4,294 matches
-
vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc. Țăranii dependenți din zona de munte, care pă strau vie în memoria lor libertatea deplină din obștea sătească neaservită din ocoale sau braniști domnești și care erau cei ce obținuseră terenurile de hrană printr-un efort îndelungat, s-au manifestat, în unele cazuri, ca proprietari deplini, vânzând locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că sunt oameni liberi, fiind de fapt și de drept oameni liberi din braniștea domnească, cu statut special, bazat pe tradiția obștii țărănești libere din ocolul („republica” lui Dimitrie Cantemir) Câmpulung Moldovenesc . A fost nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și moșie, dar, atunci când e vorba de raporturi socialeconomice se impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără a ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românească ca desemnând categoria țăranilor liberi și care a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
același timp, recuperând trecutul. La Tecuci nu facem cunoștintă doar cu actanții istoriei care urmează, ci și cu starea conflictuală În care se găsesc. Solii lui Tomșa au misiunea de a evita o „confruntare”, să-l avertizeze pe Lăpușneanul că „obștea ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește, și M(ăria)-ta să te Întorci Înapoi ca...” (suspensia e revelatoare). Viitorul ocupant al tronului expune aforistic, puternica lui dorință de a ajunge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci, ori confundă binele propriei tinereți cu „binele” de obște, al unei țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul făcea pe el în fața „avântului” economiei românești este pură copilărie! Să-ți imaginezi ce sperietură trăgeau mașinile BMW, Volvo sau Ford la apariția
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci, ori confundă binele propriei tinereți cu „binele” de obște, al unei țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul făcea pe el în fața „avântului” economiei românești este pură copilărie! Să-ți imaginezi ce sperietură trăgeau mașinile BMW, Volvo sau Ford la apariția
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Îmi amintesc că astfel a pornit tata să muncească alături de săteni, pentru a planta stâlpii pentru lumina electrică, pe care, la început, ne-o furnizau fabricile din Frasin. Mai vezi și azi pe marginea străzii stâlpii de lemn pe care obștea frăsineană i-a prelucrat și ridicat pentru ca noi, urmașii lor, să putem învăța mai bine și mai mult, și, ca și ei să se bucure de mai multă lumină. Acum toate aceste facilități par lucruri normale, dar noi, care am
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de Sus, Țara fagilor (arboroasa) prin care a călcat veșnicul apărător al Moldovei și al creștinătății, Ștefan cel Mare și Sfânt. Marele Domn, odată cu înființarea
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Să fie oare o femeie? Oh! Este un călugăr franciscan!" În realitate, călugărul se poate defini ca un creștin care "s-a lepădat de lume, a depus voturile sărăciei, fecioriei și ascultării și trăiește fie ca pustnic, fie într-o obște"25 în care duce o viață de, ceea ce am putea numi, "singurătate colectivă". De obicei "desculț" (mai precis cu picioarele goale în sandale), călugărul are capul ras (ceea ce semnifică ascultarea lui) păstrând din propriul păr doar o fâșie asemeni unei
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
familiei „Nu câștigați nici aur, nici argint și nu luați bani în brâiele voastre...că vrednic este lucrătorul de hrana sa’’ „În dar ați luat în dar să dați’. Acestor calități pe care perceptele creștine le impun conducătorilor spirituali al obștilor creștine și care s-au modificat în timp, li se adaugă cele trei funcții de bază și anume predica, săvârșirea sfintelor taine (sacrificarea) și jurisdicția sacerdotală (judecarea), toate trei fiind consacrate prin ceea ce Hristos și Apostolii au săvârșit în timpul vieții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri stufoase cu fecioare treze și erudite printre ciuperci și elfi cu vârful urechii ciulit. Te năpădește o iederă regală, mulgi raze în șiștare de Murano, melci romantici robotesc în folosul obștei, cumpene fine urcă și coboară singure, nemuștruluite de nimeni, înciuturate delicat. Cuprins într-un glob uriaș de parfum, plutind aparent în voia sorții, răsfățat de curenții albaștri de aer, tolonit în nacela unui balon uscat de păpădie, trăiești izuri, zarve
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
