5,412 matches
-
un echilibru între părți, stabilind o relație pe diagonale: cea trasată de direcția săgeții care vine dinspre figura tutelară a lui Crist către cea a Beatricei, prin Dante, și cealaltă diagonală, care împarte simetric tabloul după regimul diurn și cel nocturn. La intersecția acestor diagonale, jalonate de repere emblematice reflectând tensiunea creatoare și punctul de articulație al creației, se află Dante ca mesager divin. În tabloul din 1863, echilibrul și rolul asumat de Dante (Gabriel Rossetti) a dispărut, există două figuri-siluete
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alinare umanității, ci constituie mai degrabă un semn al damnării ei: "Preoteasa filozofică a lui Klimt trădează prin ochii săi de o strălucire nepământeană o atitudine diferită: o înțelepciune în același timp sălbatică și glacială, afirmând lumea Voinței"98. Regimul nocturn sugerează deopotrivă lumea către care deschide studiul lui Freud, Interpretarea viselor, o lume fantasmatică în care revin configurate cețos expresii ale angoasei existențiale. Singurele personaje cărora le putem vedea fața par cufundate în somn, un somn care ia un aspect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și 12 mai 1901 și prezintă o continuitate de viziune cu Filozofia, ca și cum Klimt ar fi vrut să aprofundeze tema unei omeniri aflată în pragul colapsului. Același lanț uman, de data aceasta chiar mai dens, plutește în spațiu, nu unul nocturn, ci unul, mai degrabă, crepuscular. Umanitatea este supusă nu doar exacțiunii maladiilor, cât singurului flagel care nu are un remediu, moartea, figură centrală a tabloului, simbolizată printr-un schelet al cărui craniu se află lângă chipul emaciat al unei femei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
liantul simbolist al unui larg spectru al unor états d'âme difuze care se reflectă la Petrașcu în pierderea conturilor și încețoșarea imaginilor. În schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a himerelor paciuriene relevă un portativ destul de larg al reprezentării, dominat însă de o serie de constante care dau corerență viziunii artistice și se pot configura într-o estetică. Himera nopții (1928) are un aspect de bufniță, animal de pradă nocturn. Se poate observa relativitatea denominației pentru Paciurea, care nu intenționează să respecte strict corporalitatea monstrului mitologic. Himera paciuriană poate foarte bine să se confunde cu sfinxul datorită corpului ei felin, alteori predomină elementul ofidian sau, ca în acest caz, elementul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu intenționează să respecte strict corporalitatea monstrului mitologic. Himera paciuriană poate foarte bine să se confunde cu sfinxul datorită corpului ei felin, alteori predomină elementul ofidian sau, ca în acest caz, elementul aviar devine preponderent. În ciuda naturii de prădător nocturn a bufniței, conotația malefică pare să lipsească. De asemenea, lipsește acea litigioasă ambiguitate sexuală a sfincșilor și himerelor decadente, care abundă în pictura de sensibilitate simbolistă de la Gustave Moreau la Franz von Stück, de la Alexandre Séon la Jacek Malczewski. Sculptorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nesimțitoare și oarbă, care din când în când se varsă pe pânză"418. O imprecație similară, într-un alt context însă, i se adusese și lui Whistler de către John Ruskin cu prilejul expunerii la Grosvenor Gallery, în 1877 a tabloului (Nocturnă în negru și auriu: racheta căzătoare (1874). Într-una din scrisorile grupate sub numele de Fors Clavigera, criticul numea tabloul "o oală cu vopsea aruncată în fața publicului (a pot of paint in the public's face)", fapt care conducea la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantină cenaclului macedonskian. Luxul, ca și materialele fine, imitațiile de pietre prețioase, aromele, sugerează o condiție princiară, Excelsior-ul macedonskian, pe care Poetul îl recomandă de pe tronul său. Poezia reprezintă o încununare aristocratică a unor calități de ordin estetic. Regimul nocturn al desfășurării de incantatoriu medieval al cenacului are și o notă liturgică, poetul oficiază un ritual estetic, se disociază de spațiul profan pentru a fi introdus într-o dimensiune sacră, cea a poeziei. Întreaga recuzită, precum și ceremonialul estetic vizează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
