4,483 matches
-
Prezența văii largi a Dunării, explică și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5-4 m/s pentru cele din vest și între 3,5-5,3 m/s pentru cele din est și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5-4 m/s pentru cele din vest și între 3,5-5,3 m/s pentru cele din est și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are o frecvență și o intensitate
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
este o construcție geto-dacă, amenajată pe un promontoriu al terasei ștăngi și foarte înalte (circa 60 m diferență față de nivelul luncii) a Oltului. Incinta cetății este de forma ovala, iar sântul a fost săpat pe lațurile de nord și nord-est. Conform cercetătorului Constantin Preda, cetatea datează de la sfârșitul secolului III a. Chr. În urmă săpăturilor arheologice au fost descoperite materiale ceramice, o brățară de bronz cu globule, ceramică elenistica de import, câteva fragmente de amfore elenistice, dintre care șase purtând
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
Acordul privind cooperarea pentru combaterea poluării Mării Nordului cu petrol, adoptat la Bonn în 9 iunie 1969, încetează să se aplice. Articolul 20 (1) Părțile contractante pot invita cu unanimitate de voturi orice alt stat de coastă din regiunea Atlanticului de Nord-Est să adere la prezentul acord. (2) Într-un astfel de caz, art. 2 din prezentul acord și anexa la prezentul acord se modifică în consecință. Modificările se adoptă în unanimitate la una din reuniunile părților contractante și produc efecte în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86022_a_86809]
-
Ștorobăneasa este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Beiu și Ștorobăneasa (reședința). Se află la confluența râurilor Vedea și Teleorman, la circa 18 km sud-est de reședința județului, Alexandria, și la circa nord-est de orașul Zimnicea. Se învecinează la Vest cu Brânceni și Smârdioasa, la Nord cu comuna Mârzănești, la Sud cu Cervenia și la Est cu județul Giurgiu. Clima are un caracter continental cu veri călduroase, precipitații moderate, în special sub formă
Comuna Ștorobăneasa, Teleorman () [Corola-website/Science/301840_a_303169]
-
satul de reședință cu același nume. PREZENTARE Traian este una din comunele sudice ale județului Teleorman așezată în Lunca Dunării și în partea sudică a Câmpiei Române, în câmpia Boianului. Localitatea se mărginește în nord cu comună Crângu iar la nord-est și est cu comună Seaca. La sud este mărginita de fluviul Dunărea care formează hotarul țării cu Bulgaria, iar la vest cu comună Ciuperceni și nord vest cu municipiul Turnu Măgurele. Comună Traian este atestata din anul 1879, când, pe
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
Maghiara si o treime locuitori de etnie Romana. Localitatea este amplasată la extremitatea nordică a județului Sălaj, la limita cu județul Maramureș. Între localitățile, Cehu Silvaniei la sud, Motiș la sud-vest, Oarța de Jos la nord-vest, și Someș-Uileac la nord, nord-est. Din arealul așezarii, provin câteva dovezi istorice, din epoca veche a bronzului. Într-o prestigioasă lucrare, elaborată de arheologii, Sabin Adrian Luca și Nicolae Gudea, intitulată Repertoriul arheologic al județului Sălaj, este specificat faptul că, pe locul denumit de localnici
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
Jijila este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România. Se află în partea de nord-est a județului, în zona de contact a munților Macin (Depresiunea Jijila), cu Lunca Dunării, pe malul sudic al lacului Crapina. Localitatea se învecinează la nord cu satele Garvăn și Văcăreni, Tulcea, la nord-est cu localitatea Luncavița, Tulcea, la sud cu
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
Dobrogea, România. Se află în partea de nord-est a județului, în zona de contact a munților Macin (Depresiunea Jijila), cu Lunca Dunării, pe malul sudic al lacului Crapina. Localitatea se învecinează la nord cu satele Garvăn și Văcăreni, Tulcea, la nord-est cu localitatea Luncavița, Tulcea, la sud cu orașul Macin iar la sud - est cu localitatea Greci. Actuala grupare a locuințelor din cadrul localității Jijila urmărește Drumul Național 22, cu un numar de gospodării mult mai mare pe partea stângă a acestuia
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
Homocea este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Costișa, Homocea (reședința) și Lespezi. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu șoseaua
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
lipsei banilor etc. Prima școală s-a înființat în anul 1898(în local închiriat) și avea 34 de elevi din care numai 18 din Brăhășoaia iar restul din sate mai apropiate sau îndepărtate, de ex. 3 din Ciofeni (8 km. nord-est), 1 din Dobroslovești (10 km.nord-est). Primul învățător a fost Ion Socoleanu. În 1920 școala funcționa, deja, în local propriu dar, datorită numeroasei populații școlare, s-a pus problema ridicării unui alt edificiu care s-a finalizat în 1930. Cu
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
