3,664 matches
-
adânc să se relaxeze. Era abia ora 9 într-o dimineață însorită de joi și se simțea deja de parcă nu dormise de patruzeci și opt de ore și trecuse printr-un război mondial. Epuizată și totuși fremătând de o ușoară nerăbdare, Leigh se ridică din pat și intră în baia plină de aburi. Reuși să-și pună pe ea o pereche de blugi albi și să împacheteze toate celelalte lucrurie înainte ca Russell să-și termine dușul, așa că îi transmise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
față, cu capul sus, surprinsă și tristă în același timp că Jesse nu vine după ea. Trei bărbați nu fac din tine o femeie fatală Pur și simplu Adriana nu-și aducea aminte când a așteptat ultima oară cu atâta nerăbdare să sune telefonul. La școală, înainte de pubertate, când, asemenea celelalte fete, se întreba dacă va fi invitată la dans? Poate. De câteva ori fusese destul de nerăbdătoare să afle de la cabinetul medical al campusului cum a ieșit testul de sarcină, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din articole? Evident că era așa, dar Adriana trebuia s-o audă spunând lucrul ăsta. Se gândea deja cui să spună mai întâi. Fetelor? Lui Toby? Mamei ei? A mai urmat o pauză, suficient de lungă să-i stârnească Adrianei nerăbdarea, după care Mackenzie spuse: — Ăă, de fapt, nu la asta s-a gândit. Nu la asta s-a gândit? Dar i-a plăcut! îi venea Adrianei să țipe. Chiar tu ai spus! Cum a fost oare posibil să înțeleg greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se ridică și o strecură În buzunarul pantalonilor săi de catifea. Ieși din cabină și se cățără pe capota motorului. Brațele și umerii Îi tremurau din pricina sentimentelor amestecate pe care avionul distrus le declanșa invariabil În mintea sa. Cuprins de nerăbdare, luă aermodelul planor și-l lansă În văzduh. Luat de vînt, aermodelul se ridică brusc și zbură peste perimetrul aerodromului. Alunecă de-a lungul unei vechi cazemate de beton și căzu În iarbă dincolo de aceasta. Impresionat de viteza aeromodelului, Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
piciorul lui. Dacă ar fi călătorit cu Studebaker-ul domnului Maxted, modelul ar fi fost diferit; piciorul bătrînului ar fi fost imprimat cu modelul companiei Goodyear... Încercînd să-și scoată gîndurile acestea din minte, Jim deschise radioul mașinii. Întotdeauna așteptă cu nerăbdare plimbările de seară prin centrul Shanghai-ului, acest oraș electrizant și fantomatic, mai incitant decît oricare altul din lume. CÎnd ajunseră pe Bubbling Well Road, Își apăsă obrazul de parbriz și se uită la trotuarul de-a lungul căruia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fiecare dimineață se cățăra pe acoperișul În pantă de deasupra ferestrei dormitorului și cerceta străzile rezidențiale din suburbiile vestice ale Shanghai-ului. Urmărea coloanele de tancuri japoneze intrînd În oraș dinspre sate și Încerca să-și repare haina, așteptînd cu nerăbdare Întîlnirea cu părinții lui, cînd aveau aceștia să se Întoarce cu Yang și În Packard-ul lor, cu Yang la volan. Nenumărate avioane Îi zburau pe deasupra capului și Jim Își petrecea ore În șir identificîndu-le mărcile. Sub el, pajiștea stătea nemișcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lui Basie spre camion. Fără să arunce vreo privire spre Jim, stewardul trecu printre paznici, punîndu-și brațele În jurul umerilor celor doi băieți. Sergentul Uchida Își apăsă degetele pe fruntea murdară a lui Jim. Cu permanentele lui reverențe și zîmbete, cu nerăbdarea lui de a face servicii, Jim reprezentase o pacoste pentru sergent care, În mod clar, era bucuros să scape de el. Apoi se uită la grupul de nou-veniți, care priveau neliniștiți spre soba rece și spre urmele de orez fiert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de ori de fiecare locatar din Blocul E. Straturi de bandă adezivă unsuroasă, pătate cu sînge uscat și puroi, țineau coperta de cotorul ros. — Jim, mai citești Digest? Cel din august ’41 are cîteva chestii interesante... Basie savura din plin nerăbdarea care punea stăpînire pe Jim. Această ispitire complicată făcea parte din ritual. Jim aștepta răbdător, dîndu-și bine seama că Basie Îl exploata, punîndu-l să muncească În fiecare zi, În schimbul revistelor vechi. Acești marinari comerciali plictisiți Își dădeau seama că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
