ultima mea zi de viață. Am învățat să lupt cu mine, depășindu-mi întotdeauna neputința, Am învățat să mă ridic de fiecare dată când am căzut secerată în genunchi, agățându-mă cu delicatețe de EL. Am învățat să nu-mi fie frică de moarte, Am învățat să nu-mi fie frică de nimeni și de
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
real însă afectivă, pătrunzătoare și scrutată: „E o vibrare de violete, / Trece și Ea; Aș vrea, / Dar nu pot s-o salut: / Oh, și cum a trecut, / Într-o vibrare de violete”, am putea spune excesiv de sentimentală și dureroasă în fața neputinței de a și-o îndeplini. Acel „oh” rostit cu atâta durere exprimă părerea de rău pentru că în omul din el sentimentele sunt mult superioare față de cele ale profanului. Respectul față de entitatea-femeie, exprimată și notată în creația sa cu literă mare
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
de veac înainte Eminescu își arătase în poezia sa, „Lacul”, angelizarea femeii căreia notarea, în stilul cursiv al scrierii electronice, „Ea” o făcea tocmai pentru a sugera confesiunea poetului, apropierea acesteia de zeița protectoare a iubirii desăvârșite, unicitatea ei și neputința bărbatului de a însuma în caracterul său sensibilitățile pe care femeia le nutrește încă de la naștere. Dacă la clasici modelul cuplului Adam și Eva imagina fericirea familială într-o corelație perfectă cu ritmurile lumii și ale universului, la Eminescu, romantic
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
delicatele fire de iarbă, căci iubirea este în a da...” Și mare e iubirea Ta, Doamne! O lumină diafană scaldă totul din jur, privirea-mi caută-n zadar orizontul dincolo de hotar; sărut cerul, pădurile verzi, pământului îi cer iertare, pentru neputință și pentru multele semne de întrebare. Căci ne-iubirea este în a se lua! Mă apropii de lespedea mormântului lui Ștefan, privesc vrejurile meandrice - funii ale cerului... Mă-nchin măreției lui, spun o rugăciune și-ntreb cerul: Unde ești Ștefane
LA PUTNA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358428_a_359757]
-
însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
primăvară?! Vremea-i rece și cernită, Eu, gătit în redingotă, Simt, sub pielea-ngălbenită, Un supliciu de... Golgotă. Plânge cerul cu ninsoare, Prevestind calvarul nostru; Știu că și pe el îl doare Că acuși e gata postu’. Zadarnic zbiară mieii, în neputința oii Și-atâta sânge curge spre desfătarea burții... Din frageda verdeață, sub curcubeul ploii, N-or apuca să pască, sărind în jurul curții... Ninge, iubito, Cu flori albe, de Florii, Și eu țin acum în palme, Lacrima multor Marii; Cui îi
NINGE, IUBITO, DE FLORII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358484_a_359813]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Fiule Preasfinte, astăzi mă închin, Adunând pe suflet versuri de pelin, Neputința noastră iarăși o privește, Te rugăm, Stăpâne, Tu ne mântuiește! Te-am zărit, Iisuse, în genunchi pe munte, Aveai soare-n suflet și-n ochi lacrimi multe, Te rugai fierbine pentru toți cei care Pe Crucea Golgotei voiau să te-
NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358473_a_359802]
-
să luăm boii de coarne, batem șaua să priceapă iapa și avem o filosofie de viață păguboasă, care ne vine din adîncurile imemorabile ale apariției noastre pe această planetă albastră, care ne face să ne consolăm pe noi înșine pentru neputință noastră, cu expresii de genul: “asta e, n-ai ce-i face!”, “lasă, că merge și așa!”, ‘capul plecat, sabia nu-l taie!” - și cică asta este înțelepciune! Cine ne-a cultivat nouă acest spirit împăciuitor a știut ce face
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
și au îndrăgit sărăcia; au băut săracii și s-au îmbogățit în nădejde; au băut cei bolnavi și s-au făcut sănătoși; au băut cei muncitori și simpli și s-au făcut înțelepți. Fără îndoială, lucrul pare astăzi aproape cu neputință. Dar viitorul este - cu siguranță - al acestei înțelegeri. Vremurile mari pe care le străbatem gem de toate făgăduințele și Pronia le are pe ale Sale, uimitoare și neașteptate: încă de pe acum sunt semne că duhul ne apropie de pragul sfintei
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
pot să iasă. Acești oameni sunt mai mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc de insuficiența obiectelor și metodelor de cercetare și de neputința minții noastre slăbite de păcat. ,, Problema vieții și a bogăției sale de semnificații spirituale n-a putut fi epuizată sau măcar parțial rezolvată nici de psihologia experimentală și nici de psihanaliza abisală sau a profunzimilor. Încercările de a raționaliza sau
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
Omul la început era chipul lui Dumnezeu, dar a ajuns chipul fiarelor după ce a căzut de la Dumnezeu. * * * Spunea iarăși: Trupul, fraților, deșteaptă poftele; tăria ascezei însă le stinge. Cunoaște prin experiență viața cea bună; nu te teme că e cu neputința. Nu te mânia dacă omul poate să ajungă înger. În fața ta stă o slavă egală cu a îngerilor; pe această o făgăduiește împărțitorul de daruri. * * * Spunea iarăși bătrânul: Nimic nu apropie pe monah atât de mult de Dumnezeu că frumoasa
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
Mame privesc jalea,plîng neputincioase. Soarele nu-i soare,raze pîrjolesc S-a întins prea mult puștiul grotesc, Bucăți din țarina s-au vîndut bizar Lacrimi,umilință,secetă,amar. Pînă cînd se strînge lanțul umilinței Pînă cînd se întinde timpul neputinței, Pînă cînd cu toții în genunchi vom sta Pînă cînd,o Doamne,mai putem rabdă? Români,Romania-gradina sfințită Vin alții,o lasă mereu neîngrijita, Neghina tot crește iar bobul de grîu Se scutura-n locul secatului rîu. Umiliți atîta,trupu’ istovit
PINA CIND... de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357637_a_358966]
-
că, avându-le și amintindu-le, vom ști de unde venim și încotro ne ducem. Între acestea, Ștefan cel Mare se întrevede a fi chipul tutelar, Prințul dimensiunii noastre enigmatice, Stăpânul statului vegetal. Urma lui este adâncită ca un tipar cu neputința de a se șterge, umbra lui stăpânește, în tulburatoare prezență tăcută, geografie și timp. O poveste - care, poate, că nici nu este poveste, ci un miracol ce se rostește șoptit, că și cum atunci s-ar fi arătat semnul României
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
-ți sune goarna, Ioane? ... Oari ci ne-o apucat pi noi să ne grăbim atâta? - Apoi dacă nu știi nici asta, Ruxandră dragă, eu plec chiar amu în armată ... Voluntar mă duc! ... Și flăcăul dă să plece, lăsând fata în neputința de-a înțelege dacă Ion glumește și-acum, sau îi chiar serios. Cu mâna la gură, a îngrijorare, Ruxandra îl oprește cu vocea ei dulce dar hotărâtă: - Gata, Ioane! Tu sfârșești cu șaga, eu sfârșesc cu tânguiala!...Stai serios să
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]