6,770 matches
-
mistuie gândul că, într-o zi, de-ai să pleci, Sărmanul meu suflet o să rămână pe drumuri. Și mă arde o teamă - hâdă ca un coșmar, Care tulbură în mine tot ce-i pur și integru, Că, văzându-se singur, obosit și hoinar, Ar pleca spre amurg, înveșmântându-se-n negru. Îmi mai zdrumică mintea niște sloiuri de foc, Niște lame-arzătoare, care-mi seacă puterea; Mă frământ și mă sperii: ce-aș mai pune în loc, Dacă tu mi te-ai duce
SPAIME de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371126_a_372455]
-
dată, el era oarecum dezamăgit pentru că deși se află de trei luni pe pământul făgăduinței, nu reușise să facă rost de un job potrivit. Așa stăteau lucrurile atunci, iar în prezent, se află în același stadiu. În ultimele șase luni, obosite și dezamăgite de atâtea încercări fără nici un rezultat, cele două femei nu au mai avut puterea să facă altceva decât să aștepte și să creeze scenarii. După părerea lor, acesta fie a devenit în urma unei depresii puternice, generată de singurătate
O ULTIMĂ LUCRARE DE ARTĂ FĂRĂ TITLU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371219_a_372548]
-
stafidit al mârșăviei. Tremuri! Răceala indiferenței, frigul neantului îți tulbură aura. Poți să-ți culci gândul obosit pe perna inimii mele. Sufletul meu să-ți fie înveliș, să nu simți furtuna sau viscolul ce agită perfecțiunea clipelor. Închide pleoapa-ți obosită, călătorește în lumea pasiunii! Visurile de basm să te poarte pe tărâmuri necălcate de necurăția coșmarului! O liniște senină se așterne pe fruntea ta. Respirația devine liniștită. Zâmbești, semn că acel copil nevinovat din străfundurile ființei tale se bucură de
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
a început să decurgă normal... ...Of dragă... ce greu îmi e, cîte probleme cîtă vînzoleala și cîte și mai cîte, dar lasă că o să treacă toate...Azi dimineață am fost la muncă am descărcat piatră din vagoane și șunt tare obosit - dar nu-i nimic toate trec iar eu mă consolez cu gîndul că mă chinui pentru ca să ne fie nouă bine - familei mele... 14.01.1987 ...Dragă... azi am primit scrisoarea ta care m-a bucurat, mă miră faptul că n-
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
ludică: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiul virtual". (Caprioara nebună) Nu de puține ori, căutându-ne sinele, ne putem rătăci prin labirintul vieții. George Roca are capacitatea de a limpezi zbuciumul sufletesc, stăpânind parcă o iarbă a fiarelor cu care dezleagă tainele
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
s-o cunoști. Acum însă, te implor copilă dragă eliberează-ți sufletul de povară și permite-mi să te ajut cumva. Promit că dacă asta vrei, va rămâne secretul nostru. -Mătușa, un am secrete de destăinuit! La naiba! Sunt cam obosită căci a fost lungă călătoria până aici și poate e mai bine să ne odihnim și mai vorbim dimineață. Eu mă simt într-adevăr dărâmată și poate asta te face să crezi că mă apasă vreo suferință ascunsă. Te rog
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
de recunoștință. Sărbătoarea Mulțumirii bate la ușă. Ne vom aduna în case confortabile și ne vom ghiftui cu bucate tradiționale, românești și străine, amestecate în proporții diferite, după gustul bucătăriei locale. La căderea serii ne vom duce la biserică, puțini obosiți, dar încă suficient de bine dispuși, ca să ne urăm de bine unii altora, să cântăm imnuri potrivite ocaziei și să ascultăm o predică. Peste câteva săptămâni vom serba Crăciunul. Dar, între timp, chiar a doua zi după Thanksgiving, începe sezonul
UN SEZON AL MULTUMIRII de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 38 din 07 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344907_a_346236]
-
Acasa > Strofe > Creatie > O ZI OBIȘNUITĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache ziua trece prea repede pentru ochii și timpanele obosite. vorbesc la telefon cu o prietenă. las totul să curgă firesc. mă reped să fac mai multe treburi deodată. totul se derulează ca într-un circuit obositor al robotului din carne, în menajeria de beton. gătesc, pun rufele în mașina
O ZI OBIŞNUITĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344982_a_346311]
-
de el, de mine, de prezentul obositor în care, pentru o fracțiune de timp, am părăsit un om, am părăsit poteca revenind obsedant la un dialog învechit sau dialogul cu alte voci... ziua trece prea repede peste ochii și timpanele obosite. mi-e dor de liniștea muzicii, de armonia în care mă arunc de câte ori viața înghesuie în acolada mare a gândurilor, prea mult zgomot... închid telefonul pentru câteva ore. vreau să dorm. Referință Bibliografică: o zi obișnuită / Anne Marie Bejliu : Confluențe