a înființat în anul 1898(în local închiriat) și avea 34 de elevi din care numai 18 din Brăhășoaia iar restul din sate mai apropiate sau îndepărtate, de ex. 3 din Ciofeni (8 km. nord-est), 1 din Dobroslovești (10 km.nord-est). Primul învățător a fost Ion Socoleanu. În 1920 școala funcționa, deja, în local propriu dar, datorită numeroasei populații școlare, s-a pus problema ridicării unui alt edificiu care s-a finalizat în 1930. Cu ocazia înălțării acestei școli arhivele consemnează
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
parte din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui și este așezat la 1 km nord de reședința comunei, 13 km nord de municipiul Vaslui și la est de râul Bârlad. Până în anul 1865 satul era așezat la 1,5 km nord-est de actuala locație pe un trup de moșie numit "Dumbrava" ce ținea de moșia Ciofeni-Cănțălărești pe atunci în proprietatea lui Costachi Mille. Chiar de atunci s-a pus mare preț pe sistematizarea noilor sate așa că trasarea vetrei așezării a fost
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
participarea primarului comunei Bârzești, Alecu I. Frimu, unchiul socialistului I.C. Frimu. Prin urmare, cele două ulițe ale satului sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În nordul satului curge pârâul "Hanului" care-și are izvoarele la aproximativ 2 km nord-est. Prima atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai înalte forme de relief constituindu-le platourile structurale (dealurile Rușilor (362m), Dobrina
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
prezenta astfel: Chiar dacă în anul 1967 au intrat în vigoare măsurile legislative privind creșterea natalității, populația a început să scadă mai ales din cauza migrației către centrele urbane: Cele mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând culturii "Cucuteni" (cca.
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând culturii "Cucuteni" (cca. 5500 î.e.n.). Prima atestare documentară a comunei datează din data de 22 august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, "pâmantul de la gura Elanului". Un alt
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Movilița este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre nord de Păunești și Pufești (unde se termină în DN2). La Movilița
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
Movilița este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre nord de Păunești și Pufești (unde se termină în DN2). La Movilița, din acest drum se
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
Ploscuțeni () este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Argea și Ploscuțeni (reședința). Comuna Ploscuțeni este situată în nord-estul județului Vrancea, la limita cu județul Galați, pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Homocea (unde se intersectează cu DN11A) apoi mai departe în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
în luna august 1968 (86.4 l/mp). Vântul are cea mai mare medie la începutul primăverii (3.9 m/s) iar cea mai mica la sfârșitul verii (2.6 m/s). Dominante sunt cele din nord , apoi cele din nord-est și sud. Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. În perioadele calde ale anului grindină este destul de frecvență . În iulie 2000 grindină a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la suta din suprafațele cultivate și a
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
centrul satului Străoane, în incinta cimitirului. În rest, în comună mai există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din Tulnici, în apropierea limitei sudice a frontului de convergență carpatică și al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaților Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focșani. El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mișcări crustale semnificative, recente, cu ridicări () și coborâri de blocuri () și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Călinești (), cunoscută și cu numele de Călinești-Cuparencu, este un sat în comuna Șerbăuți din județul Suceava, Bucovina, România. Această localitate se află la o distanță de aproximativ 24 km nord-est de municipiul Suceava și aparține de comuna Șerbăuți, reînființată ca unitate administrativ-teritorială în anul 2003. Este cunoscută prin faptul că aici au locuit bunicii poetului național Mihai Eminescu. Tatăl poetului, George Eminovici, a plecat mai întâi la moșia boierului Balș
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
formată din satele Drăgoiești, Lucăcești și Măzănăești (reședința). Teritoriul comunei Drăgoiești este situat în partea centrală a județului Suceava , într-o zonă de podiș și dealuri subcarpatice (podișul Sucevei). În nord, comuna se învecinează cu teritoriul comunei Ciprian Porumbescu; în nord-est, comuna se învecinează cu teritoriul comunei Moara; în sud-est, comuna Drăgoiești se învecinează cu comunele Horodniceni și Cornu Luncii. În partea de vest comuna se învecinează cu teritoriul comunei Berchișești. Satul Drăgoiești este încărcat de istorie. Zona geografică a oferit
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]