5,043 matches
-
1906), Frengiucii (1908, 1912, 1913, 1917) . Tradiția populară, consemnată de preoți În diverse memorii, face referire, fără nici un suport documentar, la Înființarea satului după bătălia de la Vaslui din 10 ianuarie 1475 și colonizarea cu locuitori de către Frenciug, un căpitan din oastea domnului Ștefan cel Mare (1457-1504), care drept răsplată ar fi primit moșia dintre Stavnic și Alexești. Unii, fără nici o bază documentară, explică toponimul prin originea . Satul ar fi fost locuit de răzeși Încă din timpul domnului Ștefan cel Mare, dar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
asemenea unei anaconde gigantice stând nemișcată în așteptarea prăzii, copii, femei și bătrâni înaintau somnambulici și lunatici sub soarele arzător al Câmpiei Bărăganului spre ciutura fântânii cu cumpănă, pentru a-și potoli setea. Soarele, ca un dictator nemilos, își trimitea oastea de săgeți furibunde spre creștetele celor din coloană, într-o încercare sarcastică și disperată de lichefiere a creierelor. Siluetele înalte ale femeilor, cu capetele ascunse sub marame negre, te duceau cu gândul la priveghiul de rezonanță istorică al mamelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o mână lacomă până la Suceava și avangarda sa obișnuită, a bolșevismului prădalnic, începea hâtra operă a jafului, din nou românismul din jurul mormintelor românești s-a strâns în jurul lui Iancu Flondor și voința celor din cripte prin glasul lui a chemat oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
același ziar, la 21 februarie/6 martie 1919 să citim:” În timpul înmormântării lui Gh. Pop de Băsești bande ungurești înarmate cu mitraliere au tras asupra norodului adunat în biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea mult regretatului luptător român s-a făcut apoi cu onorurile militare ale armatei noastre pe care bătrânul o iubea atâta. Dumnezeu i-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fereastră, dar strada liniștită avea același aspect străin și neîncrezător, bolnavul își căta patul suferinței, căci nimic nu-i arăta sosirea acelora pe care îi aștepta. Prietenii iau adus în casă câțiva ofițeri români pentru a-l convinge că da, oastea României a venit și aceasta a fost ziua cea mai fericită în viața profesorului Forgaci.” Necrologul se încheia: „Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a suferit orașul acesta în octombrie a anului 1497, când cu intrarea regelui polon Albert în Moldova. El fu nimicit de Ștefan cel Mare în Codrul Cosminului. Retrăgându-se, a trecut peste Cernăuți și Prut, unde a fost ajuns de oastea lui Ștefan și din nou bătut la Lințești și Șipenți. Bogdan întreprinse la 1508-1510 o campanie în Polonia, devastând toată țara până la Liov. Spre a se răzbuna, polonii intră pe altă parte în Moldova și devastează multe orașe, între care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hotinul. Sub Petru Rareș, care devastase și el la rândul său Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de polonii biruitori. Vasile Lupu stând în război cu tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în anii 1685 și 1686. În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de polonii biruitori. Vasile Lupu stând în război cu tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în anii 1685 și 1686. În anul din urmă se refugiase Dosoftei, mitropolitul Iașilor, cu moaștele Sf.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se striga În ureche! -, tu ești În eroare, realitatea este de fapt ceva care se schimbă mereu. N-ai citit istorie, nu observi ce se Întâmplă În jurul nostru?! Ei bine, e adevărat că În istorie se succedau unii comandanți de oști, ca și unii potentați, unul În urma altuia, dar eu, printr-o eroare de perspectivă sau Încetineală catastrofică a ochiului, nu vedeam decât unul și același: din păcate, vedeam, spre ghinionul meu, doar recile, fixele esențe, În timp ce isteții mei de contemporani