O ZI OBIŞNUITĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344982_a_346311]
-
îmi spuneam... Comuniunea fulgilor, a inimilor noastre... Dreptatea, binele, armonia în care trebuie să ajungem să trăim, căci știut este că numai ea adună, pe când discordia, ura, nu fac altceva decât să dezbine. O lumină se aprindea în mintea mea obosită : Un creștin nu trebuie să-și piardă speranța... Emil Cioran o numea „astrul inimii”! În „Jurnalul de idei” Constantin Noica exprima poematic: „În mitul Pandorei rămâne speranța, ca ultim demers uman, cel mai adânc. În fundul cutiei Pandorei este tresărirea la
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
valorilor morale, nesfârșita singurătate, autopedepsirea, setea de real, un real al echilibrului spiritual, sunt tot atâtea teme asupra cărora autoarea se oprește vrând parcă să refacă ordinea lucrurilor. Ce limpede se vede poeta într-un imaginar anticipativ :... te vei așterne obosit/la umbra unui copac,/sărutându-i înțelepciunea rădăcinilor (Stare 17) Sau în acest emoționant autoportret, în fapt o sfâșietoare vivisecție: ...țipăt scurt de pasăre./ tresărire în fir de nisip./falezele timpului împrăștie frica. pași numărați de gânduri,/inima remodelează./culori
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
însă îi deveniseră străine și încurcate. În sfârșit, au ajuns la culcușul cu acoperiș din crengi de alun care-l ferise de ploi ani de-a rândul. Prelata din dreapta zidurilor rezista eroic rafalelor de vânt însă erau uzi, flămânzi și obosiți. Salteaua era răvășită, iar câinii nu veniseră să-l întâmpine. - Oare unde or fi? se întrebă cu voce tare. - Cine? zise, nedumerită, femeia. - Câinii mei. Singurii tovarăși care au străbătut alături de mine deșertul vieții. I-am lăsat aici, n-am
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
de melc până la inimă înrobita. Clipele sonore curgeau în timpane băteau cu ciocăne într-un clopot al timpului, ochii tăi sticloși erau de felina. Totul era complicat, imprevizibil, ascuns, diminețile te dezbrăcau agreabil. Măștile purtate din obișnuință, acopereau față clawnului obosit, mimau trist bucuria. Referință Bibliografica: Mimau trist bucuria / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MIMAU TRIST BUCURIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347778_a_349107]
-
Tine Și privind în jur la semeni Văd icoana Ta în ei. Gândurile sunt epave Ce din larg la maluri trag Tu esti Pâinea și Vinul Pentru noi Iisuse drag. Peste ochi cad pleoape grele, Se închid. Tu esti liman. Obosită și flamanda Cu zdrențele de vise Fluturând a ajutor Iar și iar mă-ntorc la Tine Ducând Crucea Ta să mor. (de Dorina Stoica) Referință Bibliografica: Tu esti liman / Dorina Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV
TU ESTI LIMAN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347782_a_349111]
-
-o deja așezată pe un scaun, trăgând dintr-o țigară consumată pe jumătate. Cu aceiași mână în care ținea țigara îmi indică un scaun, semn să iau loc. Ceea ce am și făcut. Îndreptând privirile spre ea am observat un chip obosit, plin de durere, înlăcrimat. Jenat, am întins mâna după pachetul de țigări, crezând că gestul acesta ținea loc și de întrebare. Tocmai mă pregăteam să apăs degetul pe rotița randalinată a brichetei, când, am și auzit-o cum dă drumul
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă... Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripile Când ne-am dorit să uităm zborul Printre pașii mult prea grăbiți, ruginiți Și obosiți care ne striveau strălucirea. Ne-a rămas doar privirea din Duminica Învierii Ascunsă, curată și nepătrunsă de întunericul criptelor, Mormintelor construite de neșansă. Aceștia sunt ochii noștri care vă oferă ultimele priviri Păstrate în taină între copertele Cărții Amintirilor. E
PRIVIREA DIN DUMINICA ÎNVIERII de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347799_a_349128]
-
cu portretul lui pe care-l luase de la Jaques, acel frumos efeb pe care-l visase ea și-l dorise să vină s-o fure s-o ducă-n ținuturi fermecate... În acea noapte n-a visat nimic, era prea obosită să mai poată și visa, o cuprinsese o oboseală plăcută, stenică, care-o pusese jos ca pe un copil și-o plimbase prin raiul somnului dulce. Se trezise dimineața cu câteva raze jucăușe cu lumina lor orbitoare, care dăduseră năvală