ale pământului“, Asachi era conștient că are o misie istorică, de a salva poporul din întunecimea necunoașterii și a izolării și de a-l aduce în contemporaneitate. La fel gândea și Heliade, când înștiința cititorii despre al său „vestitor de obște“ aducător de marea bucurie „de a ne făli în mâinile noastre cu gazeta patriei noastre și scrisă chiar în limba română“. Odată cu revistele lor, o nouă istorie, și la noi se născu: cea a presei. Din paginile acestor reviste, „liniștitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
nedisimulată mândrie hudeștenii îți prezintă cea mai veche școală a satului, îndatorată legatului testamentar (26-I-1857) a hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu. Un istoric al școlilor din satele comunei Hudești constată ridicarea unora dintre acestea, în ultima jumătate de veac prin eforturile obștei țărănești din localitate; nu odată sătenii, nemulțumiți de tergiversările oficiale din an în an, puneau mână de la mână șiși construiau modestele lor localuri de școală la fel cum ei înșiși își ridicau bisericile. Adunau cu greu materialele contribuind financiar, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranilor. Și totuși nu putem trece cu vederea faptul că la Hudești(Lupeni) exista o școală primară încă de la 1841 pe cheltuiala boierului Iordache Costache BodurLățescu. Populația comunei Hudești în anul 1930 comparativ cu 1912 pe sate în comună existau: obștea de arendare a pământului, cooperativa de consum, cooperativa de măcinat, societatea de cumpătare(economii), fabrica de spirt, grădini de zarzavat, infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei bănci populare și a obștei agricole sătești, a găsit un larg ecou în rândul țăranilor. Ca și în alte părți din țară, intelectualii satelor din comună și-au adus un aport deosebit în această direcție. Inițiativa înființării băncii populare de credite a aparținut învățătorului Ioan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
credit Alexandru Ioan Cuza cu sediul în satul Lupeni, din centrul Hudeștilor. Inițial din consiliul de conducere al băncii populare au făcut parte Ioan Alexandrescu, Ion Cozmolici, Th. Antochi, preotul Dumitriu și alții. In aceeași perioadă a luat ființă și obștea agricolă sătească condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în celelalte sate. In anul 1908, cooperativa avea deja un capital de 7.057 lei și distribuia sătenilor diferite mărfuri: unelte agricole, obiecte de uz casnic, produse alimentare, condimente și alte mărfuri de uz general. Cu toate că banca populară de credit, obștea agricolă sătească și cooperativa de consum au fost înființate pentru a veni în sprijinul țăranilor din comună, aceștia n-au scăpat de greutăți și de sărăcie, deoarece produsele lor erau cumpărate de negustori particulari la prețuri derizorii, iar cămătarii de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlenăuți au mai rămas câteva grajduri și secțiile de mecanizare, dar la Vatra și la Lupeni s-a ras totul de pe suprafața pământului de parcă cineva ar fi dat bomba atomică. Și când te gândești că toate acele bunuri erau ale obștei din cele două sate. Ceea ce a urmat după decembrie 1989, n-a fost libertate, a fost o enormă dezordine, o lipsă totală a direcției și a valorilor. Totul putea fi contestat, totul putea fi pus sub semnul întrebării și oricine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranilor din comună. în cei peste 20 de ani de activitate la Școala Costăchească(1893-1920), Ion Alexandrescu a fost un militant activ pe tărâm social, înființând și conducând banca populară de credite ―Al.I.Cuza ―,cooperativa de consum ―Frăția ― și obștea agricolă. în activitatea școlară s-a remarcat ca un vrednic și curajos învățător care știa să se impună atât prin realizarea unor lecții de bună calitate, cât și ca un bun sfătuitor. Generațiile de oameni care au urmat la școală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau puși să învețe meșteșugul cultivării și îngrijirii plantelor folositoare omului. Fiind un bun organizator și neobosit activist pe tărâm social reușea să se ocupe de învățătura copiilor și să conducă activitățile și de la banca populară, cooperativa de consum și obștea agricolă sătească ducând o politică protestatară contra proprietarilor de moșii din comună, Ion Frank și frații Ciolac. A mobilizat țăranii și împreună cu ei a construit și un pod în câmp care și până astăzi poartă numele de podul Alexandrescu sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
promisiuni din partea autorităților comunale, aceștia au continuat manifestațiile în lunile ianuarie și februarie, culminând cu acțiunea întreprinsă la 23 februarie când sătenii au cerut din nou să li se dea în arendă pământ și să se înființeze banca populară și obștea agricolă. în ziua de 28 februarie, țăranii adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un număr de peste 400 de răsculați au înconjurat curtea primăriei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]