centură În fiecare an era femeie. Jane Anderson era o femeie În jur de patruzeci de ani, vorbăreață, cu o mină maternă și păr dezordonat și cu o lipsă de pricepere vestimentară liniștitoare. Ruby nu putea zice că aștepta cu nerăbdare Întâlnirile lor, dar Întotdeauna se simțea destul de bine cu dna doctor Jane. Astăzi, totuși, ea era bolnavă și dl „Butoiaș“ Îi ținea locul. —Menstră regulată? Era mai degrabă un ordin și nu o Întrebare. Da. —Urinare? — Normală. —Scaun regulat? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ghicească. — Stai o clipă, Înainte să fac asta, trebuie neapărat să vorbesc cu tine și cu mama. Mă scoate din pepeni. Care-i marele secret pe care-l are față de mine? După zâmbetul lui larg, Ruby ghici că murea de nerăbdare să-i zică. —Bunica Esther nu v-a lăsat nici o avere prin testament, nu? Mi-ar plăcea mie, chicoti el. Deci, despre ce-i vorba? — Cred c-ar trebui s-o așteptăm și pe mama ta. E sus În studio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lăsa să treacă de la sine. Ronnie stinse lumina foarte puternică din studio și cele două femei se Îndreptară spre scări. —Hai, mamă, spuse Ruby, ia zi care-i marele secret! Tata nu vrea să-mi spună nimic și ard de nerăbdare să știu ce e. Chiar atunci sună la ușă. Ronnie păru surprinsă: —Oare cine-o fi? spuse ea În vreme ce Phil deschidea ușa din față. Ronnie se aplecă pe balustradă ca să vadă cine era. —E mătușă-ta, Sylvia. N-o chemasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
E genial. De fapt, data trecută când am fost la el, aproape că mi-a oferit o țigara după. Îi făcu cu ochiul lui Ronnie. Ar trebui să-l Încerci și tu. Ruby se fâțâia deja pe scaun. Ardea de nerăbdare să schimbe subiectul de la chiropractori și chiloți tanga, Înapoi la ceea ce voiau ai ei să-i zică. Haideți oameni buni! Când aveți de gând să ne ziceți și nouă marele secret. —Secret? spuse mătușa Sylvia. Ce secret? Nu știu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ochi. Mai că te-aș mânca, micuțule, da, da! continuă Chanel. Vai, ce-mi plac la vârsta asta. Sunt așa de perfecți. E un pic mai mic decât restul, totuși. S-a născut cu opt săptămâni mai devreme. Ardea de nerăbdare, nu? spuse Chanel. Cârnăciorule. Pun pariu pe ce vrei tu că i-ai tras mamei tale o spaimă de zile mari venind pe lume așa devreme. Ruby se duse să-i aducă căruciorul triplu lui Hannah de la depozit. Când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dorului, dorul de voi, desigur, dar mai ales de mine însumi, de absența mea. Știu, Angela, prea mulți ani sărutările, îmbrățișările mele au fost stângace, forțate. De câte ori te-am strâns în brațe, am simțit în corpul tău un freamăt de nerăbdare, dacă nu de neplăcere chiar. Nu erai obișnuită, asta era tot. Îți era de ajuns să știi că existam, să mă privești în depărtare, călătorul din spatele ferestrei unui tren, cu chipul estompat de geam. Ești o fată sensibilă și solară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
natura din istorie, despre hazardul din libertate. Și nu mă impacientez dacă pasiența întârzie să se deschidă și nici nu trișez. Și asta mă învață să aștept să se rezolve pasiența istorică a Spaniei mele, să nu-i aștept cu nerăbdare deschiderea, să tai cărțile și să am răbdare în această pasiență de alt fel, joc solitar și de paciență. Zilele vin și trec așa cum vin și se duc valurile mării; oamenii vin și se duc - uneori se duc și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cheltuielile legale, unor asociații de caritate evreiești. Îi păsa doar de amintirea Annei Frank și a altor șase milioane. Tot ce voia era ca vocea ei adevărată să fie auzită. Era sigur că și eu voiam același lucru. Aștepta cu nerăbdare să mă întâlnească, îmi dorea multă sănătate și se semnase, cu multă sinceritate, Meyer Levin. Era și un post-scriptum. Mă întreba dacă am familie, poate o fiică, și voia să știe dacă este destul de mare pentru a apărea la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mizeria asta? Fima se justifică neconvingător că făcuse curățenie generală, dar nu mai apucase să ajungă la frigider. Când se Întorcea Uri? Nina scoase din fundul sacoșei câteva ambalaje de plastic: —Vineri noapte târziu. Adică mâine. Bănuiesc că muriți de nerăbdare amândoi. Puteți face luna de miere sâmbătă seara. Uite, ți-am adus cartea despre Leibowitz. Ai fugit și ai