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ion Vidu mai ales, sau prin tânărul poet dialectal Delamarina, mort precoce, remarcat de Maiorescu, născut Într-un sat la 2 km. de Lugoj, la Tapia, unde a avut loc la anul 101 prima mare bătălie a lui Traian cu oștile dacice. Solon, Înțeleptul grec, spunea că „patria este locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”. Deci... „patria” mea este Banatul și orașul Lugoj, un oraș În care nu am fost invitat niciodată În calitatea mea de romancier; dar, citind splendida nuvelă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
chiar atât de mici? Teza unui specific militar românesc a fost susținută mai ales În perioada comunistă (și În strânsă legătură cu doctrina militară a lui Ceaușescu, a mobilizării Întregului popor!). Spre deosebire de modelul feudal occidental, la români intra În acțiune „oastea cea mare“, alcătuită În principal din țărani liberi. Era o mobilizare cvasigenerală. țara Românească și Moldova puteau ridica astfel la luptă efective mai numeroase decât marile puteri europene! Disproporția militară dintre români și turci ar fi fost, așadar, mai mică decât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate de Velázquez: prințese și prinți, curteni, pitici și bufoni, conducători de oști, poeți... Fascinant și istovitor. Mai am putere să văd și lucrări de El Greco, Goya, Murillo - alți trei mari spanioli. Ne întâlnim cu colegii noștri din România. Sunt la fel ca noi: fericiți și obosiți. Mergem să mâncăm în cafenelele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ci pentru acest ieșind de granit în stare brută. Cât fast liturgic pentru un fragment de ceva! 2. Un mormânt pentru Iuda Iar Iuda vânzătorul cunoștea acest loc, pentru că adesea Iisus și ucenicii Săi se adunau acolo. Deci Iuda, luând oaste și slujitori, de la arhierei și de la farisei, a venit acolo cu felinare și cu făclii și cu arme. (Ioan, XVIII, 2-3) Se poate oare afirma că Iscarioteanul a făcut triumful postum al Mântuitorului? Istoria sfântă i-a reținut infamia, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în vechiul stil austriac ca la Pașcani". Galiția e o "țară pustie, țară tristă". În gară la Lemberg un chioșc cu gazete, cărți de Dumas-père, Romain Rolland, Blasco Ibañez, Jack London, Reymont; "nimic de Sienkiewicz"! La Przemysl "a ajuns cu oștile sale Ștefan-Vodă." La Berlin, plimbare pe râul Spree; un mierloi "cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași". Străzi cu "case foarte vechi, înflorite și romantice". Vizită la galeria de artă de la Potsdam ("Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
impresionant și puternic. Drumul e monoton. Trenul merge încet după itinerarul statului major: Piatra Bacău Mărășești Barboși Brăila Buzeu Ploiești Chitila Pitești Costești Lița. Mergem cătră Lița și Corabia, unde se zice că vom trece Dunărea. Prin gări, lume și oaste: entuziasm mare și urale. Prin unele gări, muntenii noștri se adună și joacă bătutele lor, cu chiote și strigări la melodie de fluer. Cornistul nostru cel mai voinic dela a 12-a companie e Leuștean, un flăcău voinic cu fruntea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și în tot lungul drumului Leuștean suna înaintarea și atacul către zările orașelor și a satelor, pe când trenul ne purta spre ținta noastră din ce în ce mai apropiată. Aceste rânduri le scriu la popas, în stația Pârva. Eri, alaltăeri s-a aflat că oastea noastră a trecut în Bulgaria. La vestea aceasta, soldații noștri manifestau zgomotos zvârlindu-și capelele în sus. 3 Iulie 1913 La 1 Iulie ne-am aflat la Lița, sat mare și frumos, în cantonament. Veniți cătră miezul nopții de la gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crâșmă, om bogat, după cât se vede, un fel de ecou al articolelor de gazete bulgare, și partizan al d-rului Radoslavof, cu o încăpățânare ciudată și cu o inconștiență grozavă, susținea, într-o convorbire cu Marinescu, că Bulgarii au 700.000 