9,387 matches
-
devotat traducător maghiar al lui Ioan Slavici, marea majoritate a nuvelelor și povestirilor scriitorului circulând în această limbă în versiunile lui. Traduceri: Ioan Slavici, A kincs [Comoara], București-Budapesta, 1954, A Jószerencse malma és egyéb elbeszélések [Moara cu noroc și alte nuvele], București, 1959, Az erdei lány [Pădureanca], București, 1973; Francisc Munteanu, A feleség [Nevasta], București, 1955; Mihail Sadoveanu, A Nyestfiak [Frații Jderi], București, 1956; A balta - Baltagul, ed. bilingvă, București-Budapesta, 1960, A parasztkapitány [Neamul Șoimăreștilor], București, 1969; Inasévek [Anii de ucenicie
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
rural, a căror evocare este, în general, lipsită de exaltări și deformări idilice. Scrierile dedicate satului bănățean dezvoltă conflicte politice (Românii din Potlogi), naționale (Părintele Vichentie) sau între generații (Casa cu obloane verzi) și sunt străbătute de un evident moralism. Nuvelele istorice (Rada, La Podul Înalt, Pace, Moartea hotnogului ș.a.) și îndeosebi romanele cu această tematică, Din vremuri de mărire (1910), Fata vornicului Oană (1929; Premiul Societății Scriitorilor), evocă exclusiv Moldova sub Ștefan cel Mare, predilecție profund semnificativă pentru un scriitor
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Ecranul animat”, devenit, din 1929, „Culisele ecranului”, se ocupă de premierele cinematografice. „Pagini uitate din scriitorii vechi” încearcă repunerea în circulație a unor texte semnate de N. Xenopol, Petre Ispirescu și V. Alecsandri. Dar rubricile literare cu adevărat importante sunt „Nuvele de acțiune” și „Pagini din marea literatură contemporană”, în care sunt convocate, în traduceri de obicei nesemnate, aproape toate literaturile mari ale lumii, cel mai bine reprezentat fiind perimetrul anglo-saxon. Astfel, sunt traduse texte din Arthur Conan Doyle, H.G. Wells
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
de pesimismul lui G., legat poate de influențe naturaliste prin intermediul lui Maupassant, din care și traduce. Câteva narațiuni, de un realism crud, Punga, Înecatul, Nucul lui Odobac, Ochiul lui Turculeț, au drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Punga, Înecatul, Nucul lui Odobac, Ochiul lui Turculeț, au drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă, București, 1919; Gâza. Icoane cu tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri alese, I-II, îngr. și introd. Teodor Vârgolici, București, 1963; Nuvele, schițe, însemnări, îngr
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri alese, I-II, îngr. și introd. Teodor Vârgolici, București, 1963; Nuvele, schițe, însemnări, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1974; Nucul lui Odobac, postfață Constantin Cubleșan, București, 1982; Când stăpânul nu-i acasă, Craiova, 1992; Meșterul de oglinzi, Iași, 1994; Înecatul. Darul lui Dumnezeu, București, f.a.; Suflet de femeie. Întâmplarea. Conu
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
gazetei s-a format cu timpul un cerc de colaboratori, care cuprindea prozatori, poeți, culegători de folclor. Versuri publică Vasile Bumbac, C. Morariu, C. Berariu (acesta semnând și C. Verdi), I. Popovici, Elena Niculiță-Voronca, T. Robeanu, I.G. Sbiera ș.a. Cu nuvele, însemnări de călătorie, memorii colaborează I.V. Pașcan, Elena Sevastos, Elena Niculiță-Voronca, Mihai Teliman, Dimitrie Dan, I. Popovici și C. Stamati-Ciurea. Literatura de aici are, judecată în ansamblu, o valoare modestă, condiționată și de cercul limitat, provincial, al preocupărilor. Dintre aceste
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
Niculiță-Voronca, Mihai Teliman, Dimitrie Dan, I. Popovici și C. Stamati-Ciurea. Literatura de aici are, judecată în ansamblu, o valoare modestă, condiționată și de cercul limitat, provincial, al preocupărilor. Dintre aceste nume trebuie desprins cel al lui C. Stamati-Ciurea, ale cărui nuvele sunt scrise într-un stil viguros și expresiv. Preoții Dimitrie Dan și S.Fl. Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul Moldovei, dar literatură populară și articole de folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește Introducția lui M. Kogălniceanu la „Dacia literară” din 1840 (1/1921), Tr. I. Tănăsescu scrie
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
literară apărută la Viena, bilunar, între octombrie 1882 și aprilie 1884. Mai mult un magazin cultural cu anecdote, știri culturale și jocuri distractive decât o revistă literară propriu-zisă, G.i., care era redactată de Nicolae Enescu, publică totuși și „romane, nuvele, narațiuni”, traduse, probabil, din periodice similare care apăreau la Viena și în Germania. Nici programul formulat nu anunță altceva decât dorința redacției de a edita o gazetă care să contribuie la educarea și informarea cititorului, dar și la amuzamentul lui
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
de a edita o gazetă care să contribuie la educarea și informarea cititorului, dar și la amuzamentul lui. Pe măsură ce G.i. câștigă atenția iubitorilor de lectură, conținutul se îmbogățește și, în 1884, se publică și literatură originală. De menționat sunt nuvelele lui N. Enescu, scrise într-o limbă curată, fără exagerările încă obișnuite atunci, proză inspirată din realitățile satului ardelean sau făcând apel la legende istorice. R.Z.