lăsat-o pe covor. Ce-o să se aleagă de tine, Fima? Uită-te la tine cum arăți. Era adevărat că după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să dispară pe neașteptate. Șula Îi puse În mână o ceașcă de ceai cu miere și lămâie. Teddy Îl așeză cu delicatețe pe colțul canapelei tapițate cu brocart, pe care erau Împrăștiate niște pernițe brodate. Toți păreau să aștepte cu nerăbdare ca el să spună ceva. Fima li se adresă: —Sunteți minunați cu toții. Îmi pare rău că vă stric așa seara de vineri. Fotoliul tatălui său stătea chiar În fața lui: adânc, lat, Îmbrăcat În piele roșie și cu un suport pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vadă. Nu era nimic nepotrivit în felul în care s-au pupat la despărțire, dar asta nu însemna nimic. Șoferul meu de taxi ieși câteva minute mai târziu, cu un aer satisfăcut. —Ei bine? spusei eu neîncercând să-mi ascund nerăbdarea. La urma urmelor, plăteam la minut. Nu am reușit să aud prea multe, vorbeau încet. Atunci zi-mi cum s-au comportat. Ea l-a mângâiat pe cap? Se uită la mine ca și cum aș fi fost nebună. Păi, sunt nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mine seara și dimineața. Îmi plăcea să mănânc seara semipreparate cu cuțitul și furculița, la masă, în loc de chipsuri Cheerios, cu degetele, în fața televizorului uitându-mă la EastEnders. Îmi plăcea să-mi sug burta când treceam prin cameră. Așteptam chiar cu nerăbdare să văd șosete întinse la uscat pe calorifer ca să pot învăța să fiu cicălitoare. — Îmi pare rău, am zis pe un ton trist. Probabil am părut gata să izbucnesc în lacrimi pentru că ea s-a mai îmblânzit - nu că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am intrat în parcarea hotelului, m-am trezit brusc. — Sunt o companie așa de plictisitoare? mă tachină Ed. Ai dormit tot drumul. Îmi pare rău, dar mă simt de-o mie de ori mai bine. —Mă bucur. Hai. Mor de nerăbdare să-ți arăt camera. La recepție era o femeie masivă îmbracată într-un costum înspăimântător, dar când l-a văzut pe Ed expresia fioroasă s-a transformat într-un zâmbet încrețit. —D-le McLaren! Bună ziua, d-nă Turner. Arătați splendid! D-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
-mă, în sfârșit, ajuns în fața gangului de piatră. Îl traversez în goană, suind câte două, scările de lemn. Sprinteneala trupului mă bucură. Numai mânerul de alamă îmi pare rece, sau mâna ce-l cuprinde și-l apasă e înfierbântată de nerăbdarea revederii. Gloria nu-i acasă. Trec prin coridor în dormitorul nostru. Sertarele scrinului și ușile dulapului sunt deschise. Patul, nefăcut. Săpunul pe jos, lângă un ceainic și un lighean cu apă întrebuințată. O singurătate de cavou. Pe masa mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Întrebare sau dacă nu voia să răspundă. — Ți-am povestit vreodată cum a fost cu el când m-am Înrolat? zise el În cele din urmă. Da, spuse George, dând din cap. Dar Burgess Îi mai povesti o dată. Murea de nerăbdare să se Înroleze Încă de când se declanșase războiul, dar mai zăbovise pentru că știa cât de dependent de el era bătrânul filfizon, mai ales acum, că sănătatea Îi era atât de șubredă, și nu voia să pară nerecunoscător față de cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vremea respectivă, el și Jukovski deveniseră chiar foarte apropiați, făcând lungi plimbări Împreună, petrecând Împreună ceasuri cu discuții despre literatură și artă În apartamentul tânărului rus, Înțesat cu obiecte prețioase și curiozități colecționate prin călătoriile lui cosmopolitane. Henry aștepta cu nerăbdare revederea de la Posilippo, la marginea orașului Napoli, unde Jukovski ocupa o vilă. Se stabilise aici ca să fie aproape de Wagner, care petrecea un an la Villa Ungri Împreună cu soția, Înconjurat de un anturaj de admiratori și pierde-vară ruși și germani, cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ficțiunea. Cu toate acestea, când se Întoarse În Italia, În ianuarie, se stabili la Veneția și nu la Roma, unde, după călătorii În crucișul și-n curmezișul Europei, Își făcuse cartierul general Constance și unde știa că ea așteaptă cu nerăbdare reîntâlnirea. Se ținu departe mai multe luni, În parte pentru a nu se lăsa distras de la lucrul la Portretul unei doamne și În parte pentru a o pedepsi puțin pentru tupeul de a fi scris Un experiment florentin. Dar, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]