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
fi fecioară la cei douăzeci și cinci de ani ai săi? O fată care încă nu trăise plăcerile unei nopți de dragoste? Este impropriu spus noapte. Se putea la fel de bine întâmpla și ziua.” - Mergem și noi la dans Dalia sau te simți obosită? o scoase din visare Ștefan. - Nu, desigur că dansăm, cum să nu mergem? răspunse ea imediat. - Credeam că nu mai vrei să dansezi pe litoral, să nu mai fii strânsă în brațe de vreun bărbat. - De alt bărbat poate ai
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
știi că din Capernaum Au izbucnit dezastre. Când în periplu-ți solitar Vei mai avea răbdare, Cioplește ca un cărturar Ode nemuritoare. Nu alerga spre asfințit Cu gândul la himere, Că-n veacul nostru ipocrit Vei sfârși la galere. Când obosit vei renunța Să scrijelești cuvinte, Abia atunci te-or denunța Adepții de morminte. LAS TIMPUL Las timpul să zboare, Eu nu am răgaz, Lumea trecătoare Râde de necaz. Soarele apune Peste-o țară frântă, Stele fără nume Rareori cuvântă. Bat
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
într-adevăr trăiește cu adevărat, că viața îi este alta, una plină de evenimente, plină de bucurii și de clipe de fericire. Când focul ce izbucnise instantaneu între cei doi iubiți se mai temperă și se așternu liniștea, se priveau obosiți dar cu interes unul pe celălalt. Bărbatul încerca să vadă femeia de lângă el cu alți ochi. Să o vadă ca pe o femeie care să-i umple viața de zi cu zi, să-i fie aproape de la revărsatul zorilor, până când
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
regulă. Îmi place de fată, că doar nu mă culcam cu ea fără să-mi placă. La câtă scoică este pe litoral, ai de unde culege pe ales să-ți faci un șirag de mărgele. - Mda, eu sunt un pic mai obosit ca tine acum pentru a mai căuta mărgelele. Ce să-ți spun, Ștefan? Tu știi mai bine ce vrei să faci cu viața ta. Atunci, să-ți fie de bine și să jucăm la nuntă. - Mai întâi să fiu sigur
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
m-atrăgea cu forța sa de arhetip. Părea că-i lumea neființei ce-a precedat creația - tărâm de forme netrezite, ce-și are frumusețea sa. Când soarele se-nalță-n zori ca dintr-o mare-ncremenită, de-atâta hiperfrumusețe simțirea pare obosită. Iar la apus, alt recital de frumuseți dezlănțuite - cascade de culori zvârlite peste tăcerea de opal ... Apoi, din gloată se-auziră iar strigăte nemulțumite: că de-nsetare stau să moară și că servesc răbdări prăjite. Nu și-au curmat cârtirea șuie
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
viața mea; parcă fără el nu mai pot exista! Așa vor ursitorile, vorba maică-si: ursitorile hotărăsc soarta oamenilor!” Stinse lumina, pe masă se jucau razele lunii, furișate printre perdelele de mătase, se-auzeau copitele cailor bătând caldarâmul. Veronica, deși obosită, nu putea să doarmă. Refăcu filmul acelei zile: de dimineață fusese la tratament, fusese pe jos la doctor, făcuse niște injecții și tratamentul cu băi calde, apoi citise versuri din Heinrich Heine în original pe care i le comentase poetul
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
nuanțele, formele, dimensiunile ... Se perindau precum păsările călătoare. Le-a dorit, le-a avut ... nu le-a iubit. Femei de tranziție pe un peron unde trenul deraiase către o destinație necunoscută. Atât de multe femei ... gimnastică de întreținere, distracție. Mahmur, obosit, cu țigara în colțul gurii și gulerul hainei ridicat privea la mulțimea de oameni grăbiți. Trecători de ocazie. Atât de multe femei ... niciuna a lui. Camelia Constantin aprilie 2014 Referință Bibliografică: Femei ... femei / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FEMEI ... FEMEI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347957_a_349286]
-
nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului - Iubite, iată că liliacul a înflorit! Când pe alee a pășit subit iubirea. Dorul din a mea cale nu s-a mai ferit Lacrimile mi-au tot cerșit fericirea. Pe inima obosită un fluture a poposit Când petalele spre cer mi s-au deschis. Iarba durerii cu lacrimi amare s-a cosit - Iubite, doar tu ești al primăverii vis! Se aude acum un cântec de vioară Cântat de o inimă în depărtare
MĂCAR UN ANOTIMP de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347983_a_349312]