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
valoare. Câteva foiletoane literare, nesemnate, atacă diverse tare sociale, într-un stil vioi, cu o bună mânuire a ironiei. Unele dintre ele ar putea să-i aparțină lui Iacob Negruzzi (Fiziologia fracționistului). Tot în foileton se publică traducerea unei lungi nuvele germane, fără să se indice autorul, și din Goethe, o altă nuvelă, al cărei titlu românesc, dat de traducător, este O poveste. R.Z.
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
vioi, cu o bună mânuire a ironiei. Unele dintre ele ar putea să-i aparțină lui Iacob Negruzzi (Fiziologia fracționistului). Tot în foileton se publică traducerea unei lungi nuvele germane, fără să se indice autorul, și din Goethe, o altă nuvelă, al cărei titlu românesc, dat de traducător, este O poveste. R.Z.
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
din romanele Simfonia fantastică, Calea Victoriei, Baletul mecanic, 1907, Gib I. Mihăescu (Semnele lui Dănuț, Vedenia, Tabloul, Urâtul, Frigul, Rusoaica ș.a.), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Emanoil Bucuța (Maica Domnului de la mare, fragmente din romanele Fuga lui Șefki, Capra neagră, nuvele, studii, articole), Victor Ion Popa (Schimnicul din Turla Neagră, Scrisoarea unui mort, Dispariția lui Max Edelstein, Cuviosul Patapie Desăgărețul), Victor Papilian (Coincidența, Îndoiala, Ură, Râsul, Iată marfa, stăpâne..., Obsesie, Neîngropat, Creierul poetului, Gelozie?, Pedeapsa, Nebunia, Lacrima, În credința celor șapte
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Edelstein, Cuviosul Patapie Desăgărețul), Victor Papilian (Coincidența, Îndoiala, Ură, Râsul, Iată marfa, stăpâne..., Obsesie, Neîngropat, Creierul poetului, Gelozie?, Pedeapsa, Nebunia, Lacrima, În credința celor șapte sfeșnice ș.a.). Alți prozatori: N. M. Condiescu, Damian Stănoiu, Sandu Tudor. E inclusă și o nuvelă de Pavel Dan, Priveghiul. Se afirmă, în ultimii ani, tinerii scriitori Vintilă Horia și Olga Caba. Teatrul își face loc rareori în revistă: fragmente ale unor piese de Blaga, V. I. Popa (Ciuta), traduceri și adaptări de tot felul. Alături de
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
de recepție închinat lui B.P. Hasdeu. În 1912 era președinte al secției literare a Academiei, iar în 1912-1913, vicepreședinte al înaltului for. A debutat în 1867, sub auspiciile Junimii, la revista „Convorbiri literare”, unde până la 1886 publică versuri, schițe și nuvele. Își reia colaborările, din 1906, la „Viața românească”. Articole, traduceri, discursuri i-au mai apărut (sau au fost reproduse) în „Revista idealistă”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Vocea adevărului” ș.a. Ecouri din lirica Văcăreștilor și a lui Costache Conachi se
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
reproduse) în „Revista idealistă”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Vocea adevărului” ș.a. Ecouri din lirica Văcăreștilor și a lui Costache Conachi se răsfrâng în stihurile lui G. (un volum intitulat Poezii apare în 1873 la Iași, în același an cu nuvela istorică Domnița Ruxandra și cu o culegere de nuvele și poezii, Încercări literare), înrâurit însă mai evident de V. Alecsandri. E o poezie în ritmuri săltărețe, cu un tonus, în fond, optimist, robust, care cochetează uneori cu poza romantică, poetul
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Vocea adevărului” ș.a. Ecouri din lirica Văcăreștilor și a lui Costache Conachi se răsfrâng în stihurile lui G. (un volum intitulat Poezii apare în 1873 la Iași, în același an cu nuvela istorică Domnița Ruxandra și cu o culegere de nuvele și poezii, Încercări literare), înrâurit însă mai evident de V. Alecsandri. E o poezie în ritmuri săltărețe, cu un tonus, în fond, optimist, robust, care cochetează uneori cu poza romantică, poetul deplângându-și îndelung dezamăgirile amoroase. Alteori, suspinătorul practică și
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă, o tratare mai lejeră, în care terținele dantești nu sunt păstrate. Vocația lui G. este însă aceea de povestitor. Natură sentimentală, el se înfățișează în primele sale nuvele ca un romanțios, stăpânit de reflexe livrești. Amoruri răvășitoare, nefericite se petrec într-o ambianță nefirească, în care (precum în Piatra lui Osman sau Comoara de pe Rarău și, mai târziu, în Stejarul din Borzești, Aliuță, Poveste de Crăciun) pastorala se
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
iar basmul cu melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează niște lamentuoase povești de dragoste, supralicitând, până aproape de grotesc, tot ceea ce ține de afecte, într-o desuetă orchestrație de procedee (mister, răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
cu melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează niște lamentuoase povești de dragoste, supralicitând, până aproape de grotesc, tot ceea ce ține de afecte, într-o desuetă orchestrație de procedee (mister, răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie cu haiduci, în maniera prozelor foileton. Ura din copilărie e o naivă încercare de manevrare a unor obscure resorturi ale subconștientului într-o expunere când sinistră, când frivolă. O poveste cu
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva, naratorul revine, din când în când, în acel spațiu al candorii: Cânele Bălan, nuvelă de analiză psihologică, în care se insistă asupra sentimentului de frică, În vacanțe, unde scena dimineții la iaz, cu freamătul revenirii la viață, îl prevestește iarăși pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în colocviul eroului cu sinistra nălucă a disperării și a sinuciderii. Textul a fost prelucrat, într-un libret, de I.L. Caragiale și Iacob
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]