4,111 matches
-
și toarnă apă dintr-o doniță, zicînd: „Nu torn apa din doniță, ci pe cea din testiculele copilului meu.“ Dacă se naște copilul cu boașele mari, să furi două nuci cît se poate mai mici și să le pui în oala în care se fierbe apa pentru scăldătoare; scăldîndu-l în acea apă, boașele se vor face mici precum trebuie să fie la un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
între acei oameni care îl urăsc și să verse apa lîngă dînșii, zicînd: „Să se poprească ura oamenilor asupra mea așa cum se oprește apa de stavila morii!“ Cînd pleacă unul undeva și îl urăști, să spargi în urmă-i o oală, să se aleagă praful și pulberea de el. Fetele nu se împodobesc cu mintă-n cap, că la din contra, acea fată și-ar atrage toată ura asupra sa. Dacă se ceartă doi, și apoi unul părăsește casa și voiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau a calului, sau a oricărui dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci seacă laptele din țîța vacii de la care a fost muls. Să nu lași să dea laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vaca să nu fie mușcată de șerpe, să o speli cu piele de arici. Cînd o vacă se pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi să se acopere cu o oală, ca cum stau cărbunii acoperiți sub oală, așa să stea gura lupilor închisă; sau se iau doi piepteni și se bagă dinții unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să o speli cu piele de arici. Cînd o vacă se pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi să se acopere cu o oală, ca cum stau cărbunii acoperiți sub oală, așa să stea gura lupilor închisă; sau se iau doi piepteni și se bagă dinții unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd fată o vacă, nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin bătătură, că zac vitele de picioare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
actorul îi aruncă o privire sălbatecă: Nu ți-e rușine, bestie? Tu bei, și eu nu? Încă 200 de votcă, să recuperez! A mai recuperat încă 500. Ebrietat, are mustrări de conștiință: Ce fac eu cu tine? Te duc la oala cu varză! Criminal ce sînt... mai bine-ți redau libertatea... Zboară, vulture! Și aruncă "vulturul" spre zări albastre. Numai că acesta, etilizat, n-a putut zbura; în schimb, a dărîmat, de pe masa vecină, sticla și paharele. Nuni a ajuns, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
4 și jumătate. Am ațipit. După nici cinci minute, ceva mi-a trecut pe la picioare. Am înghețat mă gîndisem, drept să spun, la un strigoi. Mi s-a explicat că era, dimpotrivă, o găină! (care nu era destinată copîrșeului, ci... oalei din Capitală). M-am resemnat și cu asta. Dar după alte cîteva minute, am simțit altă arătare sărind prin microbuz. N-am mai rezistat: după o noapte grea, cu destulă băutură și șocuri diverse (deh, Revelion! deh, al Umoriștilor! deh
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că singurul culoar liber ducea spre un stîlp de unde a ricoșat violent în geam. Și era doar o fisură, nu mare lucru, nici măcar nu s-a făcut cioburi geamul ăla. Și cine știe? poate era dinainte crăpat și acum toate oalele se sparg în capul lui, că ăia n-aveau de unde face rost de bani pentru un amărît de geam și repede și-au găsit vinovatul. Chestia-i cum de mingea n-a nimerit poarta trasată cu cretă pe zidul blocului
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
culoare în obraji. Asta la sfaturile, culmea, ale bunicii, mama tatălui, o babă care n-avea ce face și credea că astfel face lucruri bune. Se duceau uneori în vizită, aducîndu-i mîncare. De multe ori, mama îi gătea cîte o oală mare, să-i ajungă pe mai multe zile. Nu se descurca cu pensia, deși îi plăcea să meargă la restaurant, să se dea cu tone de parfum și să se gătească pentru cine știe ce moș. Îi dădea bani de buzunar nepotului
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii. ,, Răscocitul ” , se făcea pentru ca
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a găsit. Nici din pat nu s-a sculat, De-mbrăcat, nu s-a-mbrăcat Nici pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o basma de Îmbrobodit, care are ceva bani În ea și rămîne femeii care cîntă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
atac cerebral, Felix și Stănică îl apucară de spate și de picioare ca să-l ducă în pat, îi căzu de sub braț o cutie de tinichea cu bani. A doua zi, cei din clanul Tulea îl găsiră pe bătrân stând pe oala de noapte, cu cutia de tinichea sub braț și cu cheile în cealaltă mână. Patima banului îi va aduce moartea. Într-o zi, Stănică Rațiu descoperă ascunzătoarea banilor, sub salteaua din sufragerie, și îi fură sub privirile bătrânului care cade
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa. Prepeleacul este un par înfipt în pământ, în care se pun oalele la uscat. Acest basm satirizează prostia, după care urmează păcălirea diavolului. La început, Dănilă este lipsit de inteligență, iar mai apoi este în stare să păcălească diavolul. Dănilă era un țăran sărac, avea o familie numeroasă, și doi boi frumoși
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
turmele la pășune, toamna le duce la iernatic; la anumite date fixe primește bani și vești, spune mereu aceeași poveste despre soarta muntenilor, are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță". Fiind gata de plecare, comisul a închinat oala cu vin în cinstea unui boier care tocmai venise la han. Acesta l-a întrebat de unde este și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mințile, și îl împiedică să-și dea seama de unde vine, din ce savane a ieșit. De acum înainte, nu mai există decât el și subalternii săi, ființele inferioare, fără de Dumnezeu și fără de trompă, pe care le-a pus în aceeași oală, pe care le tratează ca pe niște obiecte, ca pe niște mărfuri, pe care le exploatează, pe care le face să sufere când are ocazia, pe care le vânează la scară largă, cu care se hrănește fără vreo urmă de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
superioară bărbatului ei nu numai prin faptul că era fiică de vornic, ci mai ales prin credința pe care o punea în știința de carte și prin tactul pedagogic desăvârșit, demonstrat în educația copiilor. Sigură de cel care ―a smântânit oalele, mama face aluzii fine, moralizatoare, aparent fără adresă, dar care au un ecou adânc în sufletul lui Nică: ― Se cunoaște el strigoiul care a mâncat smântana , de pe limbă...... Urât mi-a fost în viața mea omul viclean și lingău, drept
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se joacă ―ca băiețiiluându-se la hârjoneală ―până ce era nevoită biata mamă să ne deie câteva tapangele la spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții ? ― Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce treabă are cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]