oaste... Toate argumentele și vorbele lui Marinescu, ca să-i demonstreze deșertăciunea acestei afirmații, au fost zădarnice. De unde poate avea Bulgaria atâta oaste? Nu se poate! Ei, asta-i! Avem noi, ce vă pasă. Bine, dar cum poți ști dumneata mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o încăpățânare ciudată și cu o inconștiență grozavă, susținea, într-o convorbire cu Marinescu, că Bulgarii au 700.000 oaste... Toate argumentele și vorbele lui Marinescu, ca să-i demonstreze deșertăciunea acestei afirmații, au fost zădarnice. De unde poate avea Bulgaria atâta oaste? Nu se poate! Ei, asta-i! Avem noi, ce vă pasă. Bine, dar cum poți ști dumneata mai bine decât toate gazetele românești, nemțești, rusești, franțuzești. Așa-i cum spun eu: avem 700.000 de oameni. Și număra pe degete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avem 700.000 de oameni. Și număra pe degete diviziile și armatele. Dar noi, cât crezi c-am mobilizat? 200.000! D-ta știi vra să zică mai bine decât noi? Fără îndoială. Dar cum se face că cu o oaste așa de mare v-au bătut și Sârbii și Grecii? Avem noi planurile noastre!... Atâta senilă inconștiență și încăpățânare se poate zice că atingea sublimul. În urmă, la Mahlata, la avantposturi, s-a prezintat un vagmistru de artilerie bulgar, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon restaurant 300 lei în zloți polonezi, 28 lei zlotul. La Przemysl a ajuns cu oștile sale Ștefan Vodă ș-a luat de-aici mazuri și rusnaci pe care i-a dus în Moldova. De ce n-ași nota lucrurile frumoase? Un drum pe subt mesteceni vechi. Nu poți însă să lași la o parte pe cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căci avem a ne teme pentru ținuturile noastre din partea neamului aceluia neînfrânat care vrea să jefuiască totul." DIN "MEMORIILE" LUI KEMENI IANOS Sept. 1635. Se încheie alianță între Racoți și Matei Basarab. în 1637, toamna, Lupul s-a râdicat cu oaste împotriva lui Matei, cu învoirea Porții. 1638. Lupul iar s-a ridicat contra lui Matei. Racoți primise ordin dela Poartă să nu cuteze a se amesteca în aceste afaceri. Racoți a lucrat cu viclenie făgăduind lui Matei ajutor, iar lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întovărășește pe domn între (6972-7000) Tolocico cade probabil la Baia Iațco Hudici, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion Bucium, Petre Ioachimovici, boeri mari rămân fără funcții dar erau foarte cinstiți, erau proprietari mari, capete de ținuturi și foarte bogați. Aduceau multă oaste domnului./ Boeri fără titlu intrați în divan la: 6968: Duma Braevici, Coste Dancovici, Albul, Petre Ioachimovici, frate-său Vasco, Cosmița, Ion Bucium, Buhtea, Fetior, Stanciul, Lazul. 6969: Goian, Isac. 6972: Șandru ot Dorohoi, Radu ........., Iațco Hudici. 6974: Zbiarea, Șendric, Tolocico
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
peste toți boerii servitori curții domnești. Vornic mare în țara de jos judecător globni de marți și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași, tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și oaste cătră graniță. Dar Cazimir merge mai încet decât Sultanul până ce află că Caffa a fost luată de Turci (22 Iunie). Stanciul, Duma și Vlaicu se duc la Matiaș dar și regele ungur e cu încetineală. Alexandru, fratele Doamnei Maria, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
solii. Mahomet vine asupra Moldovei. 22 Mai, Varna. Socoteli ale Venețienilor pentru niște cheltuieli ale oamenilor lui Ștefan (200). Cazimir umblă lela prin Lehia sub cuvânt că se gătește. Matiaș e cu gândul la nuntă. Domnul vine la Bârlad cu oastea și ....................... (Iunie) Turcii în Dobrogea. Noi Ștefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, ne închinăm cu prietinie Domniilor Voastre tuturor cărora vă scriem și vă dorim tot binele și vă spunem Domniilor Voastre că Împăratul cel necredincios al Turcilor a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]