absolută, cu poezia, care recomandă asemeni misterului revelat o stare extatică. "Un tron special, "jilțul Maestrului", ideat și pictat de fiul Alexis, cu trei trepte simbolice ale gloriei, așteaptă pe Poet. Pe masă ard lumânări și un consiliu de coroană nocturn, aproape permanent, al Poeziei, funcționează. Malițioșii numesc salonul " Sala macabră" și pe ciraci "macabronzi". Macedonski citește versuri cu voce sepulcrală, învăluitoare și împarte laude ditirambice și inele cu pietre false" 574. O serie de pictori precum Fernand Khnopff sau Franz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a complexității istorice“ - observă Gould. Dacă, de exemplu, apariția primelor mamifere a fost accidentală, cu atât mai imprevizibil a fost succesul extraordinar al acestor specii de animale. Se știe că primele mamifere erau animale mici, constrânse să ducă o viață nocturnă datorită prezenței în aceleași regiuni a marilor reptile. Date fiind nevoile de orientare în viața nocturnă, putem înțelege înlocuirea vederii cu auzul și mirosul drept principale mijloace de explorare a ambianței. Această evoluție a avut drept consecință creșterea formațiilor neuronale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai imprevizibil a fost succesul extraordinar al acestor specii de animale. Se știe că primele mamifere erau animale mici, constrânse să ducă o viață nocturnă datorită prezenței în aceleași regiuni a marilor reptile. Date fiind nevoile de orientare în viața nocturnă, putem înțelege înlocuirea vederii cu auzul și mirosul drept principale mijloace de explorare a ambianței. Această evoluție a avut drept consecință creșterea formațiilor neuronale care serveau funcțiile auditive și a favorizat dezvoltarea unui nou mod de a trata informația, cu ajutorul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
din perioada de renaștere a anilor patruzeci"22 Mai mult decât atât, mai mult decât o extensie a ședințelor junimiste, prelec-țiuniile s-au dovedit a fi, în anii lor de glorie, o contrapunere în spirit a ceea ce se întâmpla la nocturnele întruniri. Așa cum se va vedea mai jos, ritualul prelecțiunilor era de o cu totul altă factură, iar sobrietatea, rigoarea, științificitatea erau cuvinte de ordine în "fișa postului" de prelector. 6. Prelecțiunea ca ritual Deși, cel mai adesea, discuțiile despre ritualul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
disjunctă pare nutrită de fantezia unor la fel de misterioși pictori și prozatori ca Ruysdael, Mignard, von Dych, Cavalerul Lely, Barbey d'Aurevilly repere ale unui exotism exterior nutrit de experiențe limită; Craii de Curte-veche reconstituie un exotism interior aflat sub semnul nocturnului și al vieților duble, deturnînd receptarea tragicului prin semnul carnavalesc al cunoscutei anecdote care constituie primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor atît de enigmatice al căror nume stă sub semnul aceleași litere: Pașadia, Pantazi, Pirgu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de a fi însoțit. Fără îngerul blond, existența paradisiacă ar fi dezolantă.” „Fără ea, ar fi raiul pustiu.” Erosul se împlinește în Sărmanul Dionis numai în planul oniric. Femeia este cea care „declanșează deopotrivă visul treaz și colorează, senzual, visul nocturn, fiind deopotrivă, provocatoare de beatitudine aeriană, în care sensibilitatea vibrează cu o intensitate ce trece de la registrul elementarității la acela cosmic sau la anxietăți și prăbușiri până în pragul nebuniei”. Numele personajului, ca peste tot în opera eminesciană, este simbolic și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care creșterea impresionantă a consumului de televiziune a produs omogenitatea socială în acest domeniu. Laitmotivul discuțiilor cotidiene este reprezentat de aceleași știri și evenimente vizionate pe canale de televiziune diferite; îmbrățișarea fără discernământ a opiniilor vehiculate în talk show-urile nocturne, refugiul reprezentat de lumea telenovelelor care au inundat programele posturilor de televiziune sunt doar câteva din trăsăturile comune ale consumatorului român de televiziune. Capitolul 8 ANALIZA MESAJELOR COMUNICĂRII Analiza de conținut tehnică de cercetare sistematică a mesajelor comunicării Tehnica analizei
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sale înclinații muzicale. Nuvelele fantastice În vreme de război, Calul Dracului − pentru a aminti doar două dintre cele mai importante ca referință în acest caz − fac dovada muzicalității sale prin felul în care este evocată natura. Delicate notații ale cadrului nocturn sau ale unui peisaj scuturat de viscol, descrieri laborioase de senzații organice sau percepții vizuale se cristalizează în pagini memorabile în care natura devine ecoul insidios al unor stări sufletești alienate. În afara de faptul că aflăm din Fapta omenească Slavici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
criteriilor eficienței și raționalului. În mecanismele organizării colective, singura funcție îngăduită imaginarului este una strict formală, trecută fără pierderi în contul unor ritualuri care au supraviețuit, dar sînt pe cale să dispară în mod inevitabil. Breșa între lumea diurnă și lumea nocturnă, între sacru și profan, între miraculos și cotidian, între oniric și real a continuat totuși să se adîncească. "Peste tot e zăpadă, anticipa Nietzsche, aici viața tace. Aici nimic nu răsare, nu crește..." Există însă forțe ce nu pot fi
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ai vărsa vederea în ochii unui orb, paideia nu constă în acumularea cunoștințelor... Educația ține mai puțin de posesia cunoștințelor sau a metodelor de dobândirea acestora, cât mai ales de "convertirea sufletului (periagoge) care trece de la un fel de zi nocturnă la ziua autentică"...". (Mattéi, 2005, p. 179) Dar istoria educației demonstrează tocmai această deplasare semnificativă către "posesia cunoștințelor și a metodelor de dobândire a acestora". Punctul culminant în acest sens îl constituie ceea ce s-a numit pedagogia prin obiective: "Introducerea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fi mulsă. După ce mulsoarea era gata, să nu credeți că se termina totul. Deși fetele veneau de la prașilă sau de la fân, oboseala de la munca de peste zi trecea și Începea pe Înserate hârjoana. Laptele era pus la adăpost și Începeau incursiunile nocturne ale flăcăiandrilor (prașcăii), care se rătăceau la câte o colibă unde fata Își avea așternutul pe prici. Idilele erau o realitate trăită și aici, acum când, după o zi de muncă, noaptea era atât de scurtă. Mă Întreb ce-ar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceste cazuri jocul era tot noaptea dinspre duminică. Acum nopțile erau mai scurte și jocul trebuia să Înceapă mai devreme. Și de această dată era prilej de Înfiripare a idilelor. După posturile lungi, acum, În vremea câșlegilor, idilele și vizitele nocturne la fete acasă se Îndeseau. Diseară o-i merge la tine, Todosâie, mi-i primi? Cum să nu? era răspunsul de acceptare. Începea o promisiune ... sau poate chiar mai mult. Flăcăul era primit În odaia cea curată unde Întârzia până
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este tată și creator se întreabă Jean Paul de ce nu poate fi și propriul său înger exterminator?31. Nu este o întâmplare că într-un alt text, considerat de mulți, datorită ironiei sale caustice și radicale, apogeul nihilismului romantic, Privegherile nocturne ale lui Bonaventura (Nachtwachen des Bonaventura, 1804), autorul anonim reia, în episodul evreului rătăcitor, același motiv nihilist al lui Jean Paul, fără să-l mai atenueze în regatul visului, după cum face acesta din urmă. Întreaga scriere este o înfruntare cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
se îmbine cu atenția pentru negativitatea care caracterizează epoca modernă, și în general istoria metafizicii și istoria ființei înseși. Iată că atunci, dar numai atunci, nihilismul va deveni una dintre categoriile privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității germane, despre care s-a vorbit mai sus, semnalează întrepătrunderea acestor două motive. În acest context, straniu, dar semnificativ, Heidegger amintește sentența nietzscheană despre moartea lui
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
triumfă"), 1301-1302 ("O, câte fapte și câte bătălii / S-au stins în întuneric, lipsite de glorie"), etc. * Mărcile genului poetic sunt foarte bine subliniate de către A. Boissinot: "De asemenea, modelul poetic are un rol atât în punerea în scenă (cadrul nocturn al bătăliei, faptul că eroul renaște odată cu apariția zorilor), cât și, în nenumăratele figuri ale semnificatului (metafore, v. 1291, metonimii v. 1274, oximoroni, v. 1273) sau ale semnificantului (efectul ritmului, contrastele, repetițiile, v. 1281, 1289 și 1290, 1318, aliterațiile, precum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al fraților minori, acum mult mai numeroși decât micul grup de la început, dar încă legați de o reședință nocturnă în afara localității și de o activitate de predicare în orașe în timpul zilei, fără convente și biserici proprii. Tot din această scrisoare se poate observa că frații erau cunoscuți ca grup, căci Iacob nici măcar nu pomenește numele fondatorului, pe care, probabil
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7). [În ultimii ani ai vieții], fericitul Francisc, epuizat și slăbit din cauza incredibilelor acte de pocăință trupești, a vegherilor nocturne, rugăciunilor și posturilor, nemaiputând să meargă pe jos, îndeosebi după ce a primit stigmatele Mântuitorului, călătorea pe spatele unui măgăruș. Într-o seară târziu, aproape că se înnoptase, Francisc, întovărășit de un alt frate, călare pe măgăruș, cu umerii